Marginali

Publicat în Dilema Veche nr. 986 din 2 martie – 8 martie 2023
Frica lui Putin jpeg

Orice lume, fie sat sau Univers, are centru și margini. Atunci locuitorii lumii respective se împart între marginali și centrali?  Fals. Se împart între actuali și foști marginali. Între ei au loc mai toate marile și micile conflicte ale istoriei și ale vieții.

Într-adevăr, marginalitatea este relativă: ești întotdeauna mai mult sau mai puțin marginal. Locuitorul Bucureștilor este central în raport cu provincialul, dar provincial în raport cu cel care locuiește la Paris sau Londra. Dar și acesta e marginal după cartierul unde locuiește, după venitul pe care îl are etc. Cel care are un automobil de ocazie este central în raport cu cel care nu are deloc automobil, dar marginal în raport cu cel care are un automobil la mîna întîi. Însă chiar și acesta se simte marginal în raport cu cel care își permite un automobil de lux, un iaht sau un avion personal. În structurile ierarhizate, insul aflat la bază se consideră mai aproape de centru decît cel din afara sistemului; totuși, chiar cel aflat în vîrf resimte adesea o relativă marginalitate în raport cu alți conducători ai unor organizații mai mari și mai puternice. 

Acest relativ al marginalității îi împarte pe actualii marginali în două mari categorii psihologice: cei care îi văd mai cu seamă pe cei mai marginali decît ei și cei care îi văd pe cei mai puțin marginali decît ei. Diferența stă, așadar, în direcția în care privim ierarhiile, „în jos“ sau „în sus”. De aceea, nimeni nu e „sărac” sau „bogat” în mod absolut, ci numai prin comparație, iar modul în care se face comparația nu are nimic abstract și definitiv. Primii dintre cei evocați mai sus tind să se mulțumească cu poziția lor; sînt partizanii stabilității și ai ierarhiei constituite. Aceștia sînt marginalii „mulțumiți”. Dar, dacă se întîmplă să fie „declasați” și împinși spre margine din cine știe ce motiv, se înfurie, devin resentimentari și sînt capabili de orice nu numai ca să-și reocupe poziția pierdută, dar și ca să se răzbune pe cei care i-au marginalizat. Din marginali mulțumiți devin marginalizați exasperați.

Cum spuneam, unii dintre actualii marginali se uită  „în sus” sau „spre centru”, pe care doresc să-l ocupe. Cînd reușesc pe scară mare, devenind astfel foști (mari) marginali, ei mută de obicei istoria din loc. Exemplele clasice: Napoleon Bonaparte (micul nobil corsican ajuns Împărat), Alexandru Macedon (regele unui țări marginale, Macedonia, care intra în marea istorie a Eladei abia cu o generație-două în urmă), devenit stăpînul Orientului și al Greciei; creștinismul, inițial o sectă marginală a unei religii marginale dintr-o țară și ea marginală a imensului Imperiu Roman, devenit religie imperială și universală; mongolii, un popor nomad, barbar și marginal, construind în scurtă vreme cel mai mare imperiu continental al lumii. Nu o dată, acești marginali, deveniți între timp foști marginali, s-au aliat cu marginalizații. În cazul lui Napoleon, Revoluția Franceză ocazionează exact această alianță: „starea a treia” se consideră istoricește marginalizată de nobilime și cler; ea își află conducători, iar mai apoi stăpîni printre marginalii ambițioși care, precum Napoleon, vor să ocupe centrul. Aceștia din urmă știu că, de altfel, pentru a dispune de trupe și de mase de manevră e necesar și adesea suficient să-i determine pe marginalii „mulțumiți” să se simtă marginalizați. E ceea ce s-a numit de către marxiști crearea „conștiinței de clasă”, dar fenomenul nu are neapărat de a face cu clasele sociale: pe timpuri, la școală, în banca întîi stăteau elevii cei mai buni, iar cei trimiși în fundul clasei se simțeau persecutați. Oamenii se mulțumesc adesea cu ce sînt obișnuiți să aibă, dar se revoltă dacă cred că li s-a luat ceva din ceea ce aveau mai înainte sau dacă sînt convinși că au dreptul la mai mult. De unde rețeta revoltei: a-i convinge pe marginali că ei sau părinții și străbunii lor au fost cîndva centrali. 

Foștii marginali se împart și ei sub raport social în foști marginali primi și foști marginali secunzi. Cei dintîi sînt marginalii de dinainte care „au privit în sus” și au cucerit centrul. Lumea îi numește adesea „parveniți”, „ariviști”, „uzurpatori”, ba chiar „impostori”. Exercită atracție, uneori nemăsurată, alteori ură și invidie la fel de imense. Dintre ei sînt, în termenii lui Max Weber, liderii harismatici. Firea le este contradictorie, brăzdată de mari calități și defecte. 

Foștii marginali secunzi și-au moștenit poziția centrală prezentă de la părinți și strămoși și, prin urmare, scopul lor este de a face orice pentru a o păstra. Spre deosebire de ceilalți, ei privesc „în josul ierarhiei”, nu „în susul ei”. Aristocrații de toate felurile se regăsesc aici. Conservatorismul este reacția lor instinctivă, înainte de a le fi filosofia. Aliații lor sînt marginalii „mulțumiți” (sau cei care pot fi determinați să fie „mulțumiți”), cărora le arată mereu cît de centrală e de fapt poziția lor în raport cu aceea a altor marginali, mai marginali decît ei înșiși: acesta era, pe vremuri, discursul colonial, care îl satisfăcea, să zicem, pe englezul de rînd, sau, mai înainte, încînta plebea romană: oricît de nevoiașă ar fi fost condiția sa proprie, englezul sau romanul aparținea „poporului rege”. Tot de acest tip era și discursul rasist în America de Nord sau Europa secolelor XIX-XX: oricît de marginal putea fi, personal, un alb sau un „arian”, el rămînea incomparabil mai central decît un negru sau un „semit”! Din nou, tehnica manipulării maselor: a le face să privească fie „în jos”, fie „în sus”, după dorință!

Dincolo de toate nesfîrșitele conjuncturi, bătălia vieții, cam monotonă, se reia neîncetat între aceste două mari alianțe: marginalii mulțumiți conduși de foștii marginali secunzi, de partea conservatoare, și marginalii nemulțumiți (marginalizații recent) conduși de foștii marginali primi, de partea cealaltă, revoluționară sau revizionistă. Acestea sînt rolurile eterne, indiferent dacă actorii, mai buni sau mai răi, le joacă la scara planetei sau la a blocului... Dar marginali cumva sîntem cu toții.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.