„Laudă nebuniei”

Publicat în Dilema Veche nr. 848 din 9 - 15 iulie 2020
Frica lui Putin jpeg

În mod ritual, în fiecare an cînd vine timpul testelor naționale și al Bac-ului, presa, ONG-urile și cîțiva demnitari gem pe întrecute că rezultatele sînt rele, promovabilitatea mică, lamentîndu-se că nu s-a avansat deloc pe calea unei reforme a sistemului educațional. Eu însă cred că această lamentare e fără temei. De fapt, rezultatele la cele două examinări sînt neașteptat de bune, chiar dacă în mod absolut ele sînt proaste. Nu înțelegeți contradicția? Mă explic.

Ce le-ar trebui copiilor noștri pentru ca să aibă rezultate școlare mai bune, pentru ca să nu trateze școala ca pe o osîndă și, mai ales, pentru ca și peste zece sau treizeci de ani să mai știe oleacă de istorie ori de fizică și, mai ales, să fi cîștigat pe viață gustul și plăcerea lecturii? Îi excludem aici pe cei mai deosebit dotați natural pentru o disciplină sau alta, ori pe cei foarte curioși, ori pe cei care au norocul să dea peste vreun profesor de excepție, capabil să trezească vocații, sau care s-au bucurat de un mediu familial stimulant. Ce le-ar trebui celorlalți, care, nativ, nu-s nici proști, nici lipsiți de spirit de observație, pentru a deveni niște oameni cărora școala le-a fost realmente de folos? Sigur, un mediu familial cît de cît favorabil. O programă mai puțin încărcată și, mai ales, mai puțin concepută de dragul meditatorilor și nu al copiilor. O atenție psihologică din partea educatorilor, îndeosebi la vîrste mici și la adolescență. Și așa mai departe.

Dar mai ales cred că au nevoie de modele sau, mai bine spus, au nevoie să nu mai aibă înainte constant numai contramodele. Or, media, rețelele sociale, viața de fiecare zi îi învață cu o forță de necontrariat că învățătura și cartea multă nu-ți asigură succesul în viață, ba de obicei chiar dăunează. Cazul recent al unui politician de rang înalt la județ, care abia la patruzeci și ceva de ani încearcă să-și ia bacalaureatul și, vai, îl pică, e cumva exemplar: omul s-a descurcat de minune fără Bac, a făcut afaceri profitabile, a ajuns un „greu” pe plan politic. Pînă la urmă, va lua trudnic Bac-ul și, presupun, va avansa și politic – poate la centru. Nu cu mult timp în urmă, elevul nostru corijent, dar isteț, a văzut o doamnă prim-ministru care avea dificultăți majore de exprimare, cu mari lacune de cultură generală, ba nu cunoștea nici măcar formula ariei cercului, deși pretindea că dăduse meditații la matematică. V-o amintiți? N-au dreptate cei care afirmă că elevii sînt puși să tocească inutil matematică? Dar uitați-vă la mai toți oamenii politici, miniștri, parlamentari etc., de ieri și de azi: cîți reușesc în mod spontan să vorbească fără să tortureze gramatica română și vocabularul? Și totuși au prosperat! Ce folosește mai mult? Să ai note de peste 9 la Bac sau să duci la școală copiii unui boss politic local, care să te propulseze? Elevul nostru e leneș, dar nu imbecil; vede, aude, observă ce se întîmplă în jurul lui, așa că va alege rezonabil.

Ce mai sesizează el în fiecare zi? Ce aude din familie, din vecini, ceas de ceas? Cumva că cineva, foarte talentat în copilărie la mate-fizică sau la pictură, a ajuns acum să aibă vilă cu bodyguarzi, mașini scumpe, colecție de ceasuri de lux etc.? Să fim serioși. Le vede mai curînd umilința, dezabuzarea, greața foștilor olimpici. Știe că agramații, imbecilii, ba chiar corupții urcă rapid și fără eforturi intelectuale treptele afirmării sociale și materiale. Iar fetele văd că puține femei inteligente și talentate prosperă în cariere prin meritele profesionale și că cele care urcă sînt propulsate fie ca foste secretare ale unor domni puternici, fie ca amante ale unor inși bogați. Nu-și va rîde fata cea deșteaptă și drăguță de toate discursurile feministe? Și, în general, nu-și va rîde elevul – fată sau băiat – de toate planurile de reformă a învățămîntului cînd aude limba de lemn a miniștrilor Educației? Va fi el îndemnat să citească mai mult și nu doar SMS-uri, ci și cărți, cînd vede că cei care citesc mult – tocilarii, altfel zis – abia dacă reușesc să ocupe un umil post de prof titular sau ceva similar? Și chiar dacă IT-iștii stau ceva mai bine material decît profii, sînt ei invidiat? În schimbul muncii în multinaționale, omul trebuie să știe o grămadă de lucruri grele – matematică, informatică – deși, dacă ar avea relațiile potrivite și instinctele de prădător deșteptate, n-ar avea nevoie nici de tabla înmulțirii ca să „se ajungă”.

Și așa se lămurește paradoxul de la început: ținînd seama de aceste teribil de puternice contramodele și de toate circumstanțele care îndeamnă spre disprețuirea învățăturii și a culturii, numărul celor care perseverează să ia 9 și 10 la testele naționale și la Bac rămîne neobișnuit de mare. E aproape un miracol că mai sînt în țara asta atîția „proști” care, pur și simplu, dau „școala vieții” pe școala-școală și care mai sînt și încurajați la această alegere împotriva firii de cîțiva profi și părinți nebuni!

Așadar, să nu ne mai lamentăm, ci dimpotrivă. Mare dreptate avea bătrînul Erasmus din Rotterdam cu a sa „Laudă nebuniei”!

image png
Cum și ce se mai fură în România
Cum a fost cazul unui angajat din comerț, care vindea vinuri și care a fost condamnat nici mai mult, nici mai puțin decît la moarte.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Franța și Estul
Însă frustrarea acumulată de estici începe să se vadă din ce în ce mai clar în politica internă a acestor state.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Frica lui Putin jpeg
De unde ne vine pericolul
Da, Biblia, cu poveștile ei incomode, a speriat pe mulți slabi de înger de-a lungul secolelor.
index jpeg 5 webp
Cleopatra și o doză din istoria berii
Spre deosebire de egipteni, care iubeau această băutură alcoolică, grecii și romanii nu prea o agreau, lor le plăcea vinul (poți să-i învinovățești?).
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Decivilizare și civilizare
Consolidăm aportul nostru la decivilizare și ne plîngem, apoi, că partea civilizată a societății nu se arată încîntată că este decivilizată.
image png
Ce înseamnă să fii viu?
„Dungile sînt ușor de explicat, dar ce ne facem cu partea de cal?”.
„Cu bule“ jpeg
Bobul, la modă
Bobul din domeniul coafurii feminine merită să intre în dicționare, alături de omonimele sale mai vechi și mai noi.
HCorches prel jpg
Banii, această chestiune măruntă
Dacă vrem sănătate și calitate, de aici trebuie să începem. De la bani, această chestiune măruntă.
IMG 8779 jpeg
p 7 WC jpg
Dacă Trump revine
Judecînd după comportamentul lui ca fost președinte, Trump nu s-a schimbat deloc.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Lifturi
Săptămîna trecută scriam despre incredibilul furnicar newyorkez.
O mare invenție – contractul social jpeg
Se poate trăi și sub dictatură?
Fără această probă, argumentele celor care apără Justiția și judecătorii își pierd credibilitatea.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Resemnare
Turcia e doar încă un teren de luptă dintr-un război care se poartă intens de-a lungul și de-a latul lumii.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Un „dezavantaj” avantajos
Pe scurt: nu sîntem de acord ca, dacă 25 de parteneri ne vor în Schengen și doi nu, dreptatea să fie de partea celor doi.
Frica lui Putin jpeg
Non scholae...
Cîți nu scriu cu duiumul postări agramate și totuși se fac înțeleși, dovadă că primesc like-uri și au și urmăritori din belșug.
index jpeg 5 webp
James Bond și fabrica de ciocolată a lui Charlie
Oricum, ce altceva este un spion la scara istoriei, dacă nu un copil mare care știe cum să (se) joace, nu-i așa?
A F portait Tulane 23 1 jpeg
Pierdut respect. Găsitorului, recompensă!
Ce a produs această schimbare din ce în ce mai accelerată în ultimii zece, douăzeci de ani?
„Cu bule“ jpeg
Curriculum vitae
În perioada comunistă, formula latinească s-a folosit mai puțin.
HCorches prel jpg
Undercover agent
Redați-le profesorilor demnitatea.
p 7 WC jpg
Alunecînd treptat spre distopie
Legea IA europeană, care urmează să fie finalizată în cursul acestui an, interzice explicit utilizarea datelor generate de utilizatori în scopul „clasificării sociale”.
Comunismul se aplică din nou jpeg
După 30 de ani
Mai sînt destui care cred că americanii nu au fost pe Lună, că totul ar fi fost o mare păcăleală, o făcătură de Hollywood.
index jpeg webp
Sindromul „greaua moștenire”
În cele mai multe cazuri, însă, politicienii se străduiesc să arate că ei sînt inițiatorii proiectelor
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Cadavre și steaguri
De fapt, avem de-a face cu o tactică de evaziune.

Adevarul.ro

image
De ce ne sângerează gura uneori după ce mâncăm ananas
Ananasul este o gustare răcoritoare bogată în vitaminele C și B6, printre alte beneficii dietetice, dar conține și o enzimă atât de puternică încât este folosită și în bucătărie pentru frăgezirea cărnii, relatează IFL Science.
image
Obiceiuri scandaloase la români. Cum ajutau, în trecut, socrul și nașul la „consumarea“ căsniciei
În Principatele Române, în Evul Mediu, dar și în zorii modernității, la sate și în mahalale existau obiceiuri sexuale pe care lumea contemporană le-ar considera de neacceptat. De exemplu, socrul își ajuta fiul în noaptea nunții, același drept avându-l și nașul.
image
Cine este „Șeba”, fiul artist al ministrului rus al Apărării. Duce o viață de lux după ce a scăpat de mobilizare FOTO
Identitatea unui fiu nelegitim al ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, a fost dezvăluită de fundația anticorupție a opozantului rus încarcerat Alexei Navalnîi, a relatat The Telegraph.

HIstoria.ro

image
Povești despre teatrul bucureștean
Iubim teatrul și ne mândrim cu actorii săi din toate generațiile. Azi aflăm povești despre teatrul bucureștean de la primele încercări, pe vremea lui Caragea Vodă, și până la apariția Teatrului Național din București.
image
Kosovo și reflectarea războaielor din această provincie în media.
Kosovo, o provincie din partea de sud a Serbiei, astăzi recunoscută doar de câteva state ca o țară de sine-stătătoare, se află de câteva decenii în prim-planul mass-mediei și constituie un subiect de interes, în principal datorită istoriei sale politice turbulente și a conflictelor care au degenera
image
Sosirea voluntarilor ardeleni la Iași (7 iunie 1917)
După eşecul campaniei din 1916, guvernul român şi Marele Stat Major, la începutul anului 1917, au început să pregătească pe teritoriul restrâns al Regatului, o amplă acţiune de refacere şi înzestrare modernă a unităţilor decimate în luptele din anul precedent.