Marin Tarangul

Publicat în Dilema Veche nr. 346 din 30 septembrie - 6 octombrie 2010
Întrebări jpeg

Nu s├«nt preg─âtit s─â scriu despre moartea lui Marin Tarangul. ├Än general, nu s├«nt preg─âtit s─â scriu despre moartea nim─ânui. Cine e cu adev─ârat preg─âtit s─â tr─âiasc─â ┼či s─â comenteze moartea, fie c─â e vorba despre moartea ├«n ea ├«ns─â┼či, despre moartea unui prieten sau despre moartea proprie? Dar ├«n cazul acesta am, ├«ntre altele, o problem─â de stil. Ce-ar fi zis Marin despre pompa inevitabil─â a ÔÇ×necrologuluiÔÇť? Tocmai el, care a fost unul din primele mele modele ├«n materie de vorbit ┼či de scris. Nu ├«n sensul c─â am ├«nceput prin a-l imita, ci ├«n sensul c─â a fost cel dint├«i de care mi-a fost fric─â. Avea un geniu al identific─ârii ┼či dinamit─ârii falsului, care func┼úiona, ├«n ce m─â prive┼čte, inhibitor la culme, ca s─â nu zic direct castrator. El e cel care m-a dezv─â┼úat de solemnitate. M─â lua prietene┼čte peste picior, oridec├«teori luam o poz─â de (prematur─â) maturitate, oridec├«teori debitam pompos ├«n┼úelepciuni ┼či certitudini. 

Sim┼úul ceremoniei ├«l avea din plin. Dar dublat de un enorm apetit pentru firesc ┼či pentru umor. La optsprezece ani, nu aveam ├«nc─â intui┼úia firescului: din timiditate, h─ârnicie ┼čcolar─â ┼či un soi de triste┼úe de fond, arboram, de regul─â, un aer grav, senten┼úios, fisurat, e drept, din c├«nd ├«n c├«nd, de accese de histrionism compensator. Marin, mai mare ca mine cu zece ani, a hot─âr├«t c─â trebuie s─â mi se administreze o doz─â compact─â de frivolitate. At├«t c├«t s─â m─â destind interior. At├«t c├«t s─â nu m─â mai iau prea ├«n serios. Totodat─â, ┼či-a dat repede seama c─â lecturile mele s├«nt prea cumin┼úi, previzibile, lecturi de premiant conven┼úional, f─âr─â suficiente contacte cu autori ┼či domenii care, ├«n epoc─â, ┼úineau, oarecum, de underground. Pedagogia lui a fost, pentru mine, decisiv─â. Pe de o parte, ├«mi ├«mprumuta c─âr┼úi pe care nu le frecventasem p├«n─â atunci (de la Meister Eckhart ┼či Kierkegaard la Georg Simmel, sau la unele lucr─âri de orientalistic─â), iar pe de alta, m─â prelua ├«n de┼čucheate escapade nocturne, cu dans, vin ┼či fete anexate ad hoc, ├«n drum spre c├«te un apartament ├«nt├«mpl─âtor, devenit rapid aren─â de rock and roll. ├Äi datorez, deci, prima ├«nt├«lnire cu metafizica ┼či cu boema. Cu sublimit─â┼úile ┼či promiscuitatea. 

Tot Marin mi-a pus dinainte, pentru prima oar─â, o pagin─â de Constantin Noica: ÔÇ×Cite┼čte! Ca s─â auzi cum sun─â limbajul filozofieiÔÇť. Mai t├«rziu, tot cu el l-am vizitat, ├«n Berceni, pe viitorul magistru p─âltini┼čan, care ne-a oferit zece lec┼úii de greac─â. Pentru mine, Marin a fost un mare mijlocitor, un chip al sor┼úii. Universul meu de idei, ├«ntreb─âri, experien┼úe ┼či portrete umane s-a l─ârgit spectaculos ├«n cei c├«┼úiva ani pe care i-am petrecut ├«mpreun─â ├«n facultate. Dac─â m─â g├«ndesc la acea perioad─â, realizez, abia acum, c─â deveniser─âm colegi la numai doi ani dup─â ce fusese eliberat din pu┼čc─ârie, de la Salcia din Delta Dun─ârii. Arestat ├«n 1961, el apucase, p├«n─â atunci, s─â-┼či ia licen┼úa ├«n teologie ┼či s─â se ├«nscrie la doctorat. Nu a devenit ├«ns─â ÔÇ×doctorÔÇť dec├«t la Paris, unde s-a stabilit ├«n 1979. Descendentul lui Constantin Tarangul, ├«nnobilat de Franz Josef (Marin era, de fapt, von Tarangul) ┼či al lui Erast Tarangul, guvernator al Bucovinei la sf├«r┼čitul secolului al XIX-lea, colegul meu ├«┼či c├«┼čtiga existen┼úa ca paznic de noapte pe malul Senei, a┼ča ├«nc├«t ziua s─â se poat─â ocupa de cercet─ârile sale academice. E, din p─âcate, o traiectorie caracteristic─â pentru inapeten┼úa mediului rom├ónesc fa┼ú─â de vl─âstarele sale meritorii, dar ┼či pentru destinul greu de analizat al unui om excep┼úional, dar risipit ├«ntr-o biografie destr─âm─âtoare. L-am v─âzut, de mai multe ori, umilit. Umilit de autorit─â┼úi, de unii confra┼úi, de ├«mprejur─âri, sau de propriul s─âu corp, prea ┼čubred pentru a sus┼úine povara unui proiect existen┼úial ambi┼úios, cum era, de fapt, proiectul lui Marin. ├Änalt, dar filiform, fragil, dar lacom de uzur─â senzual─â, Marin Tarangul avea, p├«n─â ┼či ├«n momentele lui de arogan┼ú─â, o component─â de retractilitate, de resemnare. Era fundamental singur. ┼×i p─âstra mereu ├«n privire, ├«n gesturi, ├«n felul lui de a dansa ┼či de a vorbi pecetea ÔÇ×str─âinuluiÔÇť. Str─âin de lumea ├«n care se n─âscuse, ca ┼či de cea ├«n care s-a exilat, str─âin de lume ┼či de sine, str─âin de propria sa ├«nzestrare ┼či de propria sa via┼ú─â. ┼×i, dup─â c├«te aud, str─âin de propria sa moarte, c─âci s-a stins ├«n somn, f─âr─â a fi, a┼čadar, prezent ├«n dramaturgia tranzitului. 

Marin Tarangul a scris mai mult dec├«t mi-a┼č fi ├«nchipuit pe vremea c├«nd ├«l vedeam at├«t de ÔÇ×angajatÔÇť ├«n ├«mpestri┼úarea tinere┼úii sale, de fiu risipitor. A scris poezie, critic─â ┼či istorie de art─â, filozofie ┼či teologie. Unele lucr─âri au ap─ârut la Editura Humanitas, f─âr─â s─â st├«rneasc─â ecoul pe care ├«l meritau. Marin nu e u┼čor de citit. Era dintre aceia care nu a┼čteapt─â ca g├«ndul s─â fie g├«ndit p├«n─â la cap─ât, ├«nainte de a fi scris. ├Ä┼či c─âuta g├«ndul scriind. ├Äl a┼čtepta scriind. Performan┼úa sa era alc─âtuit─â, ├«n consecin┼ú─â, din spectaculoase ÔÇ×din-c├«nd-├«n c├«ndÔÇť-uri, printre care ideile ┼či cuvintele evoluau labirintic. Dar energia sondajelor sale intelectuale, tenacitatea ┼či ├«ndem├«narea sa speculativ─â, formul─ârile sale luminos imprevizibile ├«l a┼čaz─â printre figurile de v├«rf ale vremii. Ultimul mesaj pe care l-am c─âp─âtat de la el era o invita┼úie ├«ntr-o mic─â insul─â greceasc─â, unde s─â st─âm, ├«n sf├«r┼čit, de vorb─â. N-am reac┼úionat. Eram ÔÇ×ocupatÔÇť. Aveam ÔÇ×obliga┼úiiÔÇť. Mi se p─ârea ÔÇô cu nesim┼úirea iresponsabil─â a vie┼úii curente ÔÇô c─â nu e nici o grab─â. Aceast─â ultim─â conversa┼úie ├«mi va lipsi ├«n chip dureros. Contez pe arhipelagurile de dincolo, unde nici o ├«nt├«lnire nu se mai poate rata pentru c─â nu exist─â obliga┼úii ┼či termene.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Cum au ajuns romii ├«n principatele rom├óne. Statistic, ei sunt mult mai numero┼či dec├ót ├«n orice ┼úar─â
De la plecarea lor din India, în urma certurilor dintre conducători, s-au despărţit în două ramuri, o parte îndreptându-se spre Nordul Africii, în timp ce partea cea mai consistentă a luat calea Europei.
image
Povestea nefardat─â a rom├ónului ├«nchis ├«n China:┬áÔÇ×St─âteam ├«ntr-o cu┼čc─â cu gratii ┼či dormeam pe o p─âtur─â plin─â de s├óngeÔÇť
Marius Balo l-a c─âutat pe Dumnezeu la seminarul teologic din Cluj-Napoca, apoi la Academia de studii teologice ÔÇ×Sf├óntul VladimirÔÇť din New York, dar l-a g─âsit cu adev─ârat ├«ntr-o celul─â de 16 metri p─âtra┼úi din Shanghai. A petrecut opt ani ├«n ├«nchisorile chineze┼čti, timp ├«n care a cunoscut iadul pe P─âm├ónt, ├«ns─â acum consider─â c─â toat─â experien┼úa a fost, de fapt, o binecuv├óntare.
image
Cum au vrut bulgarii s─â anexeze toat─â Dobrogea. Jafuri, crime ┼či bomboane otr─âvite ├«n Primul R─âzboi Mondial
Dup─â nici jum─âtate de veac de la ie┼čirea Dobrogei de sub st─âp├ónirea otoman─â, provincia dintre Dun─âre ┼či Marea Neagr─â a cunoscut din nou ororile ocupa┼úiei, de data aceasta ale bulgarilor, care au ├«ncercat s─â anexeze toat─â provincia prin jefuirea ┼či omor├órea popula┼úiei.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.