Interdicţii şi alergii

Publicat în Dilema Veche nr. 116 din 13 Apr 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

note berlineze La Institutul de Studii Avansate din Berlin, Astrid Reuter de la Universitatea din Erfurt ne vorbeşte, astăzi, despre controversele juridice provocate, în Germania şi Franţa, de etalarea publică a unor însemne religioase. Lucrurile s-au desfăşurat, în cele două ţări, după scenarii cu totul diferite. În Germania, la sfîrşitul anilor '80, părinţii unei eleve dintr-un liceu bavarez protestează împotriva reglementării ca în fiecare sală de clasă să fie instalat un crucifix. Li se pare că dreptul lor la "libertate religioasă negativă" este, astfel, lezat. Se ajunge la tribunal. Curtea Administrativă din Regensburg respinge acţiunea, cea din München de asemenea. Curtea Constituţională Federală de la Karlsruhe decide însă în favoarea părinţilor. Se discută despre semnificaţia crucii (este ea semnul unei profesiuni de credinţă sau doar un simbol identitar, desemnînd cultura occidentală în genere?), despre definiţia "neutralităţii" statului, despre libertatea conştiinţei, despre egalitate şi despre principiul majorităţii. Pedagogia "oficială" trebuie să fie orientativă, normativă sau mai curînd oarbă axiologic, pentru a nu precondiţiona formaţia intelectuală a elevilor? Cîţiva ani mai tîrziu, în 1997, disputa se reia în termeni noi: o profesoară de liceu din Baden-Württemberg, cetăţean german de origine afgană şi de rit musulman, e persecutată de conducerea şcolii pentru că se încăpăţînează să poarte, la ore, acoperămîntul pentru cap la care o obligă religia ei. Se ajunge din nou la tribunal, iar după verdicte locale care resping acţiunea reclamantei, litigiul revine, spre analiză, Curţii Constituţionale Federale. Soluţia înaltului for e, de data aceasta, ambiguă. Se admite că nimeni nu trebuie persecutat pentru convingerile şi practicile sale religioase, dar se cere o lege generală care să impună un tratament egal pentru toate religiile şi confesiunile. Ceea ce se interzice sau se îngăduie unora trebuie interzis sau îngăduit tuturor. În Franţa, lucrurile au avut altă traiectorie. O şcoală din suburbia pariziană exmatriculează, în 1989, trei elevi musulmani care refuză să vină la cursuri cu capul descoperit. Se declanşează, astfel, suita celebrelor "affaires des foulards", care culminează cu o adevărată criză politică şi cu votarea unei legi menite să interzică, în numele laicităţii, "orice însemne şi orice ţinută care exprimă, în chip ostentativ, apartenenţa religioasă a elevilor". Toate aceste cazuri stîrnesc infinite distilări teoretice. Problematica subiacentă e atotcuprinzătoare: separarea Statului de Biserică, relaţia public-privat, fractura subtilă dintre modernitate şi post-modernitate, drepturi individuale şi drepturi colective, creştinism şi islam, libertate religioasă negativă (dreptul să nu) versus libertate religioasă pozitivă (dreptul să) ş.a.m.d. Un coleg din Statele Unite observă că în ţara lui totul s-ar rezolva mult mai simplu: ce face omul în plan strict personal, respectiv ce pune pe el, ce anexează corpului propriu e treaba lui, dreptul lui inalienabil. Ce pune pe pereţii unei instituţii publice e altceva. Acolo intervin reglementări care să protejeze confortul interior al fiecărui membru al comunităţii. În fapt, toată această dezbatere suferă de o cronică ipocrizie a scopurilor şi a motivaţiilor. Dacă pretindem că multiculturalismul e principial dezirabil ca apogeu al toleranţei universale, atunci nu se înţelege de ce ne deranjează aspectul pestriţ al unei clase în care se văd laolaltă cruci, chipe, baticuri şi voaluri. Şi de ce ne propunem să reducem această diversitate la monocromia unei interdicţii globale. Pe de altă parte, de ce nu recunoaştem că în subterana acestei agitaţii legislative se află un semn al veacului care n-are nimic de a face nici cu libertatea şi egalitatea, nici cu statul secular, nici cu efectele secundare ale modernităţii. E vorba, pur şi simplu, de o alergie mai mult sau mai puţin mărturisită la tot ce ţine de sfera religiosului. Instituţiile publice contemporane şi "lumea bună" în genere resimt orice "marcă" religioasă drept atavism "medieval", drept cripto-fundamentalism, drept derapaj vinovat de la luminile raţiunii şi ale civilizaţiei. Între a te ruga sau a citi psalmii şi a incendia eretici nu se înregistrează nici o deosebire. Ofensiva "laicităţii" nu e altceva decît expresia unei viscerale intoleranţe faţă de faptul religios ca atare, indiferent că e creştin, iudaic sau musulman. Ceea ce se contestă este legitimitatea prezenţei publice a religiei, îndreptăţirea ei de a iradia asupra vieţii comunitare, dincolo de zidurile bine grăniţuite ale locaşurilor de cult. Nu s-a discutat niciodată, în parlamentele ţărilor dezvoltate, despre interdicţii de alt ordin. Orice elev are voie să-şi vopsească părul în roşu, să se îmbrace în pene şi să-şi pună cîrlige în limbă. Ceea ce însă nu se suportă este să poarte chipă, sau cruce, sau turban. Religiozitatea irită. Iar profesorul care lasă să se întrevadă, în discursul său, cea mai mică urmă de opţiune existenţială (religioasă, sau doar etică, sau teoretică) trebuie excomunicat ca un pericol social. I se cere, dimpotrivă, să privească în gol, rece, senin, enunţiativ, ca o parabolă a absenţei. La limită, ni se îngăduie tuturor o oarecare veselie socială. Dar, bitte schön, fără dramă şi fără extaz.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Despăgubire de 14,5 milioane de euro pentru un fermier din Focșani, care spune că Autostrada A7 îi ruinează afacerea
Afacerea de milioane de euro a unui vrâncean va fi distrusă de Autostrada A7, mai exact de sectorul Focșani-Bacău. Totuși, afaceristul a primit despăgubiri în valoare de peste 14,5 milioane de euro în primă instanță, conform deciziei Tribunalului Vrancea.
image
Traficantul de droguri în casa căruia a murit drogată o elevă de 16 ani, trimis în judecată. Cum a murit fata
Traficantul de droguri acuzat că i-a dat unei eleve de 16 ani un drog sintetic periculos, în urma căruia adolescenta a murit, a fost trimis în judecată, împreună cu alți doi minori.
image
Pensiile vor fi recalculate încă o dată după 1 septembrie. Ce categorie de cetățeni va încasa mai mult
Executivul se pregătește de o a doua recalculare a pensiilor, care va aduce și mai multor seniori majorări financiare consistente.

HIstoria.ro

image
Cine au fost agenții dubli din al Doilea Război Mondial?
Cea mai importantă parte a Operațiunii Fortitude a reprezentat-o rolul jucat de agenți dubli.
image
Când au apărut primele bănci din Țara Românească
Pe măsură ce viața economică a Țării Românești se dezvoltă, apar numeroase proiecte și încercări pentru organizarea instituțiilor naționale de credit. Î
image
Iuliu Maniu interceptat de Siguranță la ordinul lui Armand Călinescu
În 1932 Armand Călinescu e subsecretar de stat la Interne. La 5 decembrie el se mărturisește Jurnalului, ținut zilnic și pe ascuns: