Isprăvi dîmboviţene

Publicat în Dilema Veche nr. 316 din 4 - 10 martie 2010
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Fie că se întîmplă lucruri, fie că nu se întîmplă, presa veghează şi lucrează. Amplifică, inventează, suspectează, demolează, restaurează, analizează, rumegă, reconstituie, interpretează, înnegreşte, albeşte, despoaie, camuflează, insistă, execută, ia peste picior, nu iartă. Nu manevrează realităţi, ci subînţelesuri. Nu informaţii, ci zvonuri. Nu vrea să înţeleagă, ci să judece. Nu vrea fapte verificabile, ci dezvăluiri spectaculoase. Cînd ceri o opinie, eşti servit cu anecdotică. Invers, cînd ceri date concrete, ţi se livrează opinii. Un tur de forţă al ultimelor zile a fost prelucrarea gazetărească a sănătăţii lui Traian Băsescu. După alegeri, ziarele şi televiziunile au trecut prin grele momente de frustrare. Scena s-a golit, suspansul politic s-a stins, cotonogelile la nivel înalt au fost răpuse de o tristă somnolenţă. Noroc cu Geoană şi Ponta, care au mai înviorat niţel atmosfera. Problema a rămas însă tot Băsescu. Pînă la alegeri, preşedintele era o mină de „breaking news“. Toţi îi reproşau că e prea prezent, prea vocal, prea reactiv. Că îşi încalcă atribuţiile, că e prea slobod la gură, că n-are ştaif şi discreţie. Dar toţi trăiau fericiţi de pe urma acestui zgomot cotrocenist. Aveau ce mesteca. Dintr-o dată însă, Traian Băsescu a intrat în penumbră. Nu mai vociferează, nu se mai ceartă cu nimeni, nu mai intră în direct pe la diverse posturi de televiziune. Unde sînt replicile de altădată? Unde caninii însîngeraţi? Unde scandalul? Aceiaşi gazetari şi politicieni care erau indignaţi de insomniacul aplomb prezidenţial sînt acum aproape ofensaţi de paloarea mediatică a realesului. Aceiaşi „analişti“ care îi cereau mai multă rezervă sînt indispuşi de prea multă tăcere: rezervă, rezervă, dar nici chiar aşa! Şi atunci a venit asupra tuturor, ca o binecuvîntare, zvonul că preşedintele e bolnav. Foarte bolnav. A fost văzut la un spital, nu s-a mai dus în Ucraina, stă prost cu ficatul. Dovada? O mulţime de filmuleţe în care Traian Băsescu ţine în mînă un pahar. Se cer imperativ explicaţii, declaraţii transparente, documentaţie. Naţia vrea să ştie! Are dreptul, mă-nţelegi! Să facă bine doctorii, trupele de protecţie, purtătorii de cuvînt să vorbească! Să ni se comunice, la centimă, transaminazele prezidenţiale! Glicemia! Lipidele! Doamna Grecu de la Antena 3 (care pare mereu surprinsă în efortul de a nu da cu tigaia în cap interlocutorilor) îl invită în emisiunea d-sale pe cunoscutul distribuitor de informaţii riguroase Corneliu Vadim Tudor. Regele calomniei şi al bîlciului naţional e lăsat să peroreze răstit tot soiul de insanităţi. Doamna Grecu e în plină criză de temperament. Radu Tudor încearcă să fie ceva mai rezonabil, fără succes. Florian Bichir nu încearcă nimic. Aflăm doar că nu crede în astrologie, fiind creştin, ca şi Vadim Tudor, care, de altfel, e adventist (sau baptist?) şi adoră cîinii. Impresia generală e grotescă: lucrurile pendulează între grosolănie, delir şi nesimţire. Admiţînd că boala preşedintelui ar fi reală (ceea ce nimeni nu pare dispus, mandatat şi calificat să confirme), cum trebuie să fii alcătuit sufleteşte (şi creştineşte) ca să morfoleşti public o asemenea împrejurare?

Dar piaţa e plină şi de alte isprăvi, care mai de care mai hître şi mai sucite. Mircea Dinescu e prins în flagrant de incompatibilitate. E pe post de secretar de stat şi se ocupă, ilicit, de agricultură. Are afaceri, care va să zică! Unde s-a mai văzut aşa ceva în patria noastră?! Cunoaşteţi dumneavoastră vreun parlamentar, vreun ministru, vreun grangure de partid care să facă

afaceri?! Care să trăiască şi din altceva decît din amărîta leafă „oficială“? Ei bine, nu! A fost unul singur, Mircea Dinescu, şi l-am lichidat. Nu poţi să te ocupi nepedepsit şi de turnători, şi de vinul turnat în pahare. S-au luat, deci, măsuri.

Aud, în altă ordine de idei, că schimbarea conducerii Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului e dublată şi de o reorientare de profil: accentul va cădea nu pe „dezgroparea trecutului“, ci pe cercetarea lui paşnică, „ştiinţifică“, fără conotaţii penale. Nu sînt încă sigur că lucrurile stau, într-adevăr, aşa. Dar dacă e adevărat, n-aş putea decît să mă umplu de uimire dinaintea acestui brusc acces de „obiectivitate“. România ar fi cuprinsă, chipurile, de un puseu de răceală academică, de un zel abstract, fără vinovaţi şi fără victime. Sper să nu fie aşa. Dar nu m-ar mira să fie. În materie de derapaj, sîntem inepuizabili.

Iată doar cîteva isprăvi dîmboviţene. Mai sînt şi altele. Dar cine are răbdarea, coronarele şi ficaţii să facă un inventar complet?

Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.
O mare invenție – contractul social jpeg
Sub zodia Balanței
Nu de puține ori, dezacordul dintre CSM și Ministerul de Justiție în legătură cu diferite proiecte legislative a determinat fie blocarea acestora, fie tensiuni mari care au tulburat aplicarea în practică a reglementărilor adoptate de Parlament.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Absenți din istorie
Dezbaterile pe subiectele mari pot fi neplăcute, dar de ele depinde sănătatea unei națiuni. Deocamdată am ales să fim absenți din istorie.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Melancolic, despre democrație
Admit că am fost provocat și de cîteva opinii autohtone, grăbite, simplificator, să constate imaginea „vetustă” a monarhiei în general. Nu pot decît să le doresc „democrație” plăcută...
Frica lui Putin jpeg
Monarhul constituțional (La moartea reginei Elisabeta a II-a)
Și atunci, să spunem că el/ea, monarhul constituțional, este simbolul părții noastre absente, a ceea ce noi nu sîntem, dar poate dorim inconștient să fim, a ceea ce credem că am fost și nu mai putem fi.
AFumurescu prel jpg
Trupurile Reginei; și nu numai
Dacă nu putem fi regi pe dinafară, să încercăm măcar să fim aristocrați pe dinlăuntru. Keep calm and carry on.
Mikhail Gorbachev visits U S  Capitol 1992 LCCN2017646196 jpg
La un (singur) pahar cu Mihail Gorbaciov
În orice caz, campania inițiată sub conducerea lui Mihail Gorbaciov a avut și rezultate pozitive, oglindite în scăderea consumului de alcool și în creșterea speranței de viață și a ratei natalității.
Iconofobie jpeg
Un personaj familiar
Făcînd bine ingratului, el își (auto)creează un sfidător ascendent moral față de acesta („îți sînt superior, pentru că am puterea de a te ridica, de a te sprijini, lucruri complet inaccesibile ție”).
„Cu bule“ jpeg
„Jupîneasă servită”, „bucătăreasă perfectă”, „funcționar cinstit”
Anunțurile de acum un secol erau mult mai generoase în enumerarea calităților necesare îndeplinirii oricărei meserii, majoritatea privind sîrguința, curățenia și seriozitatea: harnic, vrednic, destoinic, muncitor, curat, liniștit, serios, nevicios, fără vicii.
HCorches prel jpg
În nici un caz zei
Sigur, pentru asta este necesar să traversăm noi înșine acest proces și să ne dăm seama cît avem de lucrat cu noi înșine, cît mai avem de cunoscut despre noi înșine, cît de vulnerabili sîntem, în nici un caz zei.
p 7 WC jpg
Este războiul nuclear inevitabil?
Războiul din Ucraina ne-a reamintit că nu putem evita incertitudinea și riscul. Scopul de a reduce (nu de a suprima), cu timpul, rolul armelor nucleare rămîne la fel de important ca întotdeauna.
Un sport la Răsărit jpeg
Fotbalul și violența sînt nedespărțite?
Machiajul fotbalului s-a prelins în dîre groase. Bubele sînt tot acolo, bine-mersi. Schimbarea se amînă sine die în patria lui Nihil sine Deo.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Șosele
Din Norvegia, în schimb, mi-aduc aminte banda de asfalt șerpuitoare prin penumbra unor păduri de brad fără sfîrșit, pe care autocarul o parcurgea într-o liniște și cu o constanță sedative, spre un nord crepuscular, aflat parcă dincolo de limita conștienței noastre.

Adevarul.ro

Masini cu rusi care fug de inrolare asteaptă să intre în Georgia FOTO Profimedia
Rușii care fug de războiul lui Putin: Îmi rup brațul, dacă trebuie, dar nu ucid pentru un nebun
De când Vladimir Putin a anunțat prima mobilizare parțială a Rusiei de la cel de-al Doilea Război Mondial, mii de bărbați încearcă să părăsească țara.
Bucuresti furtuna ploaie romania FOTO Shutterstock
Cod galben de ploi, vijelii și grindină în 15 judeţe. Harta regiunilor afectate
Judeţele vizate de noua atenţionare Cod galben sunt: Teleorman, Dolj, Olt, Argeş, Vâlcea, Gorj, Mehedinţi, Caraş-Severin, Hunedoara, Alba, Sibiu, Cluj, Bihor, Arad şi Timiş.
viceprimar istvan zsolt pap FB jpg
Scandal tricolor în Baia Mare. Viceprimarul UDMR: „Nu am recurs la niciun act îndreptat împotriva vreunui simbol național”
Viceprimarul UDMR de la Baia Mare căruia i-au fost retrase atribuțiunile spune că scandalul tricolorului „a fost un gest provocator”. El a mai spus că nu a ordonat nimănui să dea jos drapelul românesc.

HIstoria.ro

image
Cine a fost „Îngerul de la Ploiești”?
O prinţesă furată de propriul tată și dusă la orfelinat, regăsită la 13 ani de familia din partea mamei, una dintre cele mai bogate din România – bunicul era supranumit „Nababul“.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.
image
Aristide Blank, finanțistul camarilei lui Carol al II-lea
Aristide Blank (1883-1961) a fost o personalitate complexă, care după ce a studiat dreptul și filosofia, s-a implicat în lumea financiară națională și internațională, reușind astfel să influențeze major viața politică românească dintre cele două războaie mondiale.