Liturghie şi jazz

Publicat în Dilema Veche nr. 657 din 22-28 septembrie 2016
Cum trebuie să fie un ministru? jpeg

În amintirea lui Horia Bernea

Săptămîna trecută, pe 14 septembrie, de Ziua Crucii, Horia Bernea ar fi împlinit 78 de ani. Mi-e dor de el și constat cu melancolie că riscăm să-i uităm și să-i omagiem anvergura. A fost un mare artist, ctitor al unei impozante instituții (Muzeul Țăranului Român) și un minunat prieten. În amintirea lui, reiau, mai jos, un text apărut într-o antologie din 2006, îngrijită de alt bun prieten, Mihai Oroveanu. Textul e ca și necunoscut…

Horia Bernea construieşte mari cicluri tematice (Deal, Hrană, Prapor, Autoportret, Grădini, Interioare de biserici etc.), dar, înăuntrul lor, refuză „programaticul“ şi „demonstrativul“. În orice caz, nu mecanica unui program prestabilit e sursa operei sale. Programul e aşteptat pe parcurs, ca simplă „raţiune de a fi“ a fiecărui gest. Bernea nu vrea să demonstreze ceva anume; el procedează mai curînd tatonant, interogativ, în dorinţa de a afla ceva, de a-şi trăi pînă la capăt opţiunile. Opţiunile sînt altceva decît „programul“. Ele angajează în mai mare măsură libertatea – şi responsabilitatea – individuală. Pentru a opta ai nevoie de curaj, de încredere şi de consecvenţă. „Programul“ cere alte înzestrări: spirit mesianic, gustul abstracţiunilor, didacticism fanatic. Programul e o construcţie, opţiunea e o experienţă. Programul se proclamă, opţiunea se împărtăşeşte. Horia Bernea ştie însă foarte bine că, fără a cădea în ostentaţie demonstrativă, opţiunea are nevoie de criterii, de repere ferme. Una din dimensiunile constante ale efortului său e tocmai înlocuirea ideii de „program“ cu aceea de „criteriu“. Iar pentru un pictor de această croială, criteriile esenţiale, punctele de sprijin mereu necesare pentru ca demersul artistic să nu alunece în arbitrar sînt: tradiţia profesiunii (prin urmare, istoria artei) şi studiul după natură, exerciţiul zilnic cuprins în faptul de a privi.

Tradiţia şi natura sînt, aşadar, „limitele“ fireşti ale meseriei de pictor. Ele nu devin nici teme obligatorii, nici constrîngeri academice: sînt punctele de sprijin ale libertăţii, corecţiile oricînd la îndemînă ale vanităţii demiurgice. Totodată, tradiţia şi natura sînt alfabetul minim al comunicării cu ceilalţi. Bernea vorbeşte despre ele ca despre nişte „punţi“ necesare, ca despre nişte „simboluri emotive“ care fac posibil dialogul cu semenii, coeziunea comunitară.

Faţă de istoria artei, atitudinea lui Horia Bernea e aceea a unei neîncetate recuperări. Toate lucrările sale sînt, în mod voit, „sume“ ale culturii sale vizuale, stratificări răbdătoare ale tuturor performanţelor tehnice şi spirituale ale trecutului. Recuperarea de care vorbim nu e simplă pietate muzeală sau inventar livresc de valori consacrate. Ea exprimă mai curînd nevoia artistului de a lua cunoştinţă de toate determinările moştenite, exigenţa de a se situa riguros în filogenia vocaţiei sale. Nu poţi fi – în chip plenar – într-un anumit loc şi într-un anumit timp fără a avea mereu în vedere ansamblul constelaţiilor care îţi definesc orizontul, vechimea şi perspectivele. Patosul recuperator se hrăneşte tocmai din această exigenţă şi, totodată, din bucuria de a fi solidar cu toate împlinirile care te precedă. În fiecare gest al pictorului se exprimă, astfel, hegelian, întreaga fiinţă a picturii, cu istoria ei întreagă, cu fiziologia ei globală. Cu alte cuvinte, fiecare gest al pictorului e creator în chip comemorativ, rezumă, produce şi sărbătoreşte.

Recursul perpetuu, uneori discret, subînţeles, uneori explicit, la ceea ce am putea numi „formele apriorice“ ale picturii (tradiţia şi natura) e, însă, pentru Bernea, şi o încercare ascetică. Încercarea aceasta înlesneşte cultivarea unor însuşiri care angajează nu numai dexteritatea pictorului, ci fiinţa lui totală, alcătuirea sa intimă, atenţia, răbdarea, sentimentul respectului. Avem de a face cu un artist care nu urmăreşte, pur şi simplu, să se exprime prin arta sa, ci să se transforme prin ea. Caracteristic rămîne însă faptul că transformarea de sine prin artă nu se desfăşoară ca un act disciplinar, ca o geometrizare autoimpusă. Abandonarea „programului“ în favoarea „criteriilor“ face cu putinţă harul improvizaţiei, adică facultatea de a valorifica în mod liber criteriile. Combinaţia riscantă dintre exactitate tăioasă şi aproximaţie destinsă, dintre economie şi prodigalitate, dintre smerenie şi energie ofensivă e farmecul specific al firii şi al picturii lui Horia Bernea. E ca şi cum cineva ar avea ideea curajoasă, la limita scandalosului, de a aduce laolaltă liturghia şi jazz-ul…

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Cu ce vom înlocui centralele pe gaze care vor fi interzise în UE. Patru din zece români susţin că preţurile pompelor de căldură sunt prea mari
Patru din zece români sunt de părere că preţul prea mare al pompelor de căldură este principalul impediment în achiziţie. Așa arată un nou studiu făcut în contextul în care centralele de apartament pe gaze vor fi interzise.
image
Istoric înfiorat de traiul primitiv al românilor din Ținutul Pădurenilor: „Credința lor, amintiri ale păgânismului de altădată”
Primele cercetări ample ale comunităților din Ținutul Pădurenilor au avut loc în secolul al XIX-lea. Omul de știință Teglaș Gabor a călătorit în satele izolate din Munții Poiana Ruscă și a rămas uimit traiul localnicilor și de obiceiurile bizare păstrate cu sfințenie de aceștia.
image
A fost votat orașul ideal - lider mondial la calitatea vieții în 2024. București, salt spectaculos în clasament
Pentru al treilea an consecutiv, o capitală europeană a fost desemnată drept „orașul ideal al lumii” dintre cele 173 nominalizate în „Indicele Global al Calității Vieții”. Capitala României se află de asemenea în acest clasament mondial.

HIstoria.ro

image
Rafinăria Petrobrazi: o istorie care se scrie încă
90 de ani de istorie – și ce istorie! Fondată în 1934, Rafinăria Petrobrazi – pe care oamenii au cunoscut-o și sub denumirile Rafinăria Creditul Minier, Rafinăria nr. 7 sau Rafinăria Brazi – a fost și a rămas un reper al comunei Brazi.
image
Ghinionul lui Tiberiu, „împăratul care nu iubea Roma”
Antonio Spinosa, în eseul Tiberiu – Împăratul care nu iubea Roma, abordează o temă des invocată de mine pînă acum: Rolul imens pe care-l îndeplinește scrierea unui istoric în imaginea transmisă posterității de prezentul în care a trăit și activat o personalitate.
image
Ziua în care veteranii de o vârstă cu secolul s-au întors pe plajele Normandiei
Acum 80 de ani, soldații care au debarcat pe plajele Normandiei, în dimineața de 6 iunie, au pășit în infern, întâmpinați de obstacole diabolice, mine, sârmă ghimpată, cazemate și bunkere, mitraliere secerându-i încă din apă și un inamic fortificat hotărât să îi arunce înapoi.