Marea impostură

Publicat în Dilema Veche nr. 809 din 22-28 august 2019
Frica lui Putin jpeg

De cînd cu declinul PSD, am văzut că unii comentatori se arată îngrijorați (în mod real sau mimat) cu privire la soarta stîngii românești. E cazul să-i liniștim: stînga românească n-ar avea decît de cîștigat dacă PSD s ar prăbuși cu adevărat (ceea ce încă nu e totuși cazul). Și asta fiindcă PSD constituie, iată, aproape de trei decenii, o impostură: pretinde că e de stînga, dar e foarte departe de ceea ce este o stîngă politică – fie ea și în condiții est-europene. Sigur, formal, PSD pretinde că e de stînga, face parte din Internaționala Socialistă și din Partidul Socialist European. Dar asta nu schimbă caracterul imposturii PSD. PSD nu e de stînga, ci e un partid conservator-populist, cu rădăcini, niciodată smulse, în național-comunismul de dinainte de 1989. Sigur, există și unele filoane ceva mai autentice de stînga („grupul de la Cluj“), care uneori au încercat să modifice partidul, dar n-au reușit și au fost repede marginalizate.

Uitați-vă la structura „baronială“ a PSD, la clientelismul ce decurge de aici: ce are asta cu stînga autentică social-democrată? Neofeudalismul e de stînga? Apoi, pe cine reprezintă electoral PSD? Se știe bine: grupurile sociale mai sărace, rurale, pensionari speriați, zonele puțin dezvoltate economic din sud și est, în sfîrșit populația cu școlaritate mai redusă. Adică, pe scurt, pe de o parte, grupurile cu convingeri conservatoare, chiar premoderne în multe cazuri, iar pe de alta, indivizii cu o autonomie economică limitată, care pot fi ținuți în dependență politico-economică. De ce am numi „de stînga“ un astfel de conservatorism premodern, neofeudal, clientelar și cu precădere rural? Nu-i vorbă, aceste grupuri trebuie să fie și ele reprezentate politic, dar ele merită o reprezentare care să le ajute să se modernizeze, nu să rămînă blocate în premodernitate.

Pretutindeni în Europa, dar și în SUA, stînga (cu toate variantele ei nemarxiste) se regăsește mai ales în opțiunile celor din mediul urban, școlarizați și incluși în modernitate, chiar în postmodernitate. Stînga s-a pronunțat pretutindeni pentru modificarea ideilor tradiționale despre familie, rolul femeii etc.; la noi, dimpotrivă, ea militează pentru „familia tradițională“. Pretutindeni stînga tinde să fie seculară, cînd nu chiar antiecleziastică. La noi, conducătorii stîn-gii pupă moaște la orice ocazie. Există, desigur, și unele coincidențe între PSD și social-democrația autentică: de exemplu, predilecția pentru etatism. Dar sursa e diferită: la „ei“, sursa e critica ideologică a capitalismului, devenită practica unui capitalism social; la „noi“ (la PSD), e tendința de a absorbi economia în stat și statul în partid – moștenire din comunism – și care a condus adesea la celebrul „capitalism de cumetrie“.

Alte trăsături ale PSD sînt încă și mai pregnant contrare oricărei stîngi europene autentice, ca să nu spun că ele țin mai mult de extrema dreaptă: naționalismul șovin, scos la bătaie mai ales în campaniile electorale, antieuropenismul, abia mascat în declarații fără conținut, cultul șefului – indiferent dacă acesta se numește Adrian Năstase, Liviu Dragnea sau, iată, Viorica Dăncilă –, disciplina de partid care împiedică o critică autentică și eficientă a conducerii. Și să nu uităm de filonul violent: mă refer la tendința de a rezolva crizele prin violență cînd nivelul contestației din partea societății civile devine serios: de la mineriade la 10 august 2018, nu e o coincidență că violențele majore în România postcomunistă au fost inițiate de PSD (indiferent de numele purtat anterior). Nu-i întîmplător că PSD a absorbit un grup însemnat din PRM și că Lia Olguța Vasilescu și Codrin Ștefănescu, chiar dacă pe moment sînt mai puțin vizibili, nu numai că n-au dispărut, dar exprimă cu sinceritate sentimentele unei mari părți a activului și electoratului acestui partid. Adaug aici reaua relație pe care întotdeauna a avut o PSD (chiar în opoziție fiind) cu societatea civilă și cu elitele intelectuale: invers, să nu uităm că CDR a avut o componentă „civică“ importantă și influentă și că Traian Băsescu s-a bucurat – pe drept sau pe nedrept –, un timp, de susținerea așa-numiților „intelectuali ai lui Băsescu“. Și, last but not least, nu merg deloc împreună social-democrația și instinctele de acaparare de bogății – conturi, case, proprietăți în țară și străinătate, tablouri – ale unora dintre șefii pretinsei noastre stîngi: Adrian Năstase, Liviu Dragnea, Darius Vâlcov, Lia Olguța Vasilescu etc.

Dar dacă PSD nu e de stînga, cine e de stînga? Aproape nimeni la noi (dacă lăsăm deoparte cîteva grupuri nesemnificative politic). Nu-i vorbă că și dreapta s-a văzut obligată, în mai multe rînduri, să preia unele idei de stînga, dar o stîngă autentică, modernă ne lipsește. Poate că – cine știe – competiția actuală dintre PNL și USR-PLUS va împinge pe ultimul mai spre stînga – o stîngă liberală, dar totuși o stîngă, în raport cu un PNL rămas la centru-dreapta. Faptul că USR e singurul partid parlamentar care s-a opus pe față propunerii de a redefini constituțional familia, astfel încît familiile homosexuale să nu poată avea o existență legală, mă face să cred că o asemenea tendință e posibilă și ar putea deveni doctrină asumată. După părerea mea, ar fi chiar dezirabilă. Și sînt convins că în rîndul electoratului anti-PSD există deopotrivă o tendință de centru-dreapta și una de centru-stînga, ceea ce ar încuraja evoluția la care mă refer și care, acum, nu poate decît cu greu ieși la lumină din cauza imperativului comun de a alunga PSD de la guvernare.

Cît despre PSD, pe acesta îl văd devenind ceea ce este și a fost întotdeauna cu adevărat, dacă te uitai mai bine, trecînd de make-up-ul său superficial: un partid naționalist, antieuropean și conservator, avînd sub 20%. Nu vom ajunge în paradis chiar și așa, sînt convins. Măcar însă, în acest fel, o mare impostură a politicii românești ar lua sfîrșit.

index jpeg 5 webp
Gustul banului
Gustul banilor poate să se refere și la un „amărît” care, cine știe cum, găsește un post sigur și bine plătit la stat, un post pe care pregătirea și experiența sa nu i-ar fi permis, în mod normal, să îl ocupe.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Nucleara
Este urmăritul penal capabil să treacă dincolo de faza încordării mușchilor și să folosească arme nucleare?
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Alexandru Dragomir despre politica (noastră)
Din păcate, puțini știu cine a fost Alexandru Dragomir.
Frica lui Putin jpeg
Filosofie, feminitate, autenticitate
Aşa se explică, pesemne, de ce în filosofie s-a menținut „privilegiul” masculin, chiar şi în vremurile mai noi, de după emanciparea femeii.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Activistul european și moartea unei pasiuni
Articolul meu vrea să atragă atenția: cu excesele activismului și propagandei, UE poate pierde treimea de mijloc.
index jpeg 5 webp
Spaghete în copaci
Propun să rămînem la rețeta lui Fellini. Plus paharul cu vin.
Iconofobie jpeg
Diplomație
Se reia, observ, o dezbatere politologică mai veche.
„Cu bule“ jpeg
Format letric
Nu era atît de cunocut încît să exprime fără ambiguități noua idee, dar sensul i-a fost aproximat din context, din relația cu termenul complementar.
HCorches prel jpg
Vremuri ale fricii
Dar dincolo de negare, dacă nu apare și acceptarea, efectele pe termen lung sînt devastatoare.
p 7 Chatbot WC jpg
Idioția artificială
Ar trebui oare programată inteligența artificială (IA) să răspundă la același nivel cu întrebările care i se pun?
IMG 8779 jpeg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Alt bîlci?
Cum ar fi să construiești un Disneyland și un Tesco la Londra, în Hyde Park?
O mare invenție – contractul social jpeg
Adevărul, premisa dreptății
Această limită este și mai evidentă dacă se înțelege că nici un proces judiciar nu se confundă cu Judecata de Apoi.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Sürdürülebilirlik
A crede înseamnă a paria pe o inevidență, a „credita” un „posibil”, dincolo de exigențele stabile ale „realului”.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pensiile francezilor
Dar vigoarea protestelor, dincolo de faptul că e vorba despre o tradiție franceză adesea desconsiderată și subiect de glume, mai arată ceva.
Frica lui Putin jpeg
Inamicii diversității
Privite în ansamblu, aceste cerințe ale cultelor, care s-au așezat, din păcate și spre detrimentul lor, cred, la remorca BOR, nu vor încuraja deloc predarea Religiei într-un spirit tolerant
AFumurescu prel jpg
Păstori, tătuci și influenseri (I)
Așa apar „tătucii” aleși democratic. Nimic nou sub soare.
index jpeg 5 webp
Un veac de Time
Scopul principal pe care cei doi și l-au propus a fost să furnizeze cît mai eficient știri cititorilor, chiar și celor mai ocupați dintre aceștia, care nu prea au timp de citit – de unde și denumirea Time.
Iconofobie jpeg
Rațiune și simțire
Se demontează aici un mit care a făcut carieră în secolul XX, mitul naturii prezumtiv candide a creaţionistului.
„Cu bule“ jpeg
Beat criță
Expresia beat criță este foarte răspîndită azi, în registrul colocvial; alte construcții în care intră cuvîntul criță cu sensul său propriu sau cu înțelesuri figurate au devenit însă extrem de rare.
HCorches prel jpg
Încă un Minister al Educației
Presiune care, în unele cazuri, se transformă în adevărate forme de bullying, fără doar și poate.
IMG 8779 jpeg
În cazul Hagi, tatăl şi fiul, să fii copilul unui mare fotbalist e binecuvîntare sau blestem?
Tot ce vine de la el nu poate fi decît excepţional. Hagi spune „eu sînt Ianis şi Ianis e Hagi”.
p 7 Curba Laffer WC jpg
Ultima redută a globalizării
Dar geopolitica nu e singurul motiv pentru eșecul celui de-al doilea val al globalizării.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cîte divizii are CPI?
Așadar, noua acuzație că președintele ar fi comis ceva contra copiilor, fie ei și din Ucraina, ar putea avea un ecou special în Rusia.

Adevarul.ro

image
Regrete printre românii care au trecut la Hidroelectrica. Au fost atrași cu un preț mic, dar situația se schimbă
Cele mai multe contracte expiră în curând, iar oamenii se plâng că nici măcar nu au fost notificați de furnizor.
image
Cronica unei crime cu ucigaș cunoscut. Ancheta a durat 10 ani, deși polițiștii știau cine este făptașul
Autorul unei crime comise în urmă cu 15 ani s-a bucurat de libertate în tot acest timp, cu toate că anchetatorii aveau martori și probe care îl incriminau direct.
image
Alimentul care ar răspândi cancerul în tot corpul: „Are ceva în el care îl face un catalizator puternic“
Autorii studiului sunt de părere că acest lucru ar putea fi combătut prin medicamente sau diete speciale. Însă, pentru asta studiile clinice ar trebui să treacă la subiecți umani.

HIstoria.ro

image
Statul sovietic paralel în România. Rețeaua colonelului Zudov
Prin sintagma „stat sovietic paralel” înțelegem mecanismul clandestin prin care Uniunea Sovietică a instituit controlul total asupra suveranității statului român.
image
Povestea marilor cutremure ce au zguduit spațiul românesc
La mijlocul lunii februarie a acestui an, orașul Târgu Jiu și localitățile învecinate au fost afectate de o serie de cutremure care, deși nu au produs pierderi de vieți omenești sau pagube materiale majore, au stârnit panică în rândul populației.
image
Irina Bossy-Ghica: „Îmi consacru toate eforturile pentru a reconstrui ceea ce înaintașii mei au clădit”
Stră-strănepoata lui Ion Ghica și a lui Gheorghe Grigore Cantacuzino a plecat din România în liceu, în 1973, și s-a reîntors prima oară 17 ani mai târziu, după „Revoluția” pe care ține s-o scrie cu ghilimele.