Instantanee din istoria privirii (3): Gioconda

Publicat în Dilema Veche nr. 876 din 21 - 27 ianuarie 2021
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg

 3. Gioconda

Exist─â mari personalit─â╚Ťi ÔÇô inventatorii faimo╚Öi, de pild─â, ╚Öi oamenii de ╚Ötiin╚Ť─â ├«n general ÔÇô care, apleca╚Ťi toat─â via╚Ťa asupra c├«torva ├«ntreb─âri, reu╚Öesc s─â lase ├«n urm─â un mare r─âspuns sau o sumedenie de solu╚Ťii durabile. Leonardo da Vinci ÔÇô care s-a impus contemporanilor s─âi ╚Öi ca un inspirat om de ╚Ötiin╚Ť─â ÔÇô a parcurs calea invers─â: a imaginat, de timpuriu, felurite solu╚Ťii tehnice, a propus ÔÇô ├«n proiect ÔÇô uimitoare r─âspunsuri pentru cele mai diverse probleme, dar a sf├«r╚Öit cu un mare semn de ├«ntrebare. A avansat, cu fiecare decad─â a vie╚Ťii lui, de la cea mai strict─â ╚Öi eficient─â rigoare ├«nspre cea mai doct─â nedumerire. Cu alte cuvinte, a ├«nceput ca un subtil ÔÇ×inginerÔÇŁ ╚Öi a sf├«r╚Öit ca un g├«nditor ╚Öi ca un artist. Iar marea ├«ntrebare pe care Leonardo ne-a l─âsat-o tuturor mo╚Ötenire se cheam─â Gioconda... Dup─â o via╚Ť─â petrecut─â sub semnul amiezei atotlimpezitoare, el face loc, ├«n portretul acestei femei, amurgului, cu ├«ntregul lui poten╚Ťial de interoga╚Ťie. Senin─ât─â╚Ťii t─âioase a savantului i se adaug─â penumbrele fertile ale melancoliei. Exactitatea legii e ├«mbog─â╚Ťit─â prin adev─ârul nuan╚Ťei. De-a lungul acestui parcurs interior ╚Öi stilistic, Leonardo aduce inteligen╚Ťei omene╚Öti un paradoxal omagiu: ea e ├«n╚Ťeleas─â ca o virtute care se calific─â nu doar prin ceea ce poate descifra, ci ╚Öi prin ceea ce ╚Ötie s─â ascund─â. Acesta e, credem, nimbul simbolic al celebrului portret, farmecul lui greu exprimabil. Ni se propune o dimensiune a cunoa╚Öterii la care nu s├«ntem destul de aten╚Ťi: cunoa╚Öterea care nu ╚Ötie ╚Öi nu vrea doar s─â-╚Öi afirme, triumfal, ÔÇ×avereaÔÇŁ intelectual─â, pozitivitatea, ci poate decide ╚Öi s─â tac─â, s─â evoce sensuri ascunse, s─â savureze misterul. Iar gestul dint├«i al inteligen╚Ťei destinse, capabile s─â am├«ne, semnificativ, trecerea dincolo de pragul obi╚Önuit al cunoa╚Öterii, gestul acesta este sur├«sul! ╚śi poate nu e nimic mai frumos, mai nobil omene╚Öte dec├«t tocmai ├«nzestrarea min╚Ťii de a sur├«de propriilor sale limite...

mona lisa by leonardo da vinci from c2rmf retouched jpg jpeg

De mult─â vreme, Mona Lisa a devenit aproape o emblem─â a artei de a picta. Ca ╚Öi realitatea imaginilor pictate, realitatea acestui faimos chip de femeie ezit─â ├«ntre explicit ╚Öi aluziv. Ca ╚Öi p├«nza unui tablou, epiderma Giocondei e mai mult dec├«t ÔÇ×suportulÔÇŁ unui ├«ndem├«natic joc de forme, mai mult dec├«t o impasibil─â, neutr─â, suprafa╚Ť─â ÔÇ×de lucruÔÇŁ. E o pelicul─â sub care pulseaz─â un ├«ntreg univers, o simfonic─â ╚Ťes─âtur─â de lumi posibile. Nu ├«nt├«mpl─âtor, ├«n spatele Giocondei, ca fundal, e zugr─âvit un peisaj, cuprinz├«nd cele mai diverse tipuri de relief. Ca o replic─â macrocosmic─â a microcosmosului inepuizabil pe care Gioconda ├«l ├«ntruchipeaz─â. Microcosmosul acesta, c─âruia Goethe avea s─â-i spun─â ÔÇ×Eternul femininÔÇŁ, este ÔÇ×operaÔÇŁ, ├«nf─âptuirea palpabil─â a g├«ndului tainic care ├«ng─âduie m├«inilor Giocondei s─â stea ÔÇ×p─âr─âsiteÔÇŁ ├«ntr-o pre╚Ťioas─â odihn─â. Dar, pe de alt─â parte, aceast─â odihn─â a m├«inilor cheam─â la ÔÇ×fapt─âÔÇŁ privirea ╚Öi sur├«sul. Ni se sugereaz─â, astfel, puterea spectaculos f─âptuitoare a reflec╚Ťiei ╚Öi a reveriei, am├«ndou─â ÔÇ×activit─â╚ŤiÔÇŁ statice, ÔÇ×a╚ÖezateÔÇŁ, str─âine de agita╚Ťia h─ârniciei exterioare. Nu ne vom mai mira c─â portretul Giocondei a devenit, ├«ntr-un anumit sens, emblema ├«ns─â╚Öi a artei de a picta. Ce este, ├«n definitiv, pictura dec├«t expresia superior vital─â, de un dinamism bine temperat, a unei bogate nemi╚Öc─âri? Pe de alt─â parte, nu numai provocatoarea nemi╚Öcare a imaginii ╚Ťine de destinul picturii, ci ╚Öi inevitabila ei t─âcere, ÔÇ×vorbireaÔÇŁ ei transtextual─â. Tentativa comentatorului, a noastr─â ├«n cazul de fa╚Ť─â, de a g─âsi echivalentul scris al imaginii pe care o contempl─âm r─âm├«ne, fatalmente, sub nivelul suveranit─â╚Ťii ei. Ca un zgomot oarecare ├«mprejurul unei incoruptibile statui...

╚śi mai e ceva, infinit de trist, care une╚Öte destinul picturii cu destinul acestui tablou ╚Öi cu destinul oric─ârui patrimoniu p─âm├«ntesc. Gioconda e o frumuse╚Ťe pe cale de a disp─ârea. Cu fiecare an care trece, ea se degradeaz─â ireversibil, a╚Öa ├«nc├«t ceea ce vizitatorul Luvrului mai poate vedea ast─âzi ├«ntre ramele ei este mai mult amintirea unei picturi dec├«t corpul ei originar. A╚Öa st├«nd lucrurile, cuv├«ntul, care nu poate exprima t─âcerea Giocondei (╚Öi a nici unei alte imagini), se arat─â, totu╚Öi, cu toat─â neputin╚Ťa lui, mai durabil dec├«t p─ârea. C├«ndva, Leonardo nu va mai fi pentru noi dec├«t ceea ce fiecare pictor, fiecare artist devine p├«n─â la urm─â: un nume despre care povestesc c─âr╚Ťile, dar pe care muzeele, memoria vizual─â a lumii l-au pierdut. Vom spune Leonardo cum spunem Apelles sau Polignot, f─âr─â ca vreo imagine s─â se mai asocieze, ├«n mintea noastr─â, acestor nume. ╚śi vom spune, poate, la fel, ÔÇ×pictur─âÔÇŁ, cu sentimentul c─â ne referim la un dat arheologic, la o realitate defunct─â, cu acela╚Öi sentiment, probabil, cum vom spune ╚Öi ÔÇ×Vene╚ŤiaÔÇŁ, ╚Öi jungla Amazoanelor, ╚Öi pictura etrusc─â, ╚Öi at├«tea altele: lucruri minunate, din care nu va mai fi r─âmas dec├«t nimbul. S-ar putea, totu╚Öi, ca, p├«n─â ╚Öi ├«n asemenea momente, Gioconda s─â-i supravie╚Ťuiasc─â lui Leonardo ca o emblem─â a Paradisului pierdut: Paradisul pierdut al picturii...

Sursa foto: wikimedia commons

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
├Än Primul R─âzboi Mondial, Mihalache se ├«nscrie voluntar ca ofi┼úer ├«n rezerv─â ╚Öi se remarc─â prin curaj ╚Öi prin vitejie peste tot, dar mai cu seam─â la M─âr─â╚Öe╚Öti. Regele Ferdinand ├«nsu╚Öi ├«i prinde ├«n piept ordinul ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.