Lecții de viață

Publicat în Dilema Veche nr. 742 din 10-16 mai 2018
Frica lui Putin jpeg

Puține lucruri ne plac nouă, oamenilor civilizați, mai mult decît să dăm lecții altora. Și indiferent dacă asta e sau nu-i meseria noastră, o facem voluntar pe oriunde apucăm: acasă, la slujbă, pe stradă, dar mai ales cu amicii, cunoscuții, colegii și familia. Și nu mă refer, firește, la a le preda botanica sau geometria analitică, ci la a da cui vrei și cui nu vrei „lecții de viață“. Ne punem în cap că un altul, vecinul, colegul, fiica etc., nu trăiește cum trebuie: de pildă, adoră fleicile la grătar, pe cînd noi sîntem vegetarieni (ori invers), citește ceea ce noi considerăm maculatură, adoră emisiuni de televiziune care pe noi ne fac să urlăm, se îmbracă aiurea, se tatuează, trăiește cu cine nu se cade, detestă pisicile și așa mai departe. Gusturile respectivului ne scot din minți: „Vai, dragă, e atît de primitiv, sau de decadent, sau de grotesc ceea ce face și crede el sau ea!“ Sigur, viața lui nu ne afectează direct, dar indirect ne mîhnește numai, așa, ideea că hăpăie ­mici ca nesimțitul, fără să se gîndească nici la radicali liberi, nici la antioxidanți, nici la colesterol, nici la grăsimi cancerigene și nici, desigur, la bietele animale sacrificate pe altarul gurmandizei lui. Și atunci ce facem, mai ales că ținem grozav la ins? Fiindcă, se zice, „dacă nu l-aș iubi, puțin mi-ar păsa de faptul că se distruge, uite așa, încet-încet, cu ce mănîncă, cu cine iese ori cu altceva!“ Dacă am fi niște barbari egoiști, i-am întoarce spatele pur simplu, lăsîndu-l pradă viciilor sale și felicitîndu-ne că va pieri repede de pe urma lor. Dar nu, noi sîntem civilizați și filantropi, adică fie inspirați de vreo evanghelie, fie iluminați de vreo altă revelație, fie puțuri de știință, în tot cazul pătrunși de sentimente umanitare. Și atunci? Ce facem cu ipochimenul – după caz, ateu ori habotnic, oricum covîrșit de păcate? Ne punem în gînd să-l salvăm. De cine? De anturaj, de fleici, de Diavol, de Dumnezeu, dar în primul rînd de el însuși.

Asta e marea pasiune a civilizatului: să-și salveze aproapele de el însuși, cu deosebire împotriva voinței aceluia. (Căci dacă consimte, se pierde jumătate din haz, nu-i așa?) Modalitățile de salvare au fost și sînt numeroase – unele private, dar multe exercitate la nivel colectiv. Mereu unii trebuie eliberați de năravurile sau alegerile rele (din punctul nostru de vedere) prin legi și regulamente, prin tot felul de norme și recomandări, prin evanghelizări și predici. Ferească Dumnezeu să vrem răul cuiva! Dimpotrivă: noi, păstorii turmei, vrem să ferim turma mică de lupii cei răi și mulți, pe care ea îi ignoră, furișați, cum sînt, fie din străinătatea decadentă, fie de-a dreptul de la Satana. Dacă sîntem credincioși, vrem să-i învățăm pe alții că necredința e o boală și ținem morțiș să-i vindecăm, ca să ajungem cu toții vecini de Rai. Invers, dacă sîntem atei, vrem să-i salvăm pe credincioși de năpasta de a se bizui pe Rai. Inchiziția ardea și tortura eretici nu, chipurile, ca să le facă un rău, ci ca să le mîntuiască sufletele, ceea ce nefericiții care urlau pe rug se încăpățînau să nu priceapă. Or, sufletul e „omul însuși“, așa că bietul corp carbonizat nu avea nici o importanță. Iarăși, Teroarea din Franța revoluționară îi ghilotina pe preoți, ca să mîntuie poporul de opresiunea Bisericii. Cînd a sunat trompeta creării „omului nou“, scopul a rămas nobil: voiam să curățăm „omul vechi“ de prisosurile toxice: printre ele instinctul proprietății, instinctul parental, dorința de libertate. Și pînă la urmă l-am curățat cu totul.

În felul acesta, nenumărați oameni civilizați pe lumea asta și-au găsit în toate timpurile, cum se spune, o mare misiune: în loc să-și „cultive grădina“ în mod egoist precum Candide, în loc să-și ucidă adversarii din foame sau frică, precum orice fiară cinstită și orice canibal onest, s-au coalizat ca să-i sufoce pe adversari din nețărmurită iubire. În general, sportul favorit, în care ne întrecem cu asiduitate, este că „noi“ vrem să-i facem pe ceilalți mai buni, mai ales dacă ei nu vor și ignoră acest bine: eventual, strivindu-i, umilindu-i sau obligîndu-i la ipocrizie. Păcătoșii au pesemne o „falsă conștiință“, cum spuneau marxiștii, care trebuie să le fie extirpată, precum un organ bolnav din trup, pentru a însănătoși întregul. În particular, asta se va întîmpla și la noi cu ocazia celebrului referendum pentru „familia tradițională“. El este, desigur, și o manevră sau o diversiune a actualei Puteri, dar să nu vă imaginați că nu vor fi milioane care vor vota cu entuziasm pentru schimbarea Constituției în sensul oprimării unor păcătoși, spre binele lor, firește. Ce altă ocazie mai bună de a le arăta, dar neapărat cu altruism și bunăvoință, cum e mai bine să trăiască?

Ce relaxare ar fi totuși dacă am avea egoismul, din cînd în cînd, să nu mai vrem să ameliorăm specia ori să salvăm planeta! De cîtă tulburare am feri lumea și pe noi înșine dacă ne-am restrînge la a preda botanica, geometria, grădinăritul și alte asemenea fleacuri, omițînd lecția fericirii. Ne dorim liniștea, pacea? Ce bine ar fi atunci să fim din cînd în cînd și răi!

O mare invenție – contractul social jpeg
Se poate trăi și sub dictatură?
Fără această probă, argumentele celor care apără Justiția și judecătorii își pierd credibilitatea.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Resemnare
Turcia e doar încă un teren de luptă dintr-un război care se poartă intens de-a lungul și de-a latul lumii.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Un „dezavantaj” avantajos
Pe scurt: nu sîntem de acord ca, dacă 25 de parteneri ne vor în Schengen și doi nu, dreptatea să fie de partea celor doi.
Frica lui Putin jpeg
Non scholae...
Cîți nu scriu cu duiumul postări agramate și totuși se fac înțeleși, dovadă că primesc like-uri și au și urmăritori din belșug.
index jpeg 5 webp
James Bond și fabrica de ciocolată a lui Charlie
Oricum, ce altceva este un spion la scara istoriei, dacă nu un copil mare care știe cum să (se) joace, nu-i așa?
A F portait Tulane 23 1 jpeg
Pierdut respect. Găsitorului, recompensă!
Ce a produs această schimbare din ce în ce mai accelerată în ultimii zece, douăzeci de ani?
„Cu bule“ jpeg
Curriculum vitae
În perioada comunistă, formula latinească s-a folosit mai puțin.
HCorches prel jpg
Undercover agent
Redați-le profesorilor demnitatea.
p 7 WC jpg
Alunecînd treptat spre distopie
Legea IA europeană, care urmează să fie finalizată în cursul acestui an, interzice explicit utilizarea datelor generate de utilizatori în scopul „clasificării sociale”.
Comunismul se aplică din nou jpeg
După 30 de ani
Mai sînt destui care cred că americanii nu au fost pe Lună, că totul ar fi fost o mare păcăleală, o făcătură de Hollywood.
index jpeg webp
Sindromul „greaua moștenire”
În cele mai multe cazuri, însă, politicienii se străduiesc să arate că ei sînt inițiatorii proiectelor
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Cadavre și steaguri
De fapt, avem de-a face cu o tactică de evaziune.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Despre vorbitul în public
O cauză frecventă a derapajului oratoric este confuzia, mai mult sau mai puţin conştientă, a genurilor.
Frica lui Putin jpeg
Oglinda
El privi în oglindă și, firește, se văzu pe sine însuși.
index jpeg 5 webp
Republica Turcia de o sută de ani
În rîndul turcilor s-a conturat o nouă filozofie, chiar ideologie: kemalismul. Mustafa Kemal Atatürk a schimbat mentalități.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
„Cu bule“ jpeg
Fotbal și futbol
Să fi fost mai curînd (cum s-a mai presupus) o manifestare de pudibonderie comparabilă cu cele produse de alte obsesii românești mai vechi și mai noi, precum teama de cacofonii?
HCorches prel jpg
Este multă tristețe în sufletul lor
Și totuși, cînd intră la ore, încearcă să aibă zîmbet pe buze. Și totuși, cînd ies de la ore, adesea au zîmbet pe buze.
IMG 8779 jpeg
p 7 WC jpg
O lume a reluărilor nedorite
Inteligența Artificială e, în cele din urmă, un instrument, care poate fi folosit în scopuri bune
Comunismul se aplică din nou jpeg
Crimă și pedeapsă
După eliberare, Bogdan Stașinski a fost preluat probabil de serviciile secrete occidentale și nu se mai știe nimic clar despre el.
O mare invenție – contractul social jpeg
Ce fel de magistrați?
Rostul profund al întregului sistem judiciar constă în realizarea și menținerea armoniei sociale.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Discuția despre extremism
Nu, interzicerea unui partid nu e soluția. Pentru incidente specifice există Codul Penal. Pentru tot restul e vorba de bun-simț.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știu și ce pot economiștii (O întrebare pe care mi-am pus-o prin 2008 și la care încă aștept răspuns...)
Ne lăsăm sau nu ne lăsăm pe mîna „experţilor”? N-avem de ales. Ne lăsăm. Dar pe mîna căruia dintre ei?

Adevarul.ro

image
Descoperire epocală lângă Sarmizegetusa Regia realizată cu LIDAR. Nimeni nu bănuia ce ascund munții VIDEO
Un loc plin de vestigii dacice, din Hunedoara, ascuns și neglijat complet în ultimele decenii de autorități, a fost cercetat recent de oamenii de știință, cu ajutorul tehnologiei LIDAR, iar rezultatele studiului sunt uimitoare
image
Turist amendat pentru că a urcat în Munții Piatra Craiului fără să aibă buletinul la el. De ce i-a dat dreptate judecătorul
Un turist amendat de Jandarmerie pentru că „aflându-se în Piatra Craiului, pe un traseu nemarcat, a refuzat să furnizeze date pentru stabilirea identităţii sale” a dat în judecată Jandarmeria Română.
image
Camioanele care au dus faima României în toată lumea. Povestea vehiculelor solide și fiabile, cu „atitudine“ spartană
Camioanele românești, realizate la uzinele din Brașov, au fost adaptate mereu vremurilor, cu o tehnologie de vârf și prețuri avantajoase, cucerind astfel piețele internaționale, chiar și pe cele de peste Ocean.

HIstoria.ro

image
Cine au fost cele trei soții ale lui Ștefan cel Mare? Familia și copiii domnului Moldovei
Ștefan cel Mare al Moldovei a fost căsătorit de trei ori, de fiecare dată luându-și de soţie o reprezentantă a unei mari familii aristocrate, de confesiune ortodoxă. Mai întâi, Ștefan s-a căsătorit, în vara anului 1463, într-un context în care plănuia organizarea unei cruciade ortodoxe împotriva Imperiului Otoman, cu Evdochia, care descindea după tată din neamul marilor duci ai Lituaniei. Tatăl ei, Alexandru al Kievului, era văr primar cu Cazimir al IV- lea, regele Poloniei și marele duce al Lit
image
Drumul României către Tratatul de la Trianon
Nimeni nu s-ar fi putut gândi la începutul anului 1918 la o schimbare totală în doar câteva luni a condițiilor dramatice în care se găsea România.
image
Tancurile în timpul Războiului Rece
Conflictul ideologic izbucnit între Uniunea Sovietică și aliații occidentali a dus la acumularea unor cantități enorme de material militar și la dezvoltarea inevitabilă a armei tancuri.