Instantanee din istoria privirii (7): Arta vitraliului

Publicat în Dilema Veche nr. 882 din 4 - 10 martie 2021
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg

7. Arta vitraliului

Un edificiu decorat ├«n fresc─â ├«╚Öi izoleaz─â spa╚Ťiul interior, a╚Öa ├«nc├«t nici un zvon din afar─â nu mai poate p─âtrunde ├«n lini╚Ötea lui. Un edificiu vitrat e, dimpotriv─â, asemenea unui pl─âm├«n uria╚Ö, locul unui ne├«ncetat transfer ├«ntre ├«n─âuntru ╚Öi afar─â. El tr─âie╚Öte prin ceea ce ├«i vine din exterior, iar exteriorul, la r├«ndul lui, ├«╚Öi g─âse╚Öte justificarea prin ecoul pe care ├«l produce ├«n─âuntru. Pentru a ÔÇ×rezistaÔÇŁ lumii, omul trebuia, ├«n epoca romanic─â, s─â se drapeze ├«n opacitate. Acum, ├«n evul gotic, el ├«╚Öi poate permite s─â se ├«nvestm├«nteze ├«n transparen╚Ť─â, l─âs├«ndu-se ÔÇ×traversatÔÇŁ de lume ca de o energie respiratorie, ca de o r─âsuflare. Iar lumea, lumea de care se las─â str─âb─âtut sufletul omului medieval e totuna cu lumina de care se las─â str─âb─âtute ferestrele ├«nalte ale catedralelor. ÔÇ×Prima substantiarum est luxÔÇŁ ÔÇô proclama prelatul Witelo, d├«nd glas unei str─âvechi tradi╚Ťii de glorificare a luminii. Misteriile orientale, din care ├«╚Öi extr─âgeau substan╚Ťa ╚Öi misteriile grece╚Öti de la Eleusis sau Delphi, tr─âiau dintr-un neuzurpabil cult al energiei luminoase. S─â ne amintim c─â Platon asimila majestatea Binelui suprem cu principiul solar ╚Öi c─â ├«ntreaga tradi╚Ťie neoplatonic─â a r─âmas ├«n adora╚Ťia acestui principiu. Se va face distinc╚Ťia ├«ntre lux ÔÇô lumina spiritual─â, surs─â a tuturor lucrurilor ÔÇô ╚Öi lumen, lumina senzorial─â, palid reflex al celei dint├«i. Termenul claritas apare ╚Öi el, adesea, ├«n scrierile neoplatonice. Din textele de secol VI r─âmase de la Pseudo-Dionisie Areopagitul, ├«n╚Ťelegem c─â cele trei trepte ale des─âv├«r╚Öirii pe care trebuie s─â le parcurg─â omul demn de adev─ârata sa condi╚Ťie (purificarea, iluminarea ╚Öi unirea mistic─â) nu s├«nt dec├«t trei momente succesive ale reabsorb╚Ťiei sufletelor ├«n lumina originar─â. ÔÇ×Cel care se une╚Öte cu lumina devine el ├«nsu╚Öi lumin─âÔÇŁ ÔÇô va spune, ├«n pragul veacului al XII-lea, Abatele Suger de la Saint-Denis (de al c─ârui nume se leag─â debuturile vitraliului medieval).

canterbury cathedral 010 window with st thomas of canterbury JPG jpeg

                                                    Catedrala Canterbury, Anglia

Este esen╚Ťial, pentru ├«n╚Ťelegerea artei gotice, s─â putem reconstitui alc─âtuirea polifonic─â pe care entitatea luminii o avea, potrivit mentalit─â╚Ťii de-atunci a oamenilor. Pentru ei, lumina era, esen╚Ťialmente, expresia sensibil─â a for╚Ťei imponderabile care sus╚Ťine universul. Pornind de la orice ├«ntruchipare material─â, po╚Ťi reg─âsi, dac─â urci pe firul genezei ei, un nucleu originar de lumin─â. Solidele s├«nt lichide condensate, dup─â cum ghea╚Ťa e ap─â solidificat─â, lichidele s├«nt gaze condensate, gazele s├«nt c─âldur─â materializat─â, iar c─âldura e lumin─â condensat─â. S-ar zice c─â la ob├«r╚Öia oric─ârei pietre st─â un s├«mbure de lumin─â. Lumina e ├«n╚Ťeleas─â, prin urmare, ca fiind starea ini╚Ťial─â a materiei, din care, prin condens─âri succesive, s-au n─âscut toate c├«te exist─â. Vitraliul ├«nsu╚Öi nu e dec├«t lumin─â devenit─â obiect, esen╚Ť─â devenit─â substan╚Ť─â, nev─âzut devenit vizibil, voal inefabil a╚Öezat asupra lumii p─âm├«nte╚Öti.

   

england yorkminster jessetree c1170 jpg jpeg

                                                 Catedrala Sf. Petru din York, Anglia

Ca principiu al tuturor lucrurilor, lumina devine, inevitabil, ╚Öi simbol al ra╚Ťiunii ├«nse╚Öi. ╚śi trebuie spus c─â nu e prejudecat─â mai mare dec├«t asimilarea Evului Mediu t├«rziu cu ira╚Ťionalismul. Marcat─â de g├«ndirea aristotelic─â, dispus─â s─â afirme, prin Toma de Aquino, c─â arta nu are alt─â finalitate dec├«t binele omului sau ÔÇô prin Meister Eckhart ÔÇô c─â tot ceea ce exist─â devine, prin mijlocirea prezen╚Ťei umane, ra╚Ťional, ideologia epocii de care ne ocup─âm acord─â Logosului din om puteri nelimitate. Omul poate concura Divinitatea ├«ns─â╚Öi, de vreme ce, ca artist, e ├«ndrituit s─â imite nu natura deja creat─â (ÔÇ×natura naturataÔÇŁ), ci natura creatoare (ÔÇ×natura naturansÔÇŁ).

╚śi mai avem de ad─âugat ceva foarte important: pentru tr─âitorii secolului al XIII-lea, lumina, principiu, cum spuneam, al lumii ╚Öi semn al ra╚Ťiunii universale, nu era mai pu╚Ťin un simbol al iubirii. Nu ra╚Ťiunea rece, nu intelectul f─âr─â combustie afectiv─â s├«nt sursa ├«n╚Ťelegerii, ci elanul participativ, cugetul dublat de c─âldura emo╚Ťiei. Platon avea, prin urmare, dreptate s─â asimileze Binele suprem cu lumina solar─â; c─âci lumina solar─â nu e lumin─â rece, ca aceea selenar─â, de pild─â, ci lumin─â care ├«nc─âlze╚Öte ╚Öi dezghea╚Ť─â, lumin─â cu sediul ├«n inim─â...

  

gothic rayonnant rose 6 jpg jpeg

                                                        Catedrala Notre-Dame din Paris

Gustul medieval pentru str─âlucire, pentru culorile pure, pentru fastul ve╚Ömintelor e ╚Öi el un mod de a omagia lumina. Ca ╚Öi Binele, ca ╚Öi Adev─ârul, Frumosul e tot lumin─â. Savan╚Ťii n-au ├«nt├«rziat s─â constatate, ├«n acest sens, c─â pasajele descriptive din scrierile unui istoric cum este Froissart, caracteristic pentru amurgul Evului Mediu, ├«nregistreaz─â preponderent efectul reflexelor luminoase asupra scenei povestite. Dou─â lucruri par s─â-l emo╚Ťioneze ├«n chip special: spectacolul policrom al cor─âbiilor pe mare, cu pavilioane lucind ├«n soare, ╚Öi sc├«nteietoarele r─âsfr├«ngeri luminoase de pe armurile ╚Öi l─âncile unei armate de cavaleri ├«n galop. La fel, Eustache Deschamps se arat─â captivat de lumina iradiant─â a unei pic─âturi de ploaie, iar Olivier de la Marche de reflexul razelor de soare pe pletele blonde ale c─âl─âre╚Ťilor nordici. A╚Öadar, sub diverse forme, mereu aceea╚Öi sensibilitate la ÔÇ×luxÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×lumenÔÇŁ, la magnificen╚Ťa luminii (incluz├«nd ╚Öi efectele ei minore). E nevoia de sublimare neistovit─â a unei epoci, calificate drept ÔÇ×obscur─âÔÇŁ printr-o greu de ├«n╚Ťeles ironie a istoriei. ├Än ÔÇ×noapteaÔÇŁ ei ÔÇô dac─â a existat o asemenea noapte ÔÇô s-a auzit, ca ╚Öi ├«n noaptea ├«nceputurilor, ├«ndemnul fondator ÔÇ×Fiat Lux!ÔÇŁ. ╚śi atunci, s-au creat vitraliile...

Foto: wikimedia commons

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
├Än Primul R─âzboi Mondial, Mihalache se ├«nscrie voluntar ca ofi┼úer ├«n rezerv─â ╚Öi se remarc─â prin curaj ╚Öi prin vitejie peste tot, dar mai cu seam─â la M─âr─â╚Öe╚Öti. Regele Ferdinand ├«nsu╚Öi ├«i prinde ├«n piept ordinul ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.