Institu╚Ťii umanizate, oameni institu╚Ťionaliza╚Ťi

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 911 din 23 ÔÇô 29 septembrie 2021
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg

Potrivit unei opinii roman┼úioase, institu┼úiile publice trebuie s─â arate cet─â┼úeanului un chip ÔÇ×umanÔÇŁ. S─â-l ia cu bini┼čorul, s─â se aplece asupra lui cu r─âbdare ┼či ├«n┼úelegere, s─â-l fac─â s─â se simt─â ca acas─â sau ca ├«ntre prieteni. S├«nt de acord c─â e nevoie de polite┼úe, de cordialitate, de respect. Dar de aici ┼či p├«n─â la imaginea institu┼úiei-azil, care te obloje┼čte ca o infirmier─â devotat─â, e cale lung─â. ├Än ce m─â prive┼čte prefer institu┼úiile care ÔÇ×merg ceasÔÇŁ, care au adic─â rigoarea ┼či eficien┼úa previzibil─â a unui mecanism. Nu te alint─â, nu ┼úi se dedic─â orbe┼čte, nu se gudur─â pe l├«ng─â tine, dar ├«┼úi rezolv─â problemele riguros ┼či prompt. Nu e cazul la noi. Problema institu┼úiilor noastre e tocmai componenta lor ÔÇ×uman─âÔÇŁ, prea uman─â. Nu s├«nt ni┼čte angrenaje bine unse, ci ni┼čte alc─âtuiri de tip organic, ni┼čte viet─â┼úi capricioase, cu reac┼úii greu de anticipat. Odat─â ce le-ai trecut pragul, te afli ├«n plin─â aventur─â. Dac─â ai noroc ┼či te ├«n┼úelegi ÔÇ×omene┼čteÔÇŁ cu reprezentan┼úii institu┼úiei, o vei p─âr─âsi sedat, cu solu┼úia ├«n buzunar. Dar de regul─â n-ai noroc. De regul─â ai de a face nu cu un mecanism, ci cu o dihanie. Nu cu ceva func┼úional, ci cu cineva dominat de umori, st─âri, impulsuri ┼či inhibi┼úii. Institu┼úiile noastre s├«nt c├«nd obeze, c├«nd anemice, c├«nd constipate, c├«nd incontinente, c├«nd b─â┼úoase, c├«nd blegi. Au migrene, crampe, ame┼úeli, alergii. S├«nt fie lacome, fie usc─â┼úive, fie gripate, fie convalescente. Fereasc─â Dumnezeu s─â pici pe o indispozi┼úie, pe o plictiseal─â difuz─â, pe un spleen. Trebuie s─â ai grij─â cum vorbe┼čti ┼či cum te por┼úi. Trebuie s─â fii dr─âg─âla┼č, cuminte, mul┼úumit cu ce ┼úi se ofer─â. Modelul e acela al clientului care, aflat la tejghea, cere favoruri v├«nz─âtorului atotputernic. Observatorii apuseni n-au priceput niciodat─â aceast─â curioas─â r─âsturnare a rolurilor. Ei ┼čtiu c─â v├«nz─âtorul e acela care trebuie s─â-l atrag─â pe cump─âr─âtor, s─â-l ├«mbie, s─â-l conving─â, s─â-l narcotizeze. Ei bine, nu! V├«nz─âtorul e suveran. La fel, institu┼úiile. Ele trebuie ├«nduplecate, curtate, confirmate clip─â de clip─â ├«n suveranitatea lor. Au sensibilit─â┼úile ┼či idiosincrasiile lor, au zile rele ┼či zile bune, au stupori, melancolii ┼či hachi┼úe. Au ÔÇ×fa┼ú─â uman─âÔÇŁ. Cum s─â nu-┼úi dore┼čti, confruntat cu aceast─â patologie, structura rece, egal─â cu sine, a unui mecanism neutru, bine reglat?

Exist─â, ├«ns─â, ┼či o patologie de sens contrar. Al─âturi de institu┼úii ÔÇ×umanizateÔÇŁ ├«n mod inadecvat, avem adesea de a face ╚Öi cu oameni ÔÇ×institu┼úionaliza┼úiÔÇŁ, adic─â ├«nstr─âina┼úi de propria lor umanitate. Un caz clasic este dictatorul. Obi┼čnuit s─â asume postura monumental─â a unei instan┼úe suprapersonale, el nu-┼či mai percepe concet─â┼úenii ca interlocutori, ci ca peten┼úi indemni. Dictatorul se substituie, uzurpator, institu┼úiilor legitime, adopt─â impasibilitatea statuii ┼či inviolabilitatea unui decret divin. Mi┼čcarea lui seam─ân─â tot mai mult cu aceea a unei p─âpu┼či mecanice, a unui Golem cu fiziologie standardizat─â. E o schem─â inabordabil─â, o abstrac┼úiune cu efect criminal.

Un alt caz este birocratul. ┼×i el a pierdut flexibilitatea vital─â a umanit─â┼úii. E ÔÇ×institu┼úionalizatÔÇŁ, ├«n m─âsura ├«n care a sacrificat, treptat, fr─âgezimea persoanei, gra┼úia spontaneit─â┼úii, sensul comunic─ârii libere. Instalat, ca un m─ârunt subansamblu, ├«n p├«ntecul aseptic al institu┼úiei pe care o sluje┼čte, el tr─âie┼čte prin ea, respir─â prin delega┼úie, ├«┼úi anuleaz─â, sinuciga┼č, chipul. Dictatorul ilustreaz─â supraumanitatea arbitrar─â a institu┼úiei, ├«n vreme ce birocratul ilustreaz─â stearpa ei subumanitate.

├Än sf├«r┼čit, un caz, din p─âcate, foarte r─âsp├«ndit este acela al autocratului: la scar─â mare sau la niveluri mici, el nu mai poate deosebi ├«ntre componenta sa privat omeneasc─â ┼či rolul institu┼úional ├«n care a fost distribuit temporar. Avem de a face, ├«n fond, cu un exemplu banal de ├«ncurcare a borcanelor, explicabil prin infantilism, orgoliu prostesc sau pur─â sminteal─â. Ministrul care lucreaz─â ├«n nume propriu ┼či ├«n beneficiu propriu sau care ├«┼či introduce familia sau ga┼čca ├«n circuitul ministerial evacueaz─â, despotic, interesul public pentru a face loc bunului s─âu plac. Dac─â e ministrul Culturii, distribuie subven┼úii cum ├«l taie capul ┼či cum ├«i dicteaz─â lista r─âfuielilor personale. Dac─â e pre┼čedinte de Academie, sprijin─â oameni ┼či proiecte dup─â criteriul simpatiilor ┼či antipatiilor lui domestice. Dac─â e director de muzeu, taie ┼či sp├«nzur─â ├«nc─âp─â┼ú├«nat, fericit s─â-┼či impun─â, ├«n dispre┼úul oric─ârui dialog, mica lui poft─â ÔÇ×metodologic─âÔÇŁ. Autocratul ┼úop─âie ├«n institu┼úiile ┼ú─ârii ca g─âina ├«n cote┼úul propriu: nu mai ┼čtie ce e al lui ┼či ce e al celorlal┼úi. Nu mai ┼čtie dac─â ma┼čina de serviciu e a lui sau a statului, dac─â str─âzile s├«nt ale lui sau ale ora┼čului, dac─â fabricile, editurile ┼či monumentele istorice s├«nt patrimoniu public sau anexe ale budoarului privat. Totul i se cuvine. Autocratul e o sintez─â nefericit─â ├«ntre ce e mai r─âu ├«n om ┼či ce e mai r─âu ├«n institu┼úii. E avortonul politic al democra┼úiilor necoapte. Abuziv la guvernare, resentimentar ├«n opozi┼úie ┼či acru la pensie, autocratul e, azi, un personaj emblematic. ├Än el supravie┼úuiesc, f─âr─â anvergur─â, reflexele dictaturii defuncte. Autocratul e, cu alte cuvinte, un dictator de tranzi┼úie.

(Articol scris în 2004 și din ce în ce mai actual...)

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Made in Taiwan
Felul ├«n care Statele Unite se raporteaz─â la Taiwan e adesea descris ca fiind ÔÇ×ambiguitate strategic─âÔÇŁ.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Viktor, prietenul lui Vladimir
Vehemen╚Ťa cu care Viktor Orb├ín respinge ultimul set de sanc╚Ťiuni ├«mpotriva Rusiei precum ╚Öi alte m─âsuri de sprijin pentru Ucraina arat─â distan╚Ťa care se casc─â ├«ntre Ungaria ╚Öi Europa.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Inclasabila, impracticabila Rusie
Rusofobia convie╚Ťuie╚Öte constant cu rusofilia, admira╚Ťia cu panica, tentativa colabor─ârii cordiale cu derapajul credul, contraproductiv.
Frica lui Putin jpeg
Eroul pe care ni l-am dori
Relativa mizerie moral─â a lumii europene se oglinde╚Öte ╚Öi ├«n insuficien╚Ťa modelelor pe care ea le-a ales.
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Cîntecul de sirenă al morcovului
Dac─â izb├«nda Ucrainei ├«n fa╚Ťa Rusiei mi-ar umple inima de bucurie, succesul de la Eurovision mi-a umplut-o de o triste╚Ťe melancolic─â.
The Lady and the Unicorn Sight det4 jpg
Unicorni
Existen╚Ťa ÔÇ×m─âgarului cu un singur corn ├«n frunteÔÇŁ a fost confirmat─â ╚Öi de Aristotel.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Vlad Constantinesco ╚Öi St├ęphane Pierr├ę-Caps: o pledoarie pentru libertate
Ofer─â o imagine complex─â ╚Öi coerent─â a raporturilor dintre Constitu╚Ťie, stat, societate ╚Öi individ.
Iconofobie jpeg
Bifurca╚Ťiile g├«ndirii etice
Din p─âcate, ÔÇ×a╚ÖezareaÔÇť (etic─â) pe toate nivelurile de g├«ndire r─âm├«ne inaccesibil─â multora dintre noi.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Noroc chior
Dic╚Ťionarele noastre mai ├«nregistreaz─â ├«ns─â c├«teva caracteriz─âri similare, norocul put├«nd fi apreciat superlativ ca ÔÇ×orbÔÇŁ, ÔÇ×porcescÔÇŁ, ÔÇ×cu carulÔÇŁ.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Activit─â╚Ťi de week-end
├Än via╚Ť─â trebuie s─â ╚Ötii trei lucruri: ce vrei ÔÇô adic─â s─â ai un scop, ├«n ce crezi ÔÇô adic─â s─â respec╚Ťi ni╚Öte valori ╚Öi ce trebuie s─â faci ÔÇô adic─â ce ac╚Ťiuni ├«ntreprinzi.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Wimbledon versus ATP & WTA?
WTA ┼či ATP au spus c─â a interzice sportivi (chestie care nu implic─â ┼ú─ârile lor, deja puse pe tu┼č─â de toat─â lumea) ├«ncalc─â principiul nediscrimin─ârii pe baz─â de na┼úionalitate.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Efectele pandemiei?
Acum, că pare să fi trecut, unii cercetează în ce măsură pandemia de COVID-19 a afectat serviciile publice dintr-o serie de domenii și din diverse regiuni.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Onoarea și dezonoarea Legiunii de Onoare
Ce onoare mai e medalia Legiunii de Onoare dac─â e oferit─â unor dictatori?
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
F─âr─â solemnit─â╚Ťi (memorialistic─â)
Episoadele ÔÇ×omene╚ÖtiÔÇŁ de care am avut parte ├«n nea╚Öteptatele mele experien╚Ťe ministeriale au, totu╚Öi, hazul lor, pe care mi-l amintesc cu o consistent─â nostalgie ╚Öi pe care le povestesc cu pl─âcere c├«nd se ive╚Öte ocazia.
Frica lui Putin jpeg
Homo mendax
Diversitatea ╚Öi amploarea capacit─â╚Ťilor noastre de a min╚Ťi, de a ne min╚Ťi, de a-i min╚Ťi pe ceilal╚Ťi, de a spune falsul, inten╚Ťionat sau nu, s├«nt uluitoare.
Richard M  Nixon and Leonid Brezhnev 1973 jpg
SALT în istorie
În urmă cu exact o jumătate de veac, în mai 1972, cele două superputeri ale Războiului Rece, SUA și URSS, au făcut un pas important și trudit din plin spre dezarmare sau, mai degrabă, spre controlul înarmărilor.
646x404 jpg
Taxe și impozite mai mari? Nu înainte de a lupta, pe bune, cu evaziunea
├Än legisla╚Ťia fiscal─â s├«nt multe exemple de tratamente preferen╚Ťiale.
Iconofobie jpeg
De ce m-a enervat Churchill
Curajul nu se opune a╚Öadar numai la╚Öit─â╚Ťii. Aceasta din urm─â reprezint─â forma absolut─â de e╚Öec al lui, de abdicare a individului de la conduita b─ârb─âteasc─â.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Toxic (adică nașpa)
Dic╚Ťionarele noastre nu au ├«nregistrat ├«nc─â sensurile figurate al adjectivului ÔÇ×toxicÔÇŁ, de╚Öi acestea s-au r─âsp├«ndit foarte mult ├«n ultima vreme ├«n mass-media ╚Öi ├«n comunicarea curent─â, fiind bine reprezentate ├«n spa╚Ťiul online.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Experien╚Ťe culinare norvegiene
Povestea asta cu cantina se desf─â╚Öoar─â ├«n spa╚Ťii deschise, care comunic─â direct cu holurile largi, ├«n edificii cu ferestre imense sau cu pere╚Ťi practic de sticl─â, cre├«nd o senza╚Ťie de deschidere ╚Öi de libertate,
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Grand Chess Tour din nou în România. Merită bucureștenii așa un turneu?
La ┼čah nu po┼úi s─â urli, s─â ├«njuri, s─â acuzi arbitrul ┼či s─â pretinzi c─â pe Levon Aronian, de exemplu, nu ├«l cheam─â a┼ča, c─â a folosit ├«n mod fraudulos numele, culorile de pe cravat─â ┼či blazonul familiei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Podul de piatr─â
Nep─âsarea fa╚Ť─â de reguli, cutume, tradi╚Ťii sau istorie pare s─â fie ea ├«ns─â╚Öi un adev─ârat specific local pe la noi.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Garguie, himere, c─âp─â╚Ť├«ni
Empatia func╚Ťioneaz─â doar cu viii. Cu mor╚Ťii, arareori e omul zilei empatic, iar cu cei mor╚Ťi demult, chiar deloc!
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Pacientul rus
Rusia e tratat─â diferit, ├«ns─â tratamentul acesta e similar cu acela aplicat unui locatar de bloc care amenin╚Ť─â s─â dea foc la butelie.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?