Însemnări despre destin

Publicat în Dilema Veche nr. 632 din 31 martie - 6 aprilie
Ce ştii să faci? jpeg

În fragmentele despre destin rămase de la Cicero se invocă un text al lui Posidonius ca probă că, uneori, chiar și înțelepții vorbesc despre soartă (fatum) cînd nu e cazul. Cicero e deferent față de Posidonius, care îi fusese profesor, dar nu se sfiește să ironizeze ușurința cu care marele stoic ia în serios o întîmplare cu totul nesemnificativă. Textul invocat se referă la felul în care și-a găsit moartea piratul Icadius. Aflat într-o peșteră, asupra lui se prăbușește o stîncă rebelă, care îi zdrobește picioarele. „Destin“ – spune Posidonius. Căci dacă nu murea atunci, Icadius ar fi fost, ca pirat, executat mai tîrziu și anume nu oricum, ci tocmai prin zdrobirea picioarelor (crurifragium), sentință curentă în epocă pentru răufăcători. „E ridicol!“ – spune Cicero (De Fato, III, 6). Și dacă Icadius nu s-ar fi aflat în locul cu pricina, stînca ucigașă tot ar fi căzut. E vorba, deci, de pură întîmplare (fortuna). De ce să folosim cuvinte mari, cînd avem la îndemînă explicații naturale sau o simplă nimereală?

E limpede că Cicero, preocupat de buna desfășurare a vieții publice, încearcă să nu lase prea mult loc destinului, adică unei „autorități“ care demobilizează fapta, substituindu-se voinței individuale libere. Dacă totul e pre-scris, dacă ceea ce facem stă sub un „decret“ inflexibil, atunci nu mai e cazul să vorbim de alegere, de responsabilitate, de decizie rațională, de merite sau defecte, de reușite sau eșecuri. Nu putem fi lăudați pentru ce facem bine și nici blamați pentru ce facem rău, de vreme ce nu facem decît ceea ce ne e „dat“ să facem. În aceste condiții, viața cetății e în pericol de disoluție. O cetate puternică, viabilă, e o cetate ai cărei cetățeni respectă normele comunitare în mod liber, optează, în mod liber și chibzuit, pentru o comportare conformă cu regulile locului, asumă, pe bază de liber arbitru, o funcționare civică adecvată. Altfel, ar fi o adunătură de vietăți arbitrare, purtate de briza destinului în toate direcțiile, cu sau fără consimțămîntul lor. „Lenea“, „inacțiunea“ devin, astfel, singura conduită legitimă: cînd, bolnav fiind, crezi că, indiferent dacă chemi sau nu doctorul, te vei vindeca sau vei muri, în funcție de decizia destinului, atunci nu chemi doctorul și nu întreprinzi nimic. Te lași purtat, preluat, dirijat, fără nici o participare a eului propriu. Efortul personal, „tăria de caracter“, combativitatea, „speranța“ devin vorbe goale.

Prin urmare, Cicero gîndește, aici, ca om politic. Ce le vom spune oare oamenilor? Că indiferent ce vor face, totul e dinainte hotărît, sau că, dimpotrivă, stă în puterea lor să influențeze mersul lucrurilor? Pedagogic și social, Cicero are dreptate. Dar, în cazul povestioarei lui Posidonius despre piratul ucis de prăbușirea unei stînci, el comite un sofism neașteptat de facil. Problema nu e că fragmentul de stîncă urma să cadă oricum, potrivit unei legități mai curînd naturale. Nu de „destinul“ stîncii e vorba în text, ci de destinul lui Icadius. Ceea ce „sună“ a destin în episodul cu pricina este că Icadius se găsește în locul în care cade stîn­ca, exact în clipa căderii ei. Cînd, la un cutremur, o cărămidă se desprinde dintr-o clădire și cade la pămînt, avem de a face cu un fenomen explicabil aproape mecanic, printr-o relație simplă de la cauză la efect. Dar cînd Alexandru Ivasiuc, mergînd pe trotoarul de lîngă clădirea avariată, primește cărămida în moalele capului, avem, inevitabil, sentimentul unui „accident“ semnificativ. Intersecția de o zecime de secundă dintre traiectoria cărămizii și creștetul lui Ivasiuc are o „rigoare“, o „eficacitate“ inconturnabilă, o pondere existențială care nu mai poate fi redusă la capriciile zeiței Fortuna, la ghinion orb, la stupiditatea hazardului. Da, cărămida ar fi căzut oricum. Dar Alexandru Iva­siuc putea muri altfel, altcîndva, altundeva. E ceva misterios și neliniștitor în această întîmplare, care ne îndreptățește să deschidem, fără prejudecăți, dar fără inhibiții „de actualitate“, problema destinului.

O primă observație pe care o putem face în marginea povestirii lui Posidonius este că termenul „destin“ nu e potrivit cînd e vorba de „obiecte“ neînsuflețite. Stînca nu are destin, ci se supune unor „agenți“ externi aparținînd ordinii naturale. Desprinderea ei din roca peșterii se produce cînd intervin anumite condiții, explicabile prin structura fizică și chimică a stratului geologic din care face parte. Putem, în schimb, să vorbim de „destin“ cînd e vorba de ființe vii. Fără „însuflețire“, adică fără dinamica imprescriptibilă a vieții, fără libertatea de a alege nu există destin. Asta ar însemna că destinul e un fenomen colateral al libertății, tot astfel cum libertatea apare uneori, paradoxal, ca manifestare a destinului. Așadar, numai vietățile au destin. Dar abia de-aici încolo încep dificultățile. Toate vietățile? Plantele au destin? Dar animalele? Unii spun că, în cazul regnurilor vii subumane, destinul nu se exprimă la nivelul individului, ci la nivelul speciei. Dar oamenii? Au toți oamenii destin? Există – în plan uman – inși care ilustrează mai curînd specia, fără să parcurgă o traiectorie distinctă, fără să iasă deasupra gregarității, deasupra numărătorii statistice? Pe scurt: există oameni fără destin? Există destine „mici“ și destine „mari“? Acesta e spațiul interogativ în care trebuie să navigăm, dacă ne punem problema destinului. Și sîntem abia la început. Vom vedea, mai tîrziu, dacă a meritat să pornim la drum și dacă e ceva de aflat la capătul lui.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

image png
Florin Zamfirescu, fascinat de Corina Chiriac în studenție: «Îți rămâneau ochii pe buzele ei»
În anii ‘60, pe băncile Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București, s-au intersectat destinele a doi tineri care aveau să devină nume de referință în cultura românească: actorul Florin Zamfirescu și artista Corina Chiriac.
Donald Trump FOTO AFP
Proiectul submarinelor nucleare va fi revizuit pentru a fi aliniat agendei lui Donald Trump. Ce prevede pactul de securitate AUKUS
Statele Unite au început o revizuire a pactului de securitate AUKUS, semnat în 2021 cu Marea Britanie şi Australia, pentru a se asigura că este în conformitate cu agenda preşedintelui Donald Trump.
image png
Povestea lui Mugur, elevul torturat de Securitate pentru că a îndrăznit să ceară libertate: „Îl ţineau 3 ore pe zi în faţa unei lămpi, până a făcut leucemie şi a murit“
Într-o perioadă în care România era sufocată de dictatura comunistă, iar exprimarea liberă era un act de curaj extrem, Mugur Călinescu, un elev de doar 17 ani din Botoșani, a avut îndrăzneala să scrie cu creta pe zidurile orașului mesaje anticomuniste.
Ion Iliescu 6435044 Mediafax Foto Liviu Untaru jpg
Starea generală a fostului președinte Ion Iliescu „se menține staționară”. Pacientul, supus unui „tratament complex”
Fostul președinte Ion Iliescu se află, în continuare, internat la terapie intensivă. Sarea sa generală „se menține staționară”, a precizat joi, 12 mai, Spitalului Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”.
marco rubio foto x
Marco Rubio felicită Rusia de Ziua Naţională. „Sperăm că pacea va favoriza relații benefice pentru ambele părți între țările noastre”
De Ziua Rusiei, secretarul de stat Marco Rubio a transmis un mesaj în care a reafirmat sprijinul SUA pentru aspirațiile poporului rus și a subliniat dorința de pace în conflictul cu Ucraina.
tarnita jpg
Ardealul și-a făcut propriul litoral. „Nu avem autostrăzi, dar avem imaginație”. VIDEO
Un loc care a crescut în popularitate, după ce a fost transformat într-un „mini litoral”, este dovada vie că ardelenii sunt cei mai inventivi români. Fără claxoane, fără tarabe cu porumb fiert și fără boxe urlând, clujenii au transformat Tarnița
bulion shutterstock jpg
De ce prăjesc bucătarii pasta de roșii? Un truc simplu, cu efect garantat
Un ingredient omniprezent în bucătăriile din întreaga lume, pasta de roșii este baza aromatică a multor feluri de mâncare – de la sosuri și tocănițe, până la supe și preparate cu legume.
Nicușor Dan FOTO presidency.ro
Nicușor Dan trebuie să arate alegătorilor săi că preşedinţia nu este o pălărie prea mare pentru el
Exact la începutul mandatului său, Nicușor Dan are o misiune aproape imposibilă: să coordoneze formarea unui guvern care să salveze ţara din prăpastia în care au lăsat-o PSD şi PNL.
image png
Piedone, fără cuvinte: „Ce prăjiți aici” Reacția uluitoare a unei bucătărese dintr-un restaurant din București la întrebarea șefului ANPC
Cristian Popescu Piedone, actualul șef al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), continuă seria de controale surpriză în restaurantele din Capitală.