Integrarea de tranzi╚Ťie

Publicat în Dilema Veche nr. 352 din 11 - 17 noiembrie 2010
Întrebări jpeg

Era inevitabil. ├Än loc s─â fie o evolu┼úie armonioas─â, natural─â, echilibrat─â, integrarea european─â a ┼ú─ârilor candidate ├«mprumut─â ceva din metabolismul tranzi┼úiei. Mai mult: chiar ┼či institu┼úiile comunitare se v─âd contaminate de ritmurile, obiceiurile ┼či taton─ârile ┼ú─ârilor aspirante. Cu alte cuvinte, procesul integr─ârii seam─ân─â mai mult a Est dec├«t a Vest. Se fac mi┼čc─âri precipitate, se ┼úin multe discursuri, se lanseaz─â ┼či se ├«ncalc─â promisiuni, se alterneaz─â exigen┼úa ┼úeap─ân─â cu festivit─â┼úile. De aceea, primul ├«ndemn pe care l-a┼č adresa europenilor ├«n general, politicienilor europeni de la r─âs─ârit ┼či de la apus ┼či anali┼čtilor politici care tr─âiesc din tribula┼úiile Bruxelles-ului ar fi, ├«n noua ÔÇ×lingua francaÔÇť: ÔÇ×Relax!ÔÇť, ÔÇ×Take it easy!ÔÇť, nu abuza┼úi de ├«ngrijorare ┼či de spirit organizatoric, nu v─â agita┼úi, vorbi┼úi mai pu┼úin ┼či mai calm, pe scurt, feri┼úi-v─â s─â transforma┼úi problematica integr─ârii europene ├«ntr-un rigid ÔÇ×cincinalÔÇť, ├«ntr-o ideologie triumfalist─â, ├«ntr-o insomnie. E p─âcat s─â v─âduvim un proiect at├«t de nobil de componenta de ÔÇ×firescÔÇť, de gra┼úie, a unei evolu┼úii organice ┼či, ├«ntr-un anumit sens, sub├«n┼úelese. Nu vreau s─â spun c─â trebuie s─â l─âs─âm lucrurile la ├«nt├«mplare sau c─â o angajare rezonabil─â, dar constant─â c─âtre scopul propus n-ar fi necesar─â. Uneori ├«ns─â, mi se pare c─â ne confrunt─âm cu o infla┼úie contraproductiv─â a vorbelor. Pendul─âm ├«ntre excesul birocratic al planific─ârii ┼či excesul retoric al utopiei sentimentale. Teoreticienii se str─âduiesc s─â se manifeste pragmatic, ├«n vreme ce politicienii divagheaz─â ├«naripat, mi┼čc├«ndu-se st├«ngaci printre angajamente voioase ┼či metafore diafane. Primesc anual ÔÇô ┼či, f─âr─â ├«ndoial─â, s├«nt departe de a fi un caz izolat ÔÇô cel pu┼úin zece sau cincisprezece invita┼úii la colocvii interna┼úionale axate, sub diverse deghizamente, pe aceea┼či ostenit─â tem─â a integr─ârii europene. E ├«ngrijor─âtor. S-a ajuns la mod─â, la limbaj de lemn, la stereotipie. Substan┼úa european─â nu iese ├«mbog─â┼úit─â din aceast─â epidemic─â vorb─ârie. Mai cu seam─â noi, cei din Est, ┼čtim foarte bine cum pot propaganda, discursul s─ârb─âtoresc, planificarea ┼či isteria organizatoric─â s─â distrug─â tot. 

Una din piedicile severe ├«n calea unific─ârii europene este inabilitatea func┼úionarilor apuseni ┼či r─âs─âriteni de a g─âsi dozajul optim ├«ntre omogenitate ┼či diferen┼úiere. Exist─â o singur─â Europ─â, dar exist─â mai multe culturi europene. S-a spus, nu o dat─â, c─â Europa e singular─â tocmai prin policroma multiplicitate care o alc─âtuie┼čte, ├«n ciuda unui spa┼úiu geografic restr├«ns. Lucrurile par evidente, dar institu┼úiile europene nu se comport─â foarte coerent ├«n aceast─â privin┼ú─â. Proiectul integr─ârii pune accentul, fire┼čte, pe ceea ce ┼ú─ârile candidate au ├«n comun cu ┼ú─ârile membre: apartenen┼úa la acela┼či spa┼úiu geografic, istoric ┼či spiritual (┼či fractura nedreapt─â survenit─â dup─â Al Doilea R─âzboi Mondial), valori comune, aspira┼úii comune etc. Practica integr─ârii se vede ├«ns─â obligat─â s─â pun─â accentul pe diferen┼úe: diferen┼úe de ordin economic ┼či legislativ, diferen┼úe de mentalitate, de tradi┼úii religioase, de Weltanschauung, de cutum─â. Se pune ├«ntrebarea: ce prevaleaz─â? Dac─â prevaleaz─â diferen┼úele, de ce ┼úinem cu tot dinadinsul s─â ne unim? Dac─â prevaleaz─â asem─ân─ârile, de ce facem din procesul unific─ârii un exerci┼úiu at├«t de laborios ┼či de ce d─âm at├«ta greutate deosebirilor? La o privire mai atent─â, exerci┼úiul integr─ârii impune, vr├«nd-nevr├«nd, ideea c─â deosebirile s├«nt, ├«n principiu, blamabile. ┼ó─ârile candidate s├«nt invitate s─â se angajeze ├«ntr-un efort care s─â anuleze deosebirile dintre ele ┼či Occident. Negocierile de aderare propun criterii de aliniere la un standard comunitar, sub├«n┼úeleg├«nd c─â ├«ndeplinirea acestor criterii va duce la o nivelare igienic─â a peisajului: ne vom sim┼úi peste tot ├«n acela┼či fel, vom m├«nca la fel, vom g├«ndi la fel, vom avea acelea┼či ma┼čini, acelea┼či magazine, aceea┼či Constitu┼úie. Orice abatere este conotat─â negativ. Pe fondul unei retorici care predic─â toleran┼úa, respectul pentru alteritate, dreptul diferen┼úei de a fi acceptat─â ca diferen┼ú─â, diferen┼úele s├«nt cuplate, ├«n cursa integr─ârii, cu un sentiment de vinov─â┼úie. ┼×tiu foarte bine c─â exist─â diferen┼úe ÔÇ×buneÔÇť, care trebuie acceptate, ┼či diferen┼úe ÔÇ×releÔÇť, care trebuie reduse. Dar ├«n vreme ce despre cele din urm─â se vorbe┼čte foarte ap─âsat, cele dint├«i s├«nt pomenite f─âr─â convingere, din ra┼úiuni mai cur├«nd decorative. ÔÇ×D─â bineÔÇť, ├«ntr-un discurs politic, s─â spui ceva ├«n─âl┼ú─âtor despre cultur─â, s─â dai un citat din Havel, s─â concezi, magnanim, c─â ┼ú─ârile mediu- ┼či est-europene au de oferit ÔÇ×EuropeiÔÇť un notabil patrimoniu intelectual ┼či artistic. Dar avem ├«nc─â mult de lucru p├«n─â s─â ├«n┼úelegem c─â, f─âr─â asem─ân─âri fundamentale, problema integr─ârii devine caduc─â, dup─â cum, f─âr─â deosebiri interne legitime, comunitatea european─â devine un spectru. Trebuie s─â pricepem c─â exist─â mai multe feluri de a fi european ┼či c─â avem ├«nc─â multe de ├«nv─â┼úat unii de la al┼úii. Trebuie s─â ne obi┼čnuim cu ideea c─â unele ┼ú─âri s├«nt mai dinamice, unele mai lente, c─â unii europeni s├«nt mai volubili, al┼úii mai t─âcu┼úi, c─â unii s├«nt mai muzicieni, iar al┼úii mai romancieri, unii mai iubitori de ┼čnapsuri, unii mai iubitori de bere, unii mai conservatori, al┼úii mai zglobii ┼č.a.m.d. Trebuie s─â abandon─âm ideea c─â ÔÇ×┼čtergerea diferen┼úelorÔÇť e realist─â ┼či dezirabil─â ┼či c─â prejudec─â┼úile noastre s├«nt ├«ntemeiate. ├Än Est, Vestul e privit, adesea, ca o utopie tiranic─â, iar ├«n Vest, Estul e privit ca un balast barbar. S├«ntem mult mai izola┼úi unii de al┼úii dec├«t o credem, ├«n pofida discursurilor publice, a suspend─ârii vizelor, a Internetului. Ceea ce fiecare din noi ne ├«nchipuim despre cel─âlalt e mai puternic dec├«t ceea ce ┼čtim cu adev─ârat. Un arab din secolul al VII-lea, Ali bin abi Taleb, era mai ├«n┼úelept dec├«t noi: ÔÇ×Nici o izolare ÔÇô spunea el ÔÇô nu e mai jalnic─â dec├«t cea produs─â de ├«nchipuireÔÇť.

Apărut în Dilema veche, 12 noiembrie 2004

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Made in Taiwan
Felul ├«n care Statele Unite se raporteaz─â la Taiwan e adesea descris ca fiind ÔÇ×ambiguitate strategic─âÔÇŁ.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Viktor, prietenul lui Vladimir
Vehemen╚Ťa cu care Viktor Orb├ín respinge ultimul set de sanc╚Ťiuni ├«mpotriva Rusiei precum ╚Öi alte m─âsuri de sprijin pentru Ucraina arat─â distan╚Ťa care se casc─â ├«ntre Ungaria ╚Öi Europa.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Inclasabila, impracticabila Rusie
Rusofobia convie╚Ťuie╚Öte constant cu rusofilia, admira╚Ťia cu panica, tentativa colabor─ârii cordiale cu derapajul credul, contraproductiv.
Frica lui Putin jpeg
Eroul pe care ni l-am dori
Relativa mizerie moral─â a lumii europene se oglinde╚Öte ╚Öi ├«n insuficien╚Ťa modelelor pe care ea le-a ales.
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Cîntecul de sirenă al morcovului
Dac─â izb├«nda Ucrainei ├«n fa╚Ťa Rusiei mi-ar umple inima de bucurie, succesul de la Eurovision mi-a umplut-o de o triste╚Ťe melancolic─â.
The Lady and the Unicorn Sight det4 jpg
Unicorni
Existen╚Ťa ÔÇ×m─âgarului cu un singur corn ├«n frunteÔÇŁ a fost confirmat─â ╚Öi de Aristotel.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Vlad Constantinesco ╚Öi St├ęphane Pierr├ę-Caps: o pledoarie pentru libertate
Ofer─â o imagine complex─â ╚Öi coerent─â a raporturilor dintre Constitu╚Ťie, stat, societate ╚Öi individ.
Iconofobie jpeg
Bifurca╚Ťiile g├«ndirii etice
Din p─âcate, ÔÇ×a╚ÖezareaÔÇť (etic─â) pe toate nivelurile de g├«ndire r─âm├«ne inaccesibil─â multora dintre noi.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Noroc chior
Dic╚Ťionarele noastre mai ├«nregistreaz─â ├«ns─â c├«teva caracteriz─âri similare, norocul put├«nd fi apreciat superlativ ca ÔÇ×orbÔÇŁ, ÔÇ×porcescÔÇŁ, ÔÇ×cu carulÔÇŁ.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Activit─â╚Ťi de week-end
├Än via╚Ť─â trebuie s─â ╚Ötii trei lucruri: ce vrei ÔÇô adic─â s─â ai un scop, ├«n ce crezi ÔÇô adic─â s─â respec╚Ťi ni╚Öte valori ╚Öi ce trebuie s─â faci ÔÇô adic─â ce ac╚Ťiuni ├«ntreprinzi.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Wimbledon versus ATP & WTA?
WTA ┼či ATP au spus c─â a interzice sportivi (chestie care nu implic─â ┼ú─ârile lor, deja puse pe tu┼č─â de toat─â lumea) ├«ncalc─â principiul nediscrimin─ârii pe baz─â de na┼úionalitate.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Efectele pandemiei?
Acum, că pare să fi trecut, unii cercetează în ce măsură pandemia de COVID-19 a afectat serviciile publice dintr-o serie de domenii și din diverse regiuni.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Onoarea și dezonoarea Legiunii de Onoare
Ce onoare mai e medalia Legiunii de Onoare dac─â e oferit─â unor dictatori?
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
F─âr─â solemnit─â╚Ťi (memorialistic─â)
Episoadele ÔÇ×omene╚ÖtiÔÇŁ de care am avut parte ├«n nea╚Öteptatele mele experien╚Ťe ministeriale au, totu╚Öi, hazul lor, pe care mi-l amintesc cu o consistent─â nostalgie ╚Öi pe care le povestesc cu pl─âcere c├«nd se ive╚Öte ocazia.
Frica lui Putin jpeg
Homo mendax
Diversitatea ╚Öi amploarea capacit─â╚Ťilor noastre de a min╚Ťi, de a ne min╚Ťi, de a-i min╚Ťi pe ceilal╚Ťi, de a spune falsul, inten╚Ťionat sau nu, s├«nt uluitoare.
Richard M  Nixon and Leonid Brezhnev 1973 jpg
SALT în istorie
În urmă cu exact o jumătate de veac, în mai 1972, cele două superputeri ale Războiului Rece, SUA și URSS, au făcut un pas important și trudit din plin spre dezarmare sau, mai degrabă, spre controlul înarmărilor.
646x404 jpg
Taxe și impozite mai mari? Nu înainte de a lupta, pe bune, cu evaziunea
├Än legisla╚Ťia fiscal─â s├«nt multe exemple de tratamente preferen╚Ťiale.
Iconofobie jpeg
De ce m-a enervat Churchill
Curajul nu se opune a╚Öadar numai la╚Öit─â╚Ťii. Aceasta din urm─â reprezint─â forma absolut─â de e╚Öec al lui, de abdicare a individului de la conduita b─ârb─âteasc─â.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Toxic (adică nașpa)
Dic╚Ťionarele noastre nu au ├«nregistrat ├«nc─â sensurile figurate al adjectivului ÔÇ×toxicÔÇŁ, de╚Öi acestea s-au r─âsp├«ndit foarte mult ├«n ultima vreme ├«n mass-media ╚Öi ├«n comunicarea curent─â, fiind bine reprezentate ├«n spa╚Ťiul online.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Experien╚Ťe culinare norvegiene
Povestea asta cu cantina se desf─â╚Öoar─â ├«n spa╚Ťii deschise, care comunic─â direct cu holurile largi, ├«n edificii cu ferestre imense sau cu pere╚Ťi practic de sticl─â, cre├«nd o senza╚Ťie de deschidere ╚Öi de libertate,
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Grand Chess Tour din nou în România. Merită bucureștenii așa un turneu?
La ┼čah nu po┼úi s─â urli, s─â ├«njuri, s─â acuzi arbitrul ┼či s─â pretinzi c─â pe Levon Aronian, de exemplu, nu ├«l cheam─â a┼ča, c─â a folosit ├«n mod fraudulos numele, culorile de pe cravat─â ┼či blazonul familiei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Podul de piatr─â
Nep─âsarea fa╚Ť─â de reguli, cutume, tradi╚Ťii sau istorie pare s─â fie ea ├«ns─â╚Öi un adev─ârat specific local pe la noi.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Garguie, himere, c─âp─â╚Ť├«ni
Empatia func╚Ťioneaz─â doar cu viii. Cu mor╚Ťii, arareori e omul zilei empatic, iar cu cei mor╚Ťi demult, chiar deloc!
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Pacientul rus
Rusia e tratat─â diferit, ├«ns─â tratamentul acesta e similar cu acela aplicat unui locatar de bloc care amenin╚Ť─â s─â dea foc la butelie.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?