Jocul de-a spionii

Publicat în Dilema Veche nr. 494 din 1-7 august 2013
Jocul de a spionii jpeg

Mulţumită lui Edward Snowden, ştiu acum că Agenţia de Securitate Naţională a Statelor Unite mă spionează. Folosind Google, Facebook, Verizon şi alte companii de Internet şi comunicaţii, strînge o cantitate imensă de informaţii care conţin, fără îndoială, date despre e-mail-urile pe care le trimit sau pe care le primesc, telefoanele sau cărţile de credit pe care le folosesc.

Pentru că nu sînt un cetăţean al Statelor Unite, totul este perfect legal. Dar chiar dacă aş fi fost american şi chiar dacă informaţiile personale n-ar fi constituit neapărat o ţintă directă pentru operaţiunile de supraveghere, cel mai probabil că ele tot ar fi fost colectate.

Ar trebui să mă scandalizeze această invadare a vieţii private? După 30 de ani, scenariul lui George Orwell din 1984 a devenit, în sfîrşit, realitate? Este Big Brother cu ochii pe mine?

Totuşi, aceste lucruri nu mă scandalizează. Bazîndu-mă pe ceea ce ştiu pînă acum, nici nu mă prea interesează. Este puţin probabil ca cineva să-mi citească e-mail-urile sau să-mi asculte convorbirile pe Skype. Volumul de informaţii digitale stîrnse de ANS face ca aceste lucruri să fie imposibile.

În schimb, prin aceste softuri se pot extrage informaţii pe baza cărora se alcătuiesc tipare ale unor activităţi suspecte, tipare folosite mai apoi de analiştii serviciilor de securitate, în speranţa depistării teroriştilor. Acest proces nu diferă prea mult de cel folosit de companiile care colectează şi analizează date pentru a-şi eficientiza reclamele, găsindu-şi, astfel, un public-ţintă, sugerîndu-ne chiar şi online răspunsuri pe care, probabil, le căutăm.

Întrebarea pe care trebuie să ne-o punem nu se referă la tipul de informaţie pe care guvernele sau companiile o adună, ci la ce este aceasta folosită mai apoi. Ar fi scandalos dacă – de exemplu – ar exista dovezi că guvernul SUA foloseşte informaţii private pentru a-i şantaja pe politicienii străini în servirea intereselor americane, sau dacă asemenea informaţii ar ajunge la presă, din dorinţa de a defăima politica Statelor Unite. Asta ar fi de-a dreptul scandalos.

Totuşi, dacă nimic din toate acestea nu s-ar întîmpla, dacă există garanţii eficiente care să ne asigure că nimic rău nu se va produce, se ridică alte probleme: acest efort uriaş de a strînge informaţii chiar ne protejează împotriva terorismului? Şi, pînă la urmă, „face el toţi banii“?

ANS pretinde că supravegherea comunicaţiilor a împiedicat peste 50 de atacuri teroriste, din 2001 şi pînă în prezent. Nu ştiu cum să apreciez această afirmaţie, fără să mă întreb dacă acele atacuri n-ar fi putut fi împiedicate şi prin alte metode.

Problema rentabilităţii este încă şi mai greu de evaluat. În 2010, Washington Post a publicat un raport important despre „Top Secret America“. După o investigaţie de doi ani, care a implicat mai mult de 12 jurnalişti, Post conchidea că nimeni nu ştie, de fapt, cît costă operaţiunile Agenţiei de Securitate – nici cîţi oameni sînt angajaţi.

La acel moment, Post afirma că 854.000 de oameni deţin certificate de securitate „top secrete“. Azi, numărul raportat este de 1,4 milioane. (Numărul mare de angajaţi te face, totuşi, să te întrebi dacă folosirea datelor personale în scopul şantajului ar putea fi evitată.)

În ciuda a tot ceea ce am crede noi despre programul de supraveghere al ANS, fără îndoială că guvernul Statelor Unite a exagerat în privinţa dezvăluirii informaţiilor. A revocat paşaportul lui Snowden, cerînd guvernelor din alte ţări să refuze orice cerere de azil politic care ar veni din partea acestuia. Mai presus de toate, se pare că SUA au fost în spatele refuzului aparent al Franţei, Spaniei şi Portugaliei de a permite spaţiu aviatic aeronavei preşedintelui Boliviei, Evo Morales, care se întorcea acasă, din Moscova, pe motiv că Snowden ar putea fi la bord. Morales a fost nevoit să aterizeze la Viena, iar liderii Americii Latine au fost furioşi, luînd gestul drept o insultă.

Suporterii democraţiei ar trebui să se gîndească, îndelung şi temeinic, înainte de a urmări legal oameni precum Julian Assange, Bradley Manning sau Snowden. Dacă presupunem că democraţia este un lucru bun, ar trebui, atunci, să susţinem şi dreptul publicului larg de a cunoaşte cît mai multe despre activitatea guvernului liber ales. Snowden a afirmat că a divulgat aceste secrete pentru că „oamenii trebuie să hotărască singuri dacă aceste politici sînt bune sau nu.“

Din acest punct de vedere, are dreptate. Cum poate o democraţie să determine dacă este necesar genul de supraveghere ca cea dirijată de ANS, dacă oamenii nu au habar că aceasta există? Într-adevăr, divulgările făcute de Snowden au relevat şi faptul că directorul Agenţiei, James Clapper, a indus în eroare Congresul american în legătură cu programul de supraveghere, în mărturia sa din luna martie, care a avut loc în cadrul audierii ţinute de către Comisia de informaţii a Senatului.

Cînd Washington Post a publicat, alături de The Guardian, informaţiile oferite de Snowden, americanii au fost întrebaţi dacă sînt pro sau contra programului de strîngere de informaţii derulat de ANS. 50% dintre repondenţi au fost pro. Totuşi, în acelaşi sondaj, doar 43% au fost în favoarea urmăririi penale a lui Snowden, în timp ce 48% s-au declarat contra.

De asemenea, sondajul a indicat şi un procent de 65% de oameni care se declarau în favoarea unei audieri publice a ANS, în ceea ce priveşte programul de supraveghere. Dacă s-ar întîmpla acest lucru, ar fi datorită dezvăluirilor lui Snowden.

Peter Singer este profesor de bioetică la Universitatea Princeton şi profesor laureat la Universitatea Melbourne. A publicat, printre altele, volumele One World, The Ethics of What We Eat (împreună cu Jim Mason) şi The Life You Can Save.

Copyright: Project Syndicate, 2013.
www.project-syndicate.org

traducere de Stela GIURGEANU

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Tempestini Facebook jpeg
Simone Tempestini încheie pe locul 6 Raliul Poloniei și urcă în topul general
Simone Tempestini este secondat de copilotul Sergiu Itu.
Cristi Chivu (Facebook) jpg
Chivu, prezentat oficial la Inter. Românul, susținut de suporterii italieni
Tehnicianul a susținut prima sa conferință de presă.
accident iesire bals, trei masini, minor 12 ani resuscitat   foto martor (11) jpeg
Accident grav pe E 574, la ieșire din Balș. Un copil de 12 ani este resuscitat
Un accident rutiet grav s-a produs luni după-amiază pe Drumul European E 574 - DN 65, în județul Olt. Traficul în zonă este bocat. Echipajele de prim-ajutor se luptă să salveze viața unui copil în vârstă de 12 ani.
George Simion FOTO Inquam Photos / Codrin Unici
George Simion vrea să o demită pe Ursula von der Leyen. AUR strânge semnături pentru moțiunea de cenzură
Liderul AUR, George Simion, a anunțat luni, 16 iunie, lansarea unei campanii de strângere de semnături pentru depunerea unei moțiuni de cenzură împotriva Ursulei von der Leyen, actuala președintă a Comisiei Europene.
macey nemer flori comestibile instagram jpg
Par flori reale, dar sunt de mâncare! Aceste buchete comestibile sunt adevărate opere de artă
Macey Nemer, o tânără cofetară din Sydney, Australia, a revoluționat lumea deserturilor prin crearea primului buchet de prăjituri așezate vertical din lume. Pasiunea ei pentru artă și gastronomie a condus-o să transforme o simplă idee într-un adevărat fenomen culinar.
scoala sat 6 elevi  LD 14 JPG
Când școala devine sprijin, nu povară. Primele semne de reușită ale programului PNRAS
Ministerul Educației a anunțat publicarea Raportului Băncii Mondiale privind etapa I a PNRAS (2022 - 2023), arătând că 45% dintre școlile cuprinse în prima rundă au înregistrat progrese. Masa caldă șconsilierea școlară au avut cel mai mare impact în îmbunătățirea rezultatelor elevilor.
topor shutterstock1 jpg
Tânără ucisă de iubitul ei, după ce a fost lovită cu toporul în cap. Bărbatul a fost prins de polițiști
O tânără, în vârstă de 22 de ani a decedat luni, 16 iunie, după ce a fost lovită în cap cu un topor de concubinul ei. Bărbatul a fugit de la fața locului, dar a fost depistat, la scurt timp, de polițiști.
Litoral Marea Neagra foto Ovidiu Oprea png
Prețuri tot mai mari pe litoralul românesc. Cât trebuie să scoți din buzunar pentru o salată de vinete sau o salată de roșii cu brânză. Cum sunt prețurile în Grecia?
Românii care aleg litoralul românesc pentru vacanță în vara 2025 vor avea parte de surprize mai puțin plăcute la restaurante. Prețurile la mâncare au crescut semnificativ, iar unele preparate simple ajung să coste cât un prânz complet în alte zone ale țării. Cât a ajuns să coste o salată de vinete s
teodor nes1 jpeg
Un simbol al trecutului dispare. Pod vechi de un secol, sortit demolării. Ce vor construi autoritățile în locul lui
Este un pod vechi de un secol, care, la vremea lui, era o piesă crucială pentru infrastructura României. Însă, această structură a resimțit din plin trecerea timpului, iar acum se află în pragul demolării. Din cauza gradului ridicat de degradare, cât și a traficului mult mai intens, acest pod istori