Jocul de-a spionii

Publicat în Dilema Veche nr. 494 din 1-7 august 2013
Jocul de a spionii jpeg

Mul┼úumit─â lui Edward Snowden, ┼čtiu acum c─â Agen┼úia de Securitate Na┼úional─â a Statelor Unite m─â spioneaz─â. Folosind Google, Facebook, Verizon ┼či alte companii de Internet ┼či comunica┼úii, str├«nge o cantitate imens─â de informa┼úii care con┼úin, f─âr─â ├«ndoial─â, date despre e-mail-urile pe care le trimit sau pe care le primesc, telefoanele sau c─âr┼úile de credit pe care le folosesc.

Pentru c─â nu s├«nt un cet─â┼úean al Statelor Unite, totul este perfect legal. Dar chiar dac─â a┼č fi fost american ┼či chiar dac─â informa┼úiile personale n-ar fi constituit neap─ârat o ┼úint─â direct─â pentru opera┼úiunile de supraveghere, cel mai probabil c─â ele tot ar fi fost colectate.

Ar trebui s─â m─â scandalizeze aceast─â invadare a vie┼úii private? Dup─â 30 de ani, scenariul lui George Orwell din 1984 a devenit, ├«n sf├«r┼čit, realitate? Este Big Brother cu ochii pe mine?

Totu┼či, aceste lucruri nu m─â scandalizeaz─â. Baz├«ndu-m─â pe ceea ce ┼čtiu p├«n─â acum, nici nu m─â prea intereseaz─â. Este pu┼úin probabil ca cineva s─â-mi citeasc─â e-mail-urile sau s─â-mi asculte convorbirile pe Skype. Volumul de informa┼úii digitale st├«rnse de ANS face ca aceste lucruri s─â fie imposibile.

├Än schimb, prin aceste softuri se pot extrage informa┼úii pe baza c─ârora se alc─âtuiesc tipare ale unor activit─â┼úi suspecte, tipare folosite mai apoi de anali┼čtii serviciilor de securitate, ├«n speran┼úa depist─ârii terori┼čtilor. Acest proces nu difer─â prea mult de cel folosit de companiile care colecteaz─â ┼či analizeaz─â date pentru a-┼či eficientiza reclamele, g─âsindu-┼či, astfel, un public-┼úint─â, suger├«ndu-ne chiar ┼či online r─âspunsuri pe care, probabil, le c─âut─âm.

├Äntrebarea pe care trebuie s─â ne-o punem nu se refer─â la tipul de informa┼úie pe care guvernele sau companiile o adun─â, ci la ce este aceasta folosit─â mai apoi. Ar fi scandalos dac─â ÔÇô de exemplu ÔÇô ar exista dovezi c─â guvernul SUA folose┼čte informa┼úii private pentru a-i ┼čantaja pe politicienii str─âini ├«n servirea intereselor americane, sau dac─â asemenea informa┼úii ar ajunge la pres─â, din dorin┼úa de a def─âima politica Statelor Unite. Asta ar fi de-a dreptul scandalos.

Totu┼či, dac─â nimic din toate acestea nu s-ar ├«nt├«mpla, dac─â exist─â garan┼úii eficiente care s─â ne asigure c─â nimic r─âu nu se va produce, se ridic─â alte probleme: acest efort uria┼č de a str├«nge informa┼úii chiar ne protejeaz─â ├«mpotriva terorismului? ┼×i, p├«n─â la urm─â, ÔÇ×face el to┼úi baniiÔÇť?

ANS pretinde c─â supravegherea comunica┼úiilor a ├«mpiedicat peste 50 de atacuri teroriste, din 2001 ┼či p├«n─â ├«n prezent. Nu ┼čtiu cum s─â apreciez aceast─â afirma┼úie, f─âr─â s─â m─â ├«ntreb dac─â acele atacuri n-ar fi putut fi ├«mpiedicate ┼či prin alte metode.

Problema rentabilit─â┼úii este ├«nc─â ┼či mai greu de evaluat. ├Än 2010, Washington Post a publicat un raport important despre ÔÇ×Top Secret AmericaÔÇť. Dup─â o investiga┼úie de doi ani, care a implicat mai mult de 12 jurnali┼čti, Post conchidea c─â nimeni nu ┼čtie, de fapt, c├«t cost─â opera┼úiunile Agen┼úiei de Securitate ÔÇô nici c├«┼úi oameni s├«nt angaja┼úi.

La acel moment, Post afirma c─â 854.000 de oameni de┼úin certificate de securitate ÔÇ×top secreteÔÇť. Azi, num─ârul raportat este de 1,4 milioane. (Num─ârul mare de angaja┼úi te face, totu┼či, s─â te ├«ntrebi dac─â folosirea datelor personale ├«n scopul ┼čantajului ar putea fi evitat─â.)

├Än ciuda a tot ceea ce am crede noi despre programul de supraveghere al ANS, f─âr─â ├«ndoial─â c─â guvernul Statelor Unite a exagerat ├«n privin┼úa dezv─âluirii informa┼úiilor. A revocat pa┼čaportul lui Snowden, cer├«nd guvernelor din alte ┼ú─âri s─â refuze orice cerere de azil politic care ar veni din partea acestuia. Mai presus de toate, se pare c─â SUA au fost ├«n spatele refuzului aparent al Fran┼úei, Spaniei ┼či Portugaliei de a permite spa┼úiu aviatic aeronavei pre┼čedintelui Boliviei, Evo Morales, care se ├«ntorcea acas─â, din Moscova, pe motiv c─â Snowden ar putea fi la bord. Morales a fost nevoit s─â aterizeze la Viena, iar liderii Americii Latine au fost furio┼či, lu├«nd gestul drept o insult─â.

Suporterii democra┼úiei ar trebui s─â se g├«ndeasc─â, ├«ndelung ┼či temeinic, ├«nainte de a urm─âri legal oameni precum Julian Assange, Bradley Manning sau Snowden. Dac─â presupunem c─â democra┼úia este un lucru bun, ar trebui, atunci, s─â sus┼úinem ┼či dreptul publicului larg de a cunoa┼čte c├«t mai multe despre activitatea guvernului liber ales. Snowden a afirmat c─â a divulgat aceste secrete pentru c─â ÔÇ×oamenii trebuie s─â hot─ârasc─â singuri dac─â aceste politici s├«nt bune sau nu.ÔÇť

Din acest punct de vedere, are dreptate. Cum poate o democra┼úie s─â determine dac─â este necesar genul de supraveghere ca cea dirijat─â de ANS, dac─â oamenii nu au habar c─â aceasta exist─â? ├Äntr-adev─âr, divulg─ârile f─âcute de Snowden au relevat ┼či faptul c─â directorul Agen┼úiei, James Clapper, a indus ├«n eroare Congresul american ├«n leg─âtur─â cu programul de supraveghere, ├«n m─ârturia sa din luna martie, care a avut loc ├«n cadrul audierii ┼úinute de c─âtre Comisia de informa┼úii a Senatului.

C├«nd Washington Post a publicat, al─âturi de The Guardian, informa┼úiile oferite de Snowden, americanii au fost ├«ntreba┼úi dac─â s├«nt pro sau contra programului de str├«ngere de informa┼úii derulat de ANS. 50% dintre reponden┼úi au fost pro. Totu┼či, ├«n acela┼či sondaj, doar 43% au fost ├«n favoarea urm─âririi penale a lui Snowden, ├«n timp ce 48% s-au declarat contra.

De asemenea, sondajul a indicat ┼či un procent de 65% de oameni care se declarau ├«n favoarea unei audieri publice a ANS, ├«n ceea ce prive┼čte programul de supraveghere. Dac─â s-ar ├«nt├«mpla acest lucru, ar fi datorit─â dezv─âluirilor lui Snowden.

Peter Singer este profesor de bioetic─â la Universitatea Princeton ┼či profesor laureat la Universitatea Melbourne. A publicat, printre altele, volumele One World, The Ethics of What We Eat (├«mpreun─â cu Jim Mason) ┼či The Life You Can Save.

Copyright: Project Syndicate, 2013.
www.project-syndicate.org

traducere de Stela GIURGEANU

O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.
Viktor Orbán (9298443437) jpg
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Orbán și românii
Indiferent însă de ceea ce îl mînă în luptă pe dl Orbán, nota sa de plată e mult întîrziată.
Frica lui Putin jpeg
Cenaclul ÔÇ×Flac─âraÔÇŁ 2.0
Nu, Adrian P─âunescu nu a fost un ÔÇ×colabora┼úionistÔÇŁ. El a fost un coautor, poate printre cei mai importan┼úi, al cultului lui Ceau┼čescu.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Phone Booth with Tower Bridge (36387425206) jpg
Cabina de telefon
├Än Marea Britanie, tradi╚Ťionalele cabine ro╚Öii de telefon au devenit mici galerii de art─â.
Iconofobie jpeg
Detalii complicate
Putem sesiza incongruen╚Ťe multiple ├«ntre omul creator ╚Öi ÔÇô juc├«ndu-ne pu╚Ťin cu no╚Ťiunile ÔÇô creatorul tr─âitor.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Teoria chibritului
ÔÇ×A face teoria chibrituluiÔÇŁ e una dintre expresiile colocviale ╚Öi umoristice cunoscute de toat─â lumea, dar pe care dic╚Ťionarele noastre nu le-au ├«nregistrat.
HCorches prel jpg
Atunci ne vom transforma într-un algoritm matematic
Nu matematica, nu fizica, nu chimia s├«nt cele care dau unei na╚Ťiuni identitate. Ci limba, literatura, istoria, artele.
p 7 WC jpg
Crizele de astăzi sînt altfel
Crizele nu mai sînt evenimente rare și izolate, care afectează un grup restrîns de persoane.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Carevas─âzic─â, Viktor Orb├ín ╚Ťine cu Csikszereda?
Tipul e un fabulos afacerist care folose┼čte orice mijloc, orice tertip pentru a-┼či m─âri capitalul, financiar sau electoral.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Pensionarii de la teras─â
├Ämi vin ├«n minte pensionarii str─âini, turi╚Öti prin Rom├ónia anilor ÔÇÖ70-ÔÇÖ80, care ne uimeau prin mobilitatea, veselia ╚Öi senin─âtatea lor.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Jus cogens
Cine are cîștig de cauză într-un conflict? Cel care e mai puternic sau cel care are dreptate?

Adevarul.ro

image
Vacan┼úe de co┼čmar pentru zeci de mii de turi┼čti bloca┼úi ├«ntr-o sta┼úiune. O familie sus┼úine c─â trebuie s─â dea 26.000 de dolari pentru o s─âpt─âm├ón─â de cazare
Vacan┼úele ├«n ora┼čul turistic Sanya de pe insula tropical─â Hainan┬ádin China au devenit un co┼čmar ├«n acest weekend pentru zeci de mii de turi┼čti care au r─âmas bloca┼úi acolo brusc, dup─â ce autorit─â┼úile chineze au impus lockdown din cauza a peste 1.200 de cazuri de Covid-19.
image
EXCLUSIV B─ârbatul cu probleme psihice care ┼či-a m─âcel─ârit familia, ├«n Arge┼č, nu mai fusese evaluat de o comisie din 2004
B─ârbatul de 53 de ani din comuna arge┼čean─â Bascov care a masacrat cinci membri ai familiei ┼či avea probleme psihice nu a mai fost evaluat de c─âtre o comisie de specialitate de acum 18 ani, legisla┼úia fiind una extrem de permisiv─â.
image
EXCLUSIV Autorul masacrului din Arge┼č sufer─â de schizofrenie. Psihiatrul s─âu: ÔÇ×Avea rela┼úii strict cu familiaÔÇť
Viorel L., b─ârbatul de 53 de ani din comuna arge┼čean─â Bascov care ┼či-a masacrat familia, suferea de mai mult timp de schizofrenie ┼či urma un tratament medical. B─ârbatul nu avea un loc de munc─â ┼či st─âtea ├«n majoritatea timpului ├«n curtea casei, fiind o persoan─â izolat─â.

HIstoria.ro

image
Pacea de la Bucure╚Öti (10 august 1913): ÔÇ×Ne-am jucat de-a Congresul de la VienaÔÇŁ
O surs─â interesant─â despre evenimentele anilor 1912-1913 o reprezint─â ├«nsemn─ârile celor dou─â personalit─â╚Ťi ale Partidului Conservator ÔÇô Titu Maiorescu ╚Öi Alexandru Marghiloman. Jurnalele celor doi sunt caracterizate de un veritabil sincron.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau me╚Öte╚Öugari des─âv├ór╚Öi╚Ťi ├«n prelucrarea metalelor, armele f─âurite de fierarii daci fiind formidabile ╚Öi letale. Ateliere de fier─ârie erau ├«n toate a╚Öez─ârile, multe f─âc├ónd unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un me╚Öter priceput putea foarte u╚Öor s─â fac─â ╚Öi arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.