Instantanee din istoria privirii (5): Michelangelo

Publicat în Dilema Veche nr. 878 din 4 - 10 februarie 2021
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg

5. Michelangelo. Capela Medici (Florența)

Tema morții e o temă de neocolit a omului viu. Provocată de prezența ei imediată printre cei apropiați sau, ca amenințare iminentă, în măruntaiele proprii, prelucrată liric, apocaliptic sau speculativ de mari spirite ale culturii universale, moartea poate fi uneori „uitată” de firile pragmatice, „imanentiste”, dar și exaltată obsesiv de profesioniști ai neantului. Oricum, e acolo, limită constitutivă a oricărui destin omenesc, evidență și mister deopotrivă. Nu poate fi evacuată prin „soluții” la îndemînă, nu poate fi „păcălită” prin abile fente sofistice. (Ca aceea, celebră, a lui Epicur: e ridicol să te temi de moarte: cînd ești viu, ea nu există, cînd ea există, tu nu mai ești... Or tocmai de asta te temi: că nu mai ești! Că ai ieșit definitiv din joc, că ești înghițit de un întuneric absolut!)

E limpede că moartea ține de natura însăși a corporalității, a fizicalității. Dar ține ea și de natura spiritului? E moartea metabolismul esențial al unei „eterne reîntoarceri”? E sfîrșitul contingent o etapă a regenerării perpetue, în altă dimensiune? Un mare artist ca Michelangelo nu putea trece nepăsător pe lîngă o asemenea interogație. Era, ca Dante, în „amiaza vieții” cînd, în noiembrie 1520, accepta să compună decorația statuară a capelei Medici din Florența. Avea 45 de ani. Capela aceasta a devenit, pentru el, cam ceea ce fusese Phaidon pentru Platon sau, pentru Dante, Divina Comedie: o lămurire cu sine în fața marii întrebări a sfîrșitului, o înțeleaptă împrietenire cu gîndul morții. Nu din perspectiva unei psihologii sumbre, ci din aceea, senină, a unei bine cumpănite înțelegeri a rosturilor universale. Iar cele șapte statui care compun monumentul – tot atîtea zile cîte a numărat Facerea lumii – nu sînt un lamento blazat, ci, cum vom vedea, o demonstrație, o desfacere a lumii în principiile ei constitutive.

lorenzodemedici jpg jpeg

                                                              Lorenzo de Medici 

Să luăm, pe rînd, cele două triade ale monumentului. Cea dintîi (sub raport cronologic) ni-l înfățișează pe Lorenzo de Medici adăstînd, meditativ, între alegoria Amurgului și aceea a Zorilor. Cealaltă e rezervată lui Giuliano de Medici, surprins într-o atitudine de o nobilă energie și flancat, la rîndul său, de alegoria Nopții, de o parte, și de cea a Zilei, de cealaltă. Unitatea spirituală a celor două triade se împlinește mulțumită faimoasei „Madona Medici”, cel de-al șaptelea element statuar al grupului, cu acel prunc răsucit violent către sînul sacru care îl hrănește. Fiecare dintre cele două grupuri e un cosmos în miniatură, un comprimat de universalitate, un cerc închis: cu două principii generatoare și un Eu unificator. Acestui Eu unificator, situat în vîrful superior al triunghiului după care se orînduiesc statuile amintite, îi coincide, în planul inferior al monumentului, un soi de non-eu, ascuns vederii: e cel întemnițat  în mormîntul propriu-zis. Acesta configurează, am spune, un alt triunghi, cu vîrful în jos de data aceasta, față de care triunghiul de deasupra apare ca o rabatare ideală, ca un ecou în eternitate. Trupului defunct îi corespunde, în absolut, modelul său platonician, arhetipul său nepieritor. În cazul lui Leonardo de Medici, arhetipul acesta pare să se identifice cu arhetipul Gîndirii înseși, după cum, în cazul lui Giuliano, el e totuna cu arhetipul Acțiunii. Gîndirea e încadrată de Amurg și de Auroră. Așadar de momentele incerte, tatonante ale zilei, cele care fac posibile mai curînd nuanțele decît definițiile. Acțiunea e încadrată de Noapte și Zi, de imperativul opțiunii categorice, al gestului tranșant, al diferențierilor certe.

        

giulianodemedici jpg jpeg

                                                                    Giuliano de Medici

S-a vorbit despre cele patru alegorii incluse în mormîntul familiei Medici ca despre niște alegorii ale ireversibilei curgeri a Timpului. Or nu de curgere ireversibilă e vorba aici, cît de ritmicitate, de alternanță ciclică a contrariilor: masivității, ușor obtuze, a Zilei îi urmează destinderea reparatoare a somnului nocturn. Trezirii lente, dureroase aproape, simbolizată prin Auroră îi răspunde resemnarea patetică a Amurgului.

                               

madonademedici 1 jpg jpeg

                                                               Madona Medici

Nu există – spunea Platon – noapte fără o zi prealabilă și nici zi fără o prealabilă noapte. Somnul e întîia condiție a trezirii și trezirea – un început al drumului spre somn. La fel, pentru Michelangelo, viața apare ca germen inevitabil al morții, după cum și moartea e germen necesar al vieții. Madona Medici vine, de altfel, să adauge acestor ispititoare cercuri „logice” un ultim cerc: pruncul, în energicul său gest de a se răsuci către sînul matern, nu face decît să se regăsească în propria lui obîrșie, semnalînd, prin această simplă mișcare, veșnica întoarcere la sursă pe care o căutăm cu toții. Nu există plecare definitivă, ci doar eternă reîntoarcere. Acesta pare să fie, în cîteva cuvinte, mesajul ansamblului funerar despre care vorbim. Față de un asemenea mesaj, cît de meschină trebuie să-i fi apărut lui Michelangelo observația cîte unui contemporan cu privire la totala neasemănare dintre chipul știut al defuncților și portretele lor sculptate. Ca și cînd geniul artistului s-ar fi irosit într-o oarecare vanitate de fotograf. Ca și cînd n-ar fi fost limpede că întregul monument de la Florența întruchipa, între altele, un prilej de întîlnire a marelui meșter cu sine însuși, cu întrebările și speranțele lui. Și nu sîntem toți, cu chipul nostru trecător, un asemenea prilej? Căutare a unui răspuns în orizontul căruia sfîrșim prin a semăna surprinzător unii cu alții?

Sursa foto: wikioo.org

image png
Reevaluarea lucrurilor de acasă
Și e de observat că țara s-a schimbat în mod fizic, mult mai mult decît atitudinea locuitorilor ei.
p 7 Sam Altman WC jpg
Capitalul cîștigă și în domeniul IA
Nu e de mirare că OpenAI nu a reușit să-și respecte misiunea.
image png
image png
Birocrații inventate, care să justifice plusul la salariu
Ne mai mirăm, apoi, de ce pleacă profesorii din învățămînt sau de ce ezită să vină.
image png
Șanticler
Rămîne să mai vorbim, desigur, despre sensurile alunecoase și imprevizibile generate de larga circulație a cuvîntului efemer.
image png
Un recrut de odinioară
Pe spatele gecii tînărului erau imprimate, în galben ţipător, cuvintele US Air Force.
image png
Mintea democratică și impunitatea poporului
Pe cînd mintea democratică nu exista, popoarele erau pedepsite.
image png
Moș Crăciun, John Fitzgerald Kennedy și bomba nucleară
A fost fix pe dos. Anul 1962 a adus cea mai gravă criză din timpul Războiului Rece, criza rachetelor nucleare din Cuba.
image png
Nevoia de umanioare
Ele sînt însoţitorul şi sprijinul ideal in dürftiger Zeit şi beneficiază de resurse încă nevalorificate în spaţiul Europei de Est.
image png
O fabulă a lui Socrate
E ceea ce am pățit și eu: după ce m-a durut piciorul din cauza legăturii, iată că a urmat și plăcerea.
image png
Spirala ghinionului și ghicitul în gri
Poate nu la fel de ostentativ, dar cei care spun lucrurile sînt, din nou, tratați ca excentrici stridenți și, pe alocuri, isterici.
image png
Cine sapă la temelia pilonului II
Este incredibilă tenacitatea cu care politicienii din zona de stînga atacă pilonul II de pensii administrate privat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Succesiunea generațiilor în comunitatea academică: Valentin Constantin și Diana Botău
Regimurile dictatoriale și mișcările fundamentaliste s-au asociat într-o ofensivă violentă, propagandistică și armată, împotriva lumii euroatlantice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Populiștii nu (mai) sînt o excepție
Întrebările despre soarta Uniunii Europene, acuzațiile de extremism și evocarea drobului de sare fascist au devenit aproape un clișeu.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A conviețui cu imposibilul
Dictatura este un mod de organizare statală în care sfera posibilului tinde spre zero.
Frica lui Putin jpeg
„Scena politică”
Avem impresia că e o lume falsă – o „mascaradă” –, ceva profund neautentic, spre deosebire de lumea economică, de pildă, care e reală.
AFumurescu prel jpg
Vai, săracii, vai, săracii ziariști…
Incredibil, doamnelor și domnilor! Revoltător!
MihaelaSimina jpg
Cea mai frumoasă clădire din Cernăuți
Unul dintre „sporturile” la care istoria este campioană se numește „paradox”.
Iconofobie jpeg
O rugăciune la Bicaz
Nu faptul că încercam să‑l păcălesc pe Dumnezeu mă surprinde, ci dorinţa mea viscerală să trăiesc prostește, un eon întreg, dacă se putea.
„Cu bule“ jpeg
Mesa
Faptul că mesa apare des în dialoguri dovedește că forma îi era familiară publicului din secolul al XIX-lea.
image png
Ce-i rămîne Mariei de făcut?
Întrebările morale cu privire la integritatea academică și presiunea de a se conforma normelor nescrise ale colectivului profesional rămîn deschise.
RNaum taiat jpg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Întoarcerea
Ajunși acasă, avem un fel de „rău de uscat“, cum li se întîmplă marinarilor.
image png
Misterele bugetare
Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație.

Adevarul.ro

image
Soluția unei femei medic pentru salvarea soțului infectat cu o bacterie mortală: un tratament obscur cu virusuri
Când niciun antibiotic nu a mai funcționat în cazul soțului său infectat cu o bacterie periculoasă, o femeie medic a apelat la un tratament considerat obscur, folosind un inamic natural al bacteriilor pentru a-i salva viața.
image
Ce se întâmplă în timpul unei circumcizii. Care sunt riscurile și beneficiile procedurii
Deși considerată cea mai veche și cea mai frecventă operație din lume, circumcizia - îndepărtarea chirurgicală a prepuțului - este încă o procedură controversată, potrivit Yahoo! Life.
image
Piscină și elicopter pe cel mai mare super-iaht submarin din lume, în valoare de 2 miliarde de dolari
Compania producătoare a lansat, de asemenea, insule unice în felul lor, pe care se poate naviga sau poate acosta super-submarinul.

HIstoria.ro

image
Zguduitoarea dramă amoroasă din Brăila, care a captivat presa interbelică
În anii 1923-1924, numita Anny Bally din Brăila, „de o frumuseţe rară“, a încercat să se sinucidă din dragoste. În 8 noiembrie 1924, tot din amor, şi-a împuşcat iubitul, după care s-a împuşcat şi ea.
image
Importanța stației NKVD de la Londra în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
În 1941, stația NKVD de la Londra era cea mai productivă din lume, comunicând Moscovei 7.867 de documente diplomatice și politice, 715 documente pe probleme militare, 127 referitoare la aspecte economice și 51 legate de activități sau operațiuni ale serviciilor de informații.
image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.