Însemnări despre destin

Publicat în Dilema Veche nr. 632 din 31 martie - 6 aprilie
Ce ştii să faci? jpeg

În fragmentele despre destin rămase de la Cicero se invocă un text al lui Posidonius ca probă că, uneori, chiar și înțelepții vorbesc despre soartă (fatum) cînd nu e cazul. Cicero e deferent față de Posidonius, care îi fusese profesor, dar nu se sfiește să ironizeze ușurința cu care marele stoic ia în serios o întîmplare cu totul nesemnificativă. Textul invocat se referă la felul în care și-a găsit moartea piratul Icadius. Aflat într-o peșteră, asupra lui se prăbușește o stîncă rebelă, care îi zdrobește picioarele. „Destin“ – spune Posidonius. Căci dacă nu murea atunci, Icadius ar fi fost, ca pirat, executat mai tîrziu și anume nu oricum, ci tocmai prin zdrobirea picioarelor (crurifragium), sentință curentă în epocă pentru răufăcători. „E ridicol!“ – spune Cicero (De Fato, III, 6). Și dacă Icadius nu s-ar fi aflat în locul cu pricina, stînca ucigașă tot ar fi căzut. E vorba, deci, de pură întîmplare (fortuna). De ce să folosim cuvinte mari, cînd avem la îndemînă explicații naturale sau o simplă nimereală?

E limpede că Cicero, preocupat de buna desfășurare a vieții publice, încearcă să nu lase prea mult loc destinului, adică unei „autorități“ care demobilizează fapta, substituindu-se voinței individuale libere. Dacă totul e pre-scris, dacă ceea ce facem stă sub un „decret“ inflexibil, atunci nu mai e cazul să vorbim de alegere, de responsabilitate, de decizie rațională, de merite sau defecte, de reușite sau eșecuri. Nu putem fi lăudați pentru ce facem bine și nici blamați pentru ce facem rău, de vreme ce nu facem decît ceea ce ne e „dat“ să facem. În aceste condiții, viața cetății e în pericol de disoluție. O cetate puternică, viabilă, e o cetate ai cărei cetățeni respectă normele comunitare în mod liber, optează, în mod liber și chibzuit, pentru o comportare conformă cu regulile locului, asumă, pe bază de liber arbitru, o funcționare civică adecvată. Altfel, ar fi o adunătură de vietăți arbitrare, purtate de briza destinului în toate direcțiile, cu sau fără consimțămîntul lor. „Lenea“, „inacțiunea“ devin, astfel, singura conduită legitimă: cînd, bolnav fiind, crezi că, indiferent dacă chemi sau nu doctorul, te vei vindeca sau vei muri, în funcție de decizia destinului, atunci nu chemi doctorul și nu întreprinzi nimic. Te lași purtat, preluat, dirijat, fără nici o participare a eului propriu. Efortul personal, „tăria de caracter“, combativitatea, „speranța“ devin vorbe goale.

Prin urmare, Cicero gîndește, aici, ca om politic. Ce le vom spune oare oamenilor? Că indiferent ce vor face, totul e dinainte hotărît, sau că, dimpotrivă, stă în puterea lor să influențeze mersul lucrurilor? Pedagogic și social, Cicero are dreptate. Dar, în cazul povestioarei lui Posidonius despre piratul ucis de prăbușirea unei stînci, el comite un sofism neașteptat de facil. Problema nu e că fragmentul de stîncă urma să cadă oricum, potrivit unei legități mai curînd naturale. Nu de „destinul“ stîncii e vorba în text, ci de destinul lui Icadius. Ceea ce „sună“ a destin în episodul cu pricina este că Icadius se găsește în locul în care cade stîn­ca, exact în clipa căderii ei. Cînd, la un cutremur, o cărămidă se desprinde dintr-o clădire și cade la pămînt, avem de a face cu un fenomen explicabil aproape mecanic, printr-o relație simplă de la cauză la efect. Dar cînd Alexandru Ivasiuc, mergînd pe trotoarul de lîngă clădirea avariată, primește cărămida în moalele capului, avem, inevitabil, sentimentul unui „accident“ semnificativ. Intersecția de o zecime de secundă dintre traiectoria cărămizii și creștetul lui Ivasiuc are o „rigoare“, o „eficacitate“ inconturnabilă, o pondere existențială care nu mai poate fi redusă la capriciile zeiței Fortuna, la ghinion orb, la stupiditatea hazardului. Da, cărămida ar fi căzut oricum. Dar Alexandru Iva­siuc putea muri altfel, altcîndva, altundeva. E ceva misterios și neliniștitor în această întîmplare, care ne îndreptățește să deschidem, fără prejudecăți, dar fără inhibiții „de actualitate“, problema destinului.

O primă observație pe care o putem face în marginea povestirii lui Posidonius este că termenul „destin“ nu e potrivit cînd e vorba de „obiecte“ neînsuflețite. Stînca nu are destin, ci se supune unor „agenți“ externi aparținînd ordinii naturale. Desprinderea ei din roca peșterii se produce cînd intervin anumite condiții, explicabile prin structura fizică și chimică a stratului geologic din care face parte. Putem, în schimb, să vorbim de „destin“ cînd e vorba de ființe vii. Fără „însuflețire“, adică fără dinamica imprescriptibilă a vieții, fără libertatea de a alege nu există destin. Asta ar însemna că destinul e un fenomen colateral al libertății, tot astfel cum libertatea apare uneori, paradoxal, ca manifestare a destinului. Așadar, numai vietățile au destin. Dar abia de-aici încolo încep dificultățile. Toate vietățile? Plantele au destin? Dar animalele? Unii spun că, în cazul regnurilor vii subumane, destinul nu se exprimă la nivelul individului, ci la nivelul speciei. Dar oamenii? Au toți oamenii destin? Există – în plan uman – inși care ilustrează mai curînd specia, fără să parcurgă o traiectorie distinctă, fără să iasă deasupra gregarității, deasupra numărătorii statistice? Pe scurt: există oameni fără destin? Există destine „mici“ și destine „mari“? Acesta e spațiul interogativ în care trebuie să navigăm, dacă ne punem problema destinului. Și sîntem abia la început. Vom vedea, mai tîrziu, dacă a meritat să pornim la drum și dacă e ceva de aflat la capătul lui.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Întâlnire între Ion Antonescu și Adolf Hitler la Munchen, 1941 FOTO Profimedia jpg
Cine a fost autorul ordinului „Ostaşi, vă ordon: Treceţi Prutul!”. În urma lui, România a pierdut Basarabia și Bucovina
Fraza „Ostași, vă ordon: Treceți Prutul!” este una dintre cele mai cunoscute expresii din istoria militară a României și a fost rostită pe 22 iunie 1941 de către Ion Antonescu, conducătorul statului român în perioada celui de-al Doilea Război Mondial.
Vernisajul expoziției „În aplauzele timpului: teatrul craiovean la 175 de ani de existență”
Vernisajul expoziției „În aplauzele timpului: teatrul craiovean la 175 de ani de existență”
Serviciul Județean Dolj al Arhivelor Naționale a găzduit luni, 23 iunie, la sediul său din Craiova, strada Libertății nr. 34, vernisajul expoziției „În aplauzele timpului: teatrul craiovean la 175 de ani de existență”.
Soldati americani armata SUA FOTO Shutterstock jpg
Trupele militare impresionante pe care Statele Unite le au în Orientul Mijlociu. Instalaţii militare şi personal în multe țări din regiune
SUA numără aproximativ 40.000 de militari şi civili în Orientul Mijlociu, cu trupe în peste zece ţări şi nave desfăşurate în apele regiunii, baza Al Udeid din Qatar, atacată luni cu rachete de Iran, fiind cea mai mare din regiune, cu un efectiv de 10.000 de soldaţi, potrivit EFE.
image png
Motivul pentru care Jeff Bezos și Lauren Sánchez au schimbat în ultimul moment locul în care va avea loc nunta lor
În acord cu autoritățile orașului, cuplul a decis să schimbe locaţia pentru petrecerea grandioasă de sâmbătă, care nu va mai avea loc la Scuola Grande della Misericordia.
cumparaturi-online-card-laptop
Românii au cumpărat din magazine românești online mărfuri de 11,7 miliarde de lei anul trecut
Piața românească de ecommerce continuă să înregistreze o creștere constantă de două cifre, susținută de extinderea accelerată a modelelor de marketplace și de dezvoltarea rapidă a canalelor Direct-to-Consumer (D2C).
foto politia romana programe tv puse la dispozitie fara drept png
Percheziții la persoane care au distribuit ilegal online programe TV românești
Mai multe persoane suspectate că în ultimii cinci ani ar fi furnizat prin internet sau prin alte reţele de calculatoare, fără drept, programe TV din România, care puteau fi vizionate din orice colţ al lumii şi în orice moment, au fost duse marți, 24 iunie, la audieri.
Tren atacat Dnipro FOTO captură video
Momentul în care un tren de pasageri este lovit de o rachetă balistică, în Ucraina
O rachetă balistică rusească a lovit marți, 24 iunie, trenul numărul 52, care circula pe ruta Odesa-Dnipro, în apropiere de Dnipro. Mai mulți pasageri au fost răniți, iar pagubele sunt semnificative.
Sorana Cirstea (EPA) jpg
Nouă românce speră la Wimbledon. Cine se pregătește de calificări
România are cinci jucătoare pe tabloul principal și patru în calificări.
Adevarul (2) jpg
Notino Summer Black Friday 2025: Mii de produse cu până la 33% reducere!
În fiecare vară apare un moment în care te uiți la ce ai prin baie, prin geantă sau în sertarul cu lucruri utile și îți dai seama că ai amânat prea mult reînnoirea.