Melancolia lui Andreescu și pămîntul stihial

Publicat în Dilema Veche nr. 887 din 8 - 14 aprilie 2021
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg

(...) Reproducerea p─âm├«ntului e piatra de ├«ncercare a oric─ârui peisagist, tot astfel cum ├«n╚Ťelegerea materiei este piatra de ├«ncercare a filozofului. (...)

P─âm├«ntul, masa organic─â grea, e categoric voca╚Ťia absolut─â a lui Andreescu, cheia talentului s─âu. ╚śi aceasta nu pentru c─â, statistic, el ar fi pictat mai mult p─âm├«nt dec├«t al╚Ťii sau pentru c─â l-ar fi pictat ├«ntotdeauna mai bine. Nu ├«n surprinderea aspectelor felurite ale p─âm├«ntului se distinge pictorul rom├ón, ci ├«n realizarea temeiului s─âu stihial (...). Po╚Ťi reproduce p─âm├«ntul ÔÇô cum fac pictorii de la Barbizon ╚Öi nu numai ei ÔÇô ca pe un simplu leag─ân al fertilit─â╚Ťii, ca pe un soclu peste care se ├«nal╚Ť─â barocul vegeta╚Ťiei. Al╚Ťii, mai pu╚Ťin sensibili la suculen╚Ťa ÔÇ×p─âm├«ntului-mum─âÔÇŁ, gust─â pitorescul accidentelor care survin ├«n structura sa: bolovanul, r├«pa, tufa rebel─â, neregulatul sub toate formele. Exist─â ├«n peisajul flamando-olandez un adev─ârat cult pentru acest pitoresc al accidentelor. Or, p─âm├«ntul lui Andreescu nu e nici primordialmente fertil, nici ÔÇ×accidentatÔÇŁ, spectaculos, dispus s─â surprind─â ne├«ncetat privirea. E un p─âm├«nt ÔÇ×esen╚ŤialÔÇŁ, f─âr─â a deveni prin aceasta, ca la C├ęzanne, abstract. E p─âm├«nt ├«n╚Ťeles ca materia prima, ca sub-strat, ca sub-stan╚Ť─â a lumii. Riguros vorbind, el nici nu este p─âm├«nt ├«n sensul obi╚Önuit: e ÔÇ×p─âm├«ntitateÔÇŁ, lut originar, ├«n care orice form─â ├«╚Öi poate afla odihna. ├Äntru aceasta, e instructiv de urm─ârit capacitatea lui Andreescu de a revela ÔÇ×p─âm├«ntitateaÔÇŁ, lutul, chiar ╚Öi acolo unde nu p─âm├«ntul propriu-zis e obiectul pictat. Colibele din Margine de sat (Muzeul de Art─â din Ploie╚Öti) s├«nt, de pild─â, simple ├«ntruchip─âri geologice, pete minerale prinse inextricabil ├«n metabolismul terestru. Exist─â o p─âm├«ntitate a siluetelor umane din T├«rg de Dr─âgaic─â, o p─âm├«ntitate a c─ârnii Nudului ╚Öez├«nd, a trunchiurilor de arbori din P─âdure de fagi vara, ├«n sf├«r╚Öit, o p─âm├«ntitate a cepelor, a f├«nului, a frunzelor ╚Öi a pe╚Ötilor din naturile moarte; sau, iat─â, o p─âm├«ntitate a cerului. Nu vrem s─â spunem c─â la Andreescu totul pare f─âcut din p─âm├«nt, cum totul la Mantegna pare din piatr─â. Materia feluritelor obiecte pictate nu imit─â p─âm├«ntul, ci ├«l las─â doar s─â se simt─â, s─â transpar─â ├«n ad├«ncul ei, a╚Öa cum transpare firea ├«n tot ce exist─â. P─âm├«ntul, ca ├«ntreg organic, e, de altfel, aproape sinonim cu firea. Iat─â de ce el poate subzista ├«n orice ├«ntruchipare, f─âr─â a-i umbri specificitatea: iarba e iarb─â, lemnul copacilor e lemn ╚Öi sclipirea ochilor e sclipire. Doar c─â ├«n toate se simte destinul secret al lutului, procentul de p─âm├«ntitate care intr─â, irevocabil, ├«n marea re╚Ťet─â cosmic─â.

Comunic├«nd simpatetic cu materialitatea tandr─â a p─âm├«ntului, intuindu-i c─âldura aproape animal─â, Andreescu va fi ├«n chip firesc atras spre cercetarea toamnei t├«rzii. Ar fi deplasat s─â vedem ├«n aceast─â ├«mprejurare proba unei op╚Ťiuni strict sentimentale, de natur─â s─â defineasc─â un pictor at├«t de auster ca pe un intimist de duzin─â, ca pe un ╚Öansonetist minor. E vorba, ├«n realitate, de o op╚Ťiune mai ad├«nc─â, provocat─â de intui╚Ťia ╚Öanselor cognitive sporite pe care toamna le ofer─â firii contemplative.

ion andreescu stanci si mesteceni jpg jpeg

                                                 Ion Andreescu - ÔÇ×St├«nci ╚Öi mesteceniÔÇŁ

Toamna e anotimpul ├«n care, asemeni unui pl─âm├«n uria╚Ö, p─âm├«ntul pare s─â aduc─â ├«nl─âuntrul s─âu, printr-o enorm─â inspira╚Ťie, toate energiile atmosferei circumterestre. Despuiat de excesele vegetale ale verii, oferindu-se nud privirilor, p─âm├«ntul pare dispus toamna, mai mult dec├«t oric├«nd, s─â-╚Öi livreze secretele, s─â-╚Öi dezv─âluie metabolismul. E ceea ce intuia o elit─â de ini╚Ťia╚Ťi ai lumii grece╚Öti c├«nd instituia faimoasele ceremonii chtonice (chthon = p─âm├«nt), derivate din cele, mai cuprinz─âtoare, ale orfismului. Misterele chtonice erau serb─âri patronate de ÔÇ×speciali╚ÖtiÔÇŁ ├«n problemele toamnei ╚Öi ale iernii, adoratori ai zei╚Ťei Demetra, cea care face ca for╚Ťele subterane s─â devin─â, la suprafa╚Ťa p─âm├«ntului, via╚Ť─â, dup─â ce vor fi dospit ├«n miezul lui. Chtoniile ÔÇô serb─ârile chtonice ÔÇô erau, prin urmare, ceremonii ale marilor ritmuri naturale, ├«ntruchipate ├«n substan╚Ťialitatea terestr─â, ├«n egal─â m─âsur─â morm├«nt ╚Öi leag─ân al lumii vegetale.

Desigur, nu vom c─âdea ├«n ridicolul unei nemijlocite afilieri a lui Andreescu la ╚Öirul ÔÇô anonim, de altfel ÔÇô al ini╚Ťia╚Ťilor ├«n cultul lui Chthon. Dar ne rezerv─âm dreptul de a constata afinit─â╚Ťi de structur─â ├«ntre interesul intuitiv al pictorului pentru un anotimp anumit ╚Öi ÔÇ×specializareaÔÇŁ de tip magic a vechilor ini╚Ťia╚Ťi. ├Än╚Ťelepciunea lor le d─âdea convingerea ├«ntre altele c─â, dup─â cum vara st─â sub semnul impulsurilor solare, toamna t├«rzie, merg├«nd c─âtre iarn─â, cade astrologic sub regia lunii. Iar luna a fost ├«ntotdeauna considerat─â, al─âturi de Saturn, simbolul melancoliei creatoare, at├«t de caracteristic─â lui Andreescu ├«nsu╚Öi.

Asist─âm, prin asemenea considera╚Ťii, la treptata alunecare a discursului andreescian de la consemnarea consisten╚Ťelor lumii la comentariul virtualit─â╚Ťilor, al ÔÇ×ascunsurilorÔÇŁ ei. Reflect├«nd asupra p─âm├«ntit─â╚Ťii, pictorul ar fi putut-o percepe ca pe o limit─â ╚Öi nu ca pe o lege a spiritului ╚Öi ar fi e╚Öuat astfel ├«n bisericoase lamento-uri ├«n jurul ÔÇ×p─âm├«ntesculuiÔÇŁ. Andreescu nu este, ├«ns─â, un moralist. ├Äng├«ndurarea lui nu e nici senten╚Ťioas─â, nici trist─â. P─âm├«ntul ca p─âm├«ntitate n-are opacitatea unui obstacol, ci transparen╚Ťa unui mister. Or, tocmai intuirea p─âm├«ntului ca mister, ca ÔÇ×fireÔÇŁ ├«n toate lucr─âtoare, face din Andreescu un peisagist ├«n sens major ╚Öi nu un boem v├«n─âtor de picanterii gr─âdin─âre╚Öti, cum s├«nt at├«╚Ťia dintre confra╚Ťii lui ÔÇô chiar cu renume. Peisagistul adev─ârat ╚Ötie mai bine dec├«t oricine c─â dinaintea naturii nu trebuie s─â stai ca un pe╚Ťitor dinaintea farmecelor unei nubile, ci ca Oedip dinaintea Sfinxului: o vezi bine numai dac─â adulmeci ├«n ea o tain─â. Iar taina poate avea multe chipuri, dar ├«n mod sigur nu pe acela al pitorescului.

(fragment din Pitoresc și melancolie. O analiză a sentimentului naturii în cultura europeană, Humanitas, 1992)

Sursa foto: wikimedia.org

Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Cultura de Internet (o ├«nsemnare ÔÇô ├«nc─â ├«ndrept─â╚Ťit─â, cred ÔÇô din 2008)
At├«ta doar: c├«nd e┼čti ├«n faza de ├«nv─â┼úare, nu se cade s─â adop┼úi, ┼úan┼úo┼č, postura ├«nv─â┼ú─âtorului. Mai ai ├«nc─â de butonatÔÇŽ
Frica lui Putin jpeg
Determinism geografic și decizie morală
Probabil, totu╚Öi, c─â determinismul geografic joac─â un anume rol ├«n judec─â╚Ťile noastre politice, sociale, culturale, dar, ca orice determinism, are limite. Iar c├«nd ├«ncerc─âm s─â vedem dincolo de ele, nu putem ignora o decizie moral─â, adic─â libertatea.
AFumurescu prel jpg
Na╚Ťiuni (ne)ru╚Öinate
Practic, constat tot mai des c─â exist─â at├«t oameni, c├«t ╚Öi na╚Ťiuni ce par complet str─âine conceptului de ru╚Öine.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Italian. Responsabil
Italia nu va fi locul ├«n care suveranismul ╚Öi izola╚Ťionismul s-au dus s─â moar─â. ├Äns─â, cel pu╚Ťin pentru o vreme, cele dou─â vor l─âsa loc unui foarte necesar pragmatism.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
RT France v. Consiliul Uniunii Europene
Apoi, aceast─â func╚Ťionare eficient─â nu a sacrificat nici unul dintre principiile procesului echitabil. RT France a avut acces la Justi╚Ťie, s-a bucurat de dreptul la ap─ârare ╚Öi de o analiz─â independent─â ╚Öi impar╚Ťial─â a motivelor ╚Öi argumentelor prezentate.
tumblr o4cyqcAhRy1sdzmuoo6 1280 jpg
Mașina de scăldat
Așa că pe la jumătatea secolului al XVIII-lea a fost inventată mașina de scăldat; o gravură păstrată într-o bibliotecă britanică din regiunea Yorkshire, datată cu anul 1736, ar fi prima imagine care surprinde niște oameni înotînd cu ajutorul mașinii de scăldat.
Iconofobie jpeg
O maladie necru╚Ť─âtoare
Egoismul (aproape c─â ├«mi vine s─â-i spun egotism ╚Öi ├«n rom├ón─â) reprezint─â mult mai mult dec├«t ne transmit dic╚Ťionarele explicative. Constituie o maladie a spiritului, care te alieneaz─â sui generis, te ├«mboln─âve╚Öte de ÔÇ×tine ├«nsu╚ŤiÔÇŁ.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
De dulce
Echivalen╚Ťa par╚Ťial─â dintre dulce ╚Öi bun devine echivalen╚Ť─â total─â ├«n anumite construc╚Ťii, de exemplu ├«n sintagma fra╚Ťi dulci(sau buni), adic─â fra╚Ťi av├«nd ambii p─ârin╚Ťi ├«n comun, ├«n opozi╚Ťie cu fra╚Ťii vitregi.
HCorches prel jpg
O moarte care nu dovedește nimic
Ce leg─âtur─â au toate astea cu rubrica de educa╚Ťie, cu statutul de prof, via╚Ťa mea? Exilarea lui Ovidiu ╚Öi atentatul asupra lui Rushdie s├«nt pledoarii pentru nevoia de a p─âstra ├«n ╚Öcoal─â literatura pe primul loc ÔÇô ╚Öi subliniez, pe primul ÔÇô ca importan╚Ť─â!
Un sport la R─âs─ârit jpeg
David Popovici e om?
Cu c├«t rezultatele s├«nt mai mari ┼či mai departe de imagina┼úia noastr─â apare umbra tri┼čatului. A┼ča ┼či cu David. Nu poate fi adev─ârat, sus┼úin nu pu┼úini. E ceva ├«n neregul─â. De unde a ap─ârut?
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Dup─â 30 de ani
Hai, noi s─â tr─âim, c─â se pare c─â vom fi ultima genera╚Ťie de oameni ├«n╚Ťelep╚Ťi de pe lumea asta. Dup─â noi vin sociopa╚Ťii ─âia care nu mai ╚Ötiu s─â vorbeasc─â ├«ntre ei. Nu ╚Ötiu dec├«t s─â stea cu ochii ├«n telefon. M─â ├«ngroze╚Öte treaba asta, z─âu.
640px Castle Kruja Albania 2004 07 08 jpg
Tirana ╚Öi str─ânutul albanez ÔÇô despre c─âl─âtoria mea ├«n Albania (I) ÔÇô
Diminea╚Ťa ├«ncepe doar atunci c├«nd locuitorii ora╚Öului se ├«nt├«lnesc pe la terase ca s─â-╚Öi bea cafeaua, ├«nso╚Ťit─â mereu de un pahar de ap─â rece din partea casei, cafeaua nu se bea niciodat─â acas─â.
15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.

Adevarul.ro

image
Pre┼úurile petrolului continu─â s─â creasc─â. La c├ót ar putea ajunge p├ón─â la sf├ór┼čitul anului ┼či cu c├ót au sc─âzut stocurile
Pre┼úurile petrolului au crescut joi cu aproximativ 4%, deoarece datele solide privind consumul de combustibil din SUA ┼či a┼čtept─ârile de sc─âdere a livr─ârilor ruse┼čti au compensat temerile c─â ├«ncetinirea cre┼čterii economice ar putea submina cererea, transmite Reuters.
image
NBC News: Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu meargă la serviciu vineri, pe fondul îngrijorărilor cu privire la un incident planificat
Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu se prezinte vineri la lucru, au confirmat în exclusivitate serviciile secrete militare ucrainene pentru NBC News.
image
De ce folosesc rom├ónii voucherele sociale pentru alcool ┼či ┼úig─âri. Ce spun sociologii ┼či psihologii
Ministrul Proiectelor Europene a anun┼úat c─â voucherele sociale blocate pentru c─â beneficiarii au cump─ârat cu ele tutun ┼či alcool vor r─âm├óne a┼ča p├ón─â la urm─âtoarea tran┼č─â de bani pe care statul o va livra. Exper┼úii atrag ├«ns─â aten┼úia c─â din co┼čul de c...

HIstoria.ro

image
├Änfiin╚Ťarea avia╚Ťiei militare ├«n Rom├ónia
Rom├ónia a fost printre primele ╚Ť─âri din lume care ╚Öi-a ├«nzestrat for╚Ťele sale armate cu aerostate ╚Öi avioane.
image
Responsabilit─â╚Ťile date de germani Armatei Rom├óne la Stalingrad, mult peste posibilit─â╚Ťile acesteia
B─ât─âlia de la Stalingrad a tensionat rela╚Ťiile cu aliatul german, cu prec─âdere ├«n urma acuzelor venite dinspre liderii militari cu privire la responsabilitatea trupelor rom├óne pentru c─âderea ├«n ├«ncercuire a Armatei 6 germane.
image
Sfârșitul tragic al poetului Dimitrie Bolintineanu
Pe 20 august 1872, Dimitrie Bolintineanu, poet, revolu┼úionar ┼či om politic, murea ├«ntr-un ospiciu din Bucure┼čti, suferind de o afec┼úiune psihic─â, dob├óndit─â de pe urma mizeriei ┼či s─âr─âciei. ┬áVia┼úa lui Bolintineanu a stat sub semnul cinstei.