Între Pythia și Cassandra

Publicat în Dilema Veche nr. 907 din 26 august – 1 septembrie 2021
Frica lui Putin jpeg

Dezastrul din Afganistan din august 2021 va fi văzut de istorici sub multe unghiuri: o nenorocire umanitară, o nouă înfrîngere a civilizației de către barbarie, un abandon din partea aliaților occidentali (inclusiv România) a părții mai emancipate a societății afgane, inclusiv a femeilor; probabil că va fi consemnat și ca  un semn al pierderii curajului strategic din partea Occidentului, dar și, pe de altă parte, ca o pată neagră de neșters pe președinția lui Joe Biden; aliații Americii, mai ales cei care se simt mai vulnerabili, precum „esticii” sau Taiwanul, vor frisona neliniștiți, chiar dacă vor încerca să dea impresia că n-au de ce se teme. Inamicii se vor considera premiați și vor încerca să profite. Destul de probabil, istoria va consemna și acțiuni teroriste cu originea în Afganistan. Se vor contabiliza miliardele de dolari sau de euro cheltuite – oare în zadar? – , vor fi discuții între guverne în contradictoriu despre refugiați și despre oferirea de azil. Și peste toate, ca un spin în conștiința omenirii civilizate, vor rămîne acele imagini teribile cu pîlcul de oameni care caută să se agațe de un avion în mișcare, ori cu femei care își întind pruncii peste gard unor soldați, sperînd să-i salveze măcar pe ei, în general arătînd disperarea a mii și zeci de mii de oameni ca și noi, dar care au avut ghinionul să revină într-o singură zi, pe neașteptate, sub regimul sălbatic și fanatic al talibanilor.

Cum de nu s-au putut prevedea toate astea? De ce miile de analiști, sutele de spioni, zecile de servicii de informații ale atîtor țări, nu numai ai Statelor Unite, fie n-au întrevăzut amploarea și viteza dezastrului, fie n-au reușit să-și convingă șefii politici că e un scenariu credibil. (Se pare că nici măcar talibanii n-au anticipat că vor ajunge din nou stăpîni peste Afganistan în numai cîteva zile și fără luptă.)

Desigur, s-au făcut erori tactice pe teren care au alimentat prăbușirea moralului armatei afgane. A existat o imensă corupție, acea armată exista în mare parte pe hîrtie, unii comandanți au trădat de frică, alții fiind cumpărați de talibani. Etc. Și totuși, rapiditatea cu care totul s-a dărîmat fără măcar o minimă rezistență e uimitoare.

De fapt, și acum, ca și în alte situații din istoria mai recentă sau mai îndepărtată (prăbușirea Franței în 1940, căderea comunismului în 1989-91, criza economică din 2008, poate chiar pandemia începută în 2020), s-a văzut o enormă discrepanță între impotența noastră proiectivă și marea noastră abilitate retrospectivă. Adică știm să explicăm foarte bine evenimentele odată ce acestea s-au produs și au devenit istorie, dar rămînem adesea incapabili să anticipăm, să prevedem ceea ce abia urmează.  Sau, dacă se găsesc cîțiva care le întrezăresc, ei sînt puțini, iar vocile lor rămîn neascultate de decidenții politici. Sigur, s-ar putea spune că discrepanța la care mă refer ține mai mult de o iluzie de perspectivă: prevedem destul de bine majoritatea evenimentelor – fie colective, fie individuale –, ceea ce face să nu mai acordăm atenție împlinirii anticipării respective. Dar cele cîteva evenimente pe care nu le prevedem ne răstoarnă suficient viețile încît lor să le acordăm o enormă atenție și să resimțim dramatic nepriceperea de care am dat dovadă. Și totuși, parcă această iluzie de perspectivă nu explică totul.

La asta trebuie adăugate și marile anticipări care nu s-au îndeplinit, precum celebra și repetata profeție marxistă asupra „morții capitalismului” sau profețiile malthusiene ale „Clubului de la Roma”.

Eu cred – eliminînd iluziile de perspectivă – că discrepanța dintre puterea noastră proiectivă și cea retrospectivă e o realitate, și asta în pofida tehnologiilor noastre informaționale, a modelării digitale și a „inteligenței artificiale”. Atunci cînd istoria ia curbe foarte strînse, sîntem mereu dezarmați. Ce folos dacă, atunci cînd ea merge drept sau aproape, vedem înainte de la mare distanță? Și ce folos dacă, uitîndu-ne în urmă, știm să descoperim explicații savante? S-ar părea că lecția istoriei ajută prea puțin. Nu știu dacă avem de-a face cu o deficiență constitutivă a noastră – „viitorul nu poate fi prevăzut decît atunci cînd seamănă cu prezentul” – sau cu una conjunctural-istorică – viitorul nu poate fi încă prevăzut decît atunci cînd seamănă cu prezentul”. Dar mă tem că sîntem în primul caz.

Pentru viitorul care seamănă cu prezentul (și cu trecutul) avem algoritmi. Dar pentru cel care nu seamănă și care, el abia, constituie marea încercare, ce avem? Din păcate, cam ce am avut întotdeauna: cîte o Pythie în delir, care ar fi crezută, dar se exprimă confuz, ori cîte o Cassandră, care se exprimă clar, dar nici vorbă să fie crezută.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
image
Rușii au pierdut încă 1.160 de soldați și 58 de sisteme de artilerie în ultimele 24 de ore, anunță Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei
Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a raportat că Rusia a pierdut alți 1.160 de soldați și 58 de sisteme de artilerie în ultimele 24 de ore. Aceste pierderi se adaugă la totalul forțelor rusești între 24 februarie 2022 și 16 iunie 2024.
image
Bătaie ca în filme între fanii Angliei și Serbiei la Gelsenkirchen înaintea meciului celor două echipe de la Euro 2024. Meci cu grad ridicat de risc VIDEO
Un fan al Angliei și un ofițer de poliție din Germania s-au ales cu răni grave după ce huliganii au atacat un bar în care suporterii Serbiei sărbătoreau înaintea meciului Serbia - Anglia de la Euro 2024, care va începe la ora 22.00.

HIstoria.ro

image
Cea mai mare operațiune amfibie din epoca modernă, în „Historia” de iunie
6 iunie 1944. Ziua Z. Nicio altă operaţiune militară din istoria celui de
Al Doilea Război Mondial nu a beneficiat de un nivel atât de ridicat de securitate operaţională, implicând ample acţiuni de inducere în eroare a inamicului, precum Operaţiunea Overlord (Suveranul).
image
Escrocheria „Andronic” - un precursor al Caritasului în România sfârșitului de secol XIX
Înainte de a fi marele ziarist şi marele proprietar de „Universul”, Stelian Popescu şi-a făcut meseria de jurist. Ca judecător de instrucţie la cabinetul 5, Ilfov, el a dat gata multe cazuri. Printre acestea, se numără celebra escrocherie „Andronic”.
image
A fost sau nu Alexandru Ioan Cuza membru al Masoneriei?
La un deceniu după abdicarea lui Cuza, în 1876, la București a fost înființată Loja Alexandru Ioan I, apoi, în 1882, la Dorohoi a fost înființată Loja Cuza Vodă.