Loc pentru speranţă

Publicat în Dilema Veche nr. 522 din 13-19 februarie 2014
Avanpremieră jpeg

Uneori, sînt sătul eu însumi de subtonul de ieremiadă al multora dintre articolele pe care le public. Am, e drept, destule motive să fiu prost dispus, să fiu din ce în ce mai sceptic cînd încerc să imaginez soluţii salvatoare. Mi-aş dori să pot invoca exemple tonice, conjuncturi fericite, reuşite încurajatoare. Dar fie că ele sînt puţine şi fragile, fie că privirea mea e împăienjenită de neîncredere, nu le prea găsesc. De curînd, am avut, totuşi, ocazia să particip la un eveniment care lasă loc şi face loc pentru speranţă. Mă grăbesc să-l consemnez, înainte de a recădea în melancolia obişnuită. E vorba de o conferinţă prilejuită de raportul anual al unei asociaţii de specialişti în politici publice şi bună guvernare (EFOR, „Expert Forum“). Conferinţa a avut loc joi, 6 februarie, dinaintea unui public numeros şi atent, alcătuit din publicişti, oameni de afaceri, politicieni, analişti pe diferite domenii, reprezentanţi ai societăţii civile, ai mişcărilor sindicale etc. 

Nu voi intra în detalii legate de substanţa propriu-zisă a conferinţei, organizată în jurul unei teme din ce în ce mai fierbinţi: „Costurile desprinderii de Occident. O evaluare pe stat de drept şi economie.“ Ceea ce m-a impresionat – şi a devenit suportul unui puseu de speranţă – a fost, mai cu seamă, atmosfera generală a dezbaterilor şi portretul celor cîtorva membri EFOR, care au lansat şi au întreţinut dialogul. Pe Sorin Ioniţă îl cunosc de multă vreme. I-am apreciat întotdeauna ştiinţa de carte, realismul, eficienţa analitică. Ferm, fără să fie băţos, aplicat, fără să fie abscons, coroziv, dacă e nevoie, dar întotdeauna în limitele cordialităţii, Sorin Ioniţă mi-a confirmat întotdeauna aşteptările. Pe Laura Ştefan am văzut-o, în repetate rînduri, ca partener de dialog, în felurite dispute televizate. Mi-a făcut întotdeauna plăcere să descopăr în ea un profesionist tînăr, avizat, cu aplomb, lipsit de încrîncenare, dar şi de eschive acomodante, sigur de ceea ce spune, fără urmă de suficienţă sau abuz autoritar. O ştiu mai puţin pe Ana Otilia Nuţu, dar ţin minte că m-a făcut să înţeleg mai bine ce e cu problemele de infrastructură ale României, prin două articole publicate în Dilema, cu trimitere specială la căile ferate. Important e că, la conferinţa de joia trecută, aveam dinainte o echipă de experţi dintr-o speţă pe care tindem să o socotim inexistentă, dar care lucrează, totuşi, în beneficiul public, discret, competent, nepartizan. Fac treabă, fac treabă bună şi, prin simpla lor prezenţă, promit o încurajatoare deschidere de perspectivă. EFOR colaborează cu Comisia Europeană, cu Banca Mondială şi Consiliul Europei, cu Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare. Sorin Ioniţă e membru în Consiliul Economic şi Social European (organ consultativ al UE). Laura Ştefan face parte dintr-o comisie de 17 experţi europeni pe probleme de anticorupţie şi transparenţă. Ana Otilia Nuţu e consultant al Băncii Mondiale. Absolvenţi – sau masteranzi – ai unor solide instituţii de învăţămînt universitar (Cambridge, Central European University sau – cazul Suzanei Dobre, directorul executiv EFOR – London School of Economics), aceşti cercetători tineri şi dedicaţi meseriei lor sînt folosiţi mai curînd de instituţii internaţionale, decît de cele autohtone. Nici Guvernul, nici opoziţia nu dau semne că ar avea nevoie de ei, că ţin să apeleze la priceperea lor, să le folosească inteligenţa şi expertiza. Scena politică e plină, în schimb, de veleitari inepţi, de diletanţi fără ruşine, de profitori mărunţi, deprinşi să paraziteze pe administraţia ţării. N-au nevoie de sfaturi, ci de „ponturi“, n-au nevoie de luciditate, ci de fumul propriei vanităţi. Funcţiile publice nu sînt decît ocazii pentru promovarea intereselor personale, instrumente de făcut bani. „Categoria“ EFOR e, în cel mai bun caz, folosită pentru asezonarea unor talk-show-uri cu impact jurnalistic, sau pentru lămurirea tehnică, destinată publicului larg, a unor probleme legate de buna sau proasta funcţionare a statului. E bine şi aşa! Dar eu aştept să văd oameni, ca cei pomeniţi mai sus, nu doar în spaţiul comentariului, ci şi în poziţia, sau măcar în preajma deciziei. Nu-mi fac iluzia că lucrul acesta se va întîmpla curînd. Dar îmi prinde bine să ştiu că, la o adică, asemenea oameni există şi că, mai mult ca sigur, nu sînt singurii de acest calibru din România. Faptul că asemenea oameni există lasă loc pentru speranţă. Şi adaugă proastei mele dispoziţii o palidă tentă de roz.      

O mare invenție – contractul social jpeg
Succesiunea generațiilor în comunitatea academică: Valentin Constantin și Diana Botău
Regimurile dictatoriale și mișcările fundamentaliste s-au asociat într-o ofensivă violentă, propagandistică și armată, împotriva lumii euroatlantice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Populiștii nu (mai) sînt o excepție
Întrebările despre soarta Uniunii Europene, acuzațiile de extremism și evocarea drobului de sare fascist au devenit aproape un clișeu.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A conviețui cu imposibilul
Dictatura este un mod de organizare statală în care sfera posibilului tinde spre zero.
Frica lui Putin jpeg
„Scena politică”
Avem impresia că e o lume falsă – o „mascaradă” –, ceva profund neautentic, spre deosebire de lumea economică, de pildă, care e reală.
AFumurescu prel jpg
Vai, săracii, vai, săracii ziariști…
Incredibil, doamnelor și domnilor! Revoltător!
MihaelaSimina jpg
Cea mai frumoasă clădire din Cernăuți
Unul dintre „sporturile” la care istoria este campioană se numește „paradox”.
Iconofobie jpeg
O rugăciune la Bicaz
Nu faptul că încercam să‑l păcălesc pe Dumnezeu mă surprinde, ci dorinţa mea viscerală să trăiesc prostește, un eon întreg, dacă se putea.
„Cu bule“ jpeg
Mesa
Faptul că mesa apare des în dialoguri dovedește că forma îi era familiară publicului din secolul al XIX-lea.
image png
Ce-i rămîne Mariei de făcut?
Întrebările morale cu privire la integritatea academică și presiunea de a se conforma normelor nescrise ale colectivului profesional rămîn deschise.
RNaum taiat jpg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Întoarcerea
Ajunși acasă, avem un fel de „rău de uscat“, cum li se întîmplă marinarilor.
image png
Misterele bugetare
Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație.
image png
Inteligența Artificială și ambiția personală
Riscul de a cădea în groapă e mai mare atunci cînd privirea e întotdeauna spre orizont.
image png
Neo-religii
Trăim deci în epoca neo-religiilor. (Asta cît ne vor mai lăsa ele să trăim...)
image png
Note, stări, zile
...Și, dacă ai noroc, ideea revine la tine tocmai cînd gîndești aceste lucruri.
image png
Inamicul public numărul 1
Să ne ferească Dumnezeu să ajungem să decidă opinia publică totul!
image png
Algoritmul istoric al jacardului
N-ai zice că-i vreo legătură. Istoria, însă, o țese subtil.
image png
image png
Toți sîntem puțin luați
Elevii merită un mediu educațional sigur și stimulativ.
image png
Marca urs
Ecourile publicității se sting totuși, în timp, lăsînd în urmă fragmente pitorești, dar efemere.
p 7 Drapelul Partidului Republican din SUA WC jpg
Regula neoliberală a minorității
Nouă însă probabil că ne pasă.
image png
Echipa de fotbal proaspăt calificată la Euro 2024 ar putea deveni chiar bună?
Dacă mai întîrzie puţin se trezesc bătrîni. Ce îi ajută? Nu au viciile generaţiilor trecute.
image png
Jucării și steaguri
Mă tem că aici diferența față de americani nu e doar de formă, ci și de fond.
image png
Despre apartenență: între liniște și îngrijorare
Patriotismul constituțional ar deveni astfel legătura de apartenență care solidarizează comunitatea, pe temeiul libertății.

Adevarul.ro

image
Criticile unui american îndrăgostit de România. „Acele creaturi cretacice cred că mai trăim sub Ceaușescu“ VIDEO
Un american a povestit pe YouTube lucrurile care le detestă la țara sa adoptivă, România. Totuși, el susține că se simte bine aici și că este îndrăgostit de România, dar nu poate închide ochii la unele probleme.
image
Dr.Vlad Ciurea, despre un obicei banal care poate ucide: „Este adevărat, mai ales dacă persoana este și hipertensivă”
Deși la prima vedere poate părea inofensivă, o ceartă între două persoane se poate încheia tragic. Emoțiile puternice și furia creează condițiile propice unei afecțiuni, care, în unele cazuri, poate fi fatală.
image
Motivele pentru care România are apartamente nelocuite. „Nu ține de vreo criză imobiliară“
Tot mai multe locuințe sunt nelocuite în marile orașe ale României, deși criza imobiliară despre care vorbesc mulți nu a sosit, cel puțin deocamdată. La mijloc ar fi vorba despre alte fenomene.

HIstoria.ro

image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.
image
Trucul folosit Gheorghiu-Dej când a mers la Moscova pentru ca Stalin să tranșeze disputa cu Ana Pauker
Cînd merge la Moscova pentru ca Stalin să tranşeze în disputa cu Ana Pauker, Dej foloseşte, din instinct, un truc de invidiat.
image
Sfântul Andrei și Dobrogea, între legendă și istorie
Îndelung uitate de către establishment-ul universitar românesc, studiile paleocreștine încep să își facă din ce în ce mai clară prezența și la noi. Încurajarea acestor studii și pătrunderea lor în cadrul cursurilor s-au dovedit lucruri absolut necesare. Ultimii ani au dus la noi dezvăluiri arheologice privind primele comunități paleocreștine (paleoeclesii) din Scythia Minor (actuala Dobrogea), conturând două ipoteze și direcții de cercetare pentru viitor: ipoteza pătrunderii pe filieră apostolic