Întîlniri (nu prea) diplomatice

Publicat în Dilema Veche nr. 707 din 7-13 septembrie 2017
Cum trebuie să fie un ministru? jpeg

Acum vreo patru ani, mi s-a cerut un text pentru un volum aniversar dedicat Reședinței Ambasadei Franceze la București. Între altele, textul a inclus și evocarea unor episoade destul de amuzante din rezerva mea de amintiri… diplomatice. Le ofer, mai jos, în versiune românească, și cititorilor noștri.

Eram de curînd ministru (post-revoluționar) al Culturii, cînd l-am întîlnit, pentru prima oară, pe noul ambasador al Franţei, proaspăt acreditat la București. Întîlnirea a fost de natură să confirme saltul stilistic pe care „evenimentele“ urmau să-l aducă în comportamentul diplomatic: mai puţin ştaif protocolar, mai puţină retorică, mai mult umor. Trebuia să fac cunoştinţă cu dl Renaud Vignal în timpul unei recepţii (la o altă ambasadă). Mi s-a spus că ambasadorul francez va fi de faţă şi că e de folosit ocazia pentru un prim contact. Către finalul programului, contrariat de faptul că întîlnirea aşteptată nu avusese loc, am cerut explicaţii unui colaborator. „Dar aţi vorbit cu dl Vignal vreme de douăzeci de minute!“ – mi-a spus, stingherit, cel întrebat. Abia atunci l-am identificat pe interlocutorul pe care, în necunoştinţă de cauză, îl ratasem. Am crezut că pot repara greşeala, glumind – în doi peri – cu Renaud, viitorul meu bun prieten: „Iertaţi-mă! N-am realizat că sînteţi noul ambasador al Franţei! N-aveţi figură de ambasador!“ Vrusesem să-i fac un compliment. Să-i sugerez că n-avea portretul „clasic“, convenţional, previzibil al diplomatului de carieră. Răspunsul a venit prompt. La fel de echivoc şi de bine intenţionat: „Vous non plus, vous n’avez pas la gueule d’un ministre!“ („Nici dvs. n-aveți față de ministru!“)

Un mic demon al malentendu-ului a rămas prezent şi în alte împrejurări ale relaţiei mele cu Renaud Vignal. Eram încă „oficial“, cînd am primit o invitaţie la reşedinţa franceză, unde urma să aibă loc un amical bal mascat. Am ales, împreună cu soţia mea, o vagă costumaţie de tip „gitan“ şi ne-am prezentat, amîndoi, la poarta reşedinţei, purtînd în braţe o tavă cu dulciuri autohtone, pe post de „plocon“. Portarul şi bodyguardul ne-au privit stupefiaţi. Mă recunoscuseră, dar nu pricepeau ce căutam în locul cu pricina, înveşmîntat ca o florăreasă „bohémienne“. Mi-am dat seama că ceva nu e în regulă şi ezitam, stingherit, dinaintea intrării. Din fericire, exact atunci a apărut, venind din oraş, maşina ambasadorului. Renaud a înţeles imediat situaţia. Greşisem ziua. S-a amuzat copios, m-a ajutat să depăşesc penibilul episodului şi ne-a invitat la o excelentă cină. Nu mai mîncasem niciodată îmbrăcat atît de… pitoresc. Dar măcar dulciurile s-au dovedit utile…

E greu de rezumat lista personalităţilor pe care am avut onoarea să le cunosc – într-o costumaţie ceva mai adecvată – în spaţiul reşedinţei de la Bucureşti a Ambasadei franceze (în saloanele de o discretă croială clasică – reamenajate curajos, în versiune oarecum postmodernă, în timpul mandatului lui Henri Paul – sau, vara, în grădina din spate). Un eveniment special a fost, însă, întîlnirea cu preşedintele Franţei, François Mitterrand. Ambasada, probabil la cererea înaltului oaspete, decisese organizarea unei întîlniri cu cîţiva intelectuali locali, mai ales dintre cei cu o oarecare experienţă a disidenţei: Doina Cornea, Mircea Dinescu, Ana Blandiana etc. Mi s-a oferit rolul de „moderator“. Am început prin a-i prezenta pe toţi cei de faţă. „Domnule preşedinte“ – am spus – „aveţi dinainte o bună parte din eroii schimbării din decembrie 1989: sînt modeste variante locale ale lui Robespierre, Saint-Just, Danton, Camille Desmoulins ş.cl“. „Atenţie“ – a replicat preşedintele –, „toţi cei pe care i-aţi numit au sfîrşit pe eşafod.“ Momentul era destul de tensionat. Opoziţia intelectualităţii faţă de Frontul Salvării Naţionale şi faţă de Ion Iliescu era intensă, ceea ce pe mulţi îi determinase să judece ca fiind inadecvată vizita – fără echivalent în epocă – a unui şef de stat occidental la Bucureşti. Ea putea fi citită drept o cauţionare a „regimului“ aflat „la putere“. Doina Cornea a profitat de ocazie pentru a sugera o asemenea, posibilă, interpretare şi a adăugat, cu titlul de exemplu, că oficialităţile româneşti o împiedică să apară la televiziune, în ciuda meritelor ei revoluţionare. „Stimată doamnă“ – a sunat răspunsul lui François Mitterrand –, „va trebui să aveţi răbdare. Mie mi-au trebuit vreo cincisprezece ani pînă să mă pot adresa naţiunii pe un post de televiziune…“

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

Ana de Armas foto profimedia 0712797429 jpg
Filmul „Blonda“, despre Marilyn Monroe, desființat de critici și de fani. Scena de sex oral cu JFK e „înfiorătoare și nebunească“ FOTO
Ținând cont de ororile îndurate în 36 de ani de viață, e o ușurare că Marilyn nu a trebuit să sufere și din cauza filmului „Blonde“, cel mai recent exemplu de divertisment necrofil, scrie New York Times.
Razboi in Ucraina FOTO Ministerul ucrainean al Apărării jpg
Ritmul infernal al contraofensivei Kievului, un coșmar pentru ruși VIDEO
Modul excepțional în care a funcționat ofensiva ucraineană a permis trupelor Kievului să recucerească Lîman, un nod strategic de transport din nord-estul provinciei Donețk.
Gazprom FOTO Shutterstock
Spionaj la Gazprom România. DIICOT: Patru angajați ar fi transmis secrete despre rezervele minerale din România
DIICOT vine cu precizări privind perchezițiile făcute la mai multe birouri Gazprom România sub suspiciunea infracțiunilor de divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice și transfer neautorizat de date informatice.

HIstoria.ro

image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.
image
Bălcescu, iacobinul român despre care nimeni nu mai vorbește
Prima jumătate a veacului al XIX-lea a reprezentat pentru Ţările Române un timp al recuperării. Al recuperării parţiale – ideologice şi naţionale, cel puţin – a decalajului ce le despărţea de Occidentul european. Europa însăşi este într-o profundă efervescenţă după Revoluţia de la 1789, după epopeea napoleoniană, Restauraţie, revoluţiile din Grecia (1821), din Belgia şi Polonia anului 1830, mişcarea carbonarilor din Italia, toată acea fierbere socială şi naţională, rod al procesului de industria
image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia