Inelul lui Gyges

Publicat în Dilema Veche nr. 883 din 11 - 17 martie 2021
Frica lui Putin jpeg

Pandemia a scos la lumin─â, printre altele, ╚Öi noi posibilit─â╚Ťi de impostur─â. S-a descoperit repede c─â e mai u╚Öor s─â copiezi la un examen online dec├«t la unul fa╚Ť─â-n fa╚Ť─â ╚Öi mul╚Ťi studen╚Ťi au profitat ÔÇô ╚Öi nu numai la noi, ci, se pare, cam pretutindeni. C─â vreo 45 de studen╚Ťi la Drept au copiat la examen n-a surprins totu╚Öi prea mult, av├«nd ├«n vederea ÔÇ×bunaÔÇŁ tradi╚Ťie de impostur─â de la Facultatea de Drept (vezi cazul Ponta). Mai neobi╚Önuit e c─â au fost prin╚Öi ╚Öi exmatricula╚Ťi. S├«nt convins c─â majoritatea acestora se simt nedrept─â╚Ťi╚Ťi, convin╚Öi fiind c─â pedeapsa a fost prea grea ╚Öi c─â, de fapt, ei au avut doar ghinion c─â au fost prin╚Öi, fiindc─â ÔÇô nu-i a╚Öa? ÔÇô, ├«n fond, ÔÇ×to╚Ťi copiaz─âÔÇŁ. Ideea c─â po╚Ťi trece examenele fraudulos, fie ╚Öi la o facultate care ├«i preg─âte╚Öte pe cei care vor ├«mp─âr╚Ťi dreptatea, nu pare a mai clinti con╚Ötiin╚Ťa moral─â a multora.

Mai de mirare a p─ârut faptul c─â s-a tri╚Öat ╚Öi la o olimpiad─â de matematic─â neoficial─â, organizat─â de Gazeta matematic─â, desf─â╚Öurat─â ╚Öi ea online. Fiind neoficial─â, ea n-ar aduce beneficii premian╚Ťilor. S-a tri╚Öat totu╚Öi, pare-se, cu ajutorul p─ârin╚Ťilor ╚Öi chiar al unor meditatori, prezen╚Ťi discret ├«n afara unghiului de cuprindere al camerei video ╚Öi rezolv├«nd ├«n locul elevului unele probleme mai dificile. Dar de ce ai copia acolo unde nu ob╚Ťii nici un beneficiu? Ba ob╚Ťii, a╚Ö spune: m─âcar acela de a te groz─âvi pe Facebook, urm├«nd a primi like-uri pentru frumoasele rezultate ÔÇ×propriiÔÇŁ sau ale progeniturii. Oamenilor le place ├«ntr-at├«t s─â fie l─âuda╚Ťi ├«nc├«t, chiar ╚Öi c├«nd ╚Ötiu c─â laudele vin pe nedrept, tot s├«nt satisf─âcu╚Ťi ╚Öi ├«n final se conving pe sine c─â, de fapt, cumva le ╚Öi merit─â.

Online sau nu, impostura a devenit ÔÇ×normal─âÔÇŁ: se tri╚Öeaz─â la luarea carnetului de ╚Öofer ÔÇô cu un pericol imens pentru cel care o face ╚Öi pentru ceilal╚Ťi; se c├«╚Ötig─â posturi prin fraud─â, se ob╚Ťin doctorate ╚Öi, ├«n general, diplome universitare prin plagiat. Au fost fal╚Öi medici cu diplome contraf─âcute, care au ÔÇ×profesatÔÇŁ ani de zile, trat├«nd bolnavi ╚Öi prescriind re╚Ťete. (Unii pretind c─â ╚Öi cu succes.) Multe CV-uri ale politicienilor s├«nt ├«mp─ânate cu rezultate inexistente sau cu falsuri ╚Öi numai c├«te un accident sau un denun╚Ť mai descoper─â un col╚Ť din imensitatea fraudei.

Uneori speri c─â nu at├«t cine ╚Ötie ce mustrare interioar─â, c├«t un pic de inteligen╚Ť─â ├«i vor determina pe oameni s─â nu fac─â lucruri care le vor d─âuna mai ├«nt├«i lor ├«n╚Öile, cum ar fi ob╚Ťinerea unui carnet de ╚Öofer fals sau ÔÇô o noutate azi ÔÇô a unui certificat fals de vaccinare anti-COVID, cu care s─â c─âl─âtore╚Öti mai ├«nlesnit ├«n unele ╚Ť─âri, dar ╚Öi cu un mare risc personal de ├«mboln─âvire. Dar se pare c─â nici acest risc nu-i descurajeaz─â pe oameni, iar speran╚Ťa neroad─â c─â ÔÇ×se vor descurca ei cumvaÔÇŁ ├«ntrece orice pruden╚Ť─â.

├Än Republica, Platon pune un personaj s─â povesteasc─â urm─âtoarea istorioar─â cu t├«lc: un p─âstor din vechime, Gyges, g─âse╚Öte un inel magic, care, pus pe deget cu piatra r─âsucit─â ├«n sus, ├«l face invizibil pe posesor. Cu ajutorul inelului, Gyges reu╚Öe╚Öte s─â se strecoare nev─âzut la regele ╚Ť─ârii, ├«l ucide, ├«i ia nevasta ╚Öi devine rege ├«n locul lui. C├«╚Ťi oameni, se ├«ntreab─â personajul lui Platon, dispun├«nd de un asemenea inel, s-ar mai comporta moral, a╚Öa cum o fac ├«n prezent, aparent numai din team─â de pedepse ╚Öi de repercusiuni nepl─âcute? ╚śi ce deosebire ar mai fi atunci ├«ntre omul bun ╚Öi cel tic─âlos, dac─â ambii ar putea dispune dup─â voie de c├«te un inel magic ├«n deget? Aparent, nici una. Ei bine, se pare c─â pe mul╚Ťi pandemia ╚Öi online-ul i-au apropiat de fericita ÔÇ×condi╚Ťie a lui GygesÔÇŁ ÔÇô imperfect, ce-i drept, c─âci uneori, vai, devin ÔÇ×vizibiliÔÇŁ ╚Öi s├«nt prin╚Öi asupra faptului. Dar ce-ar fi dac─â ar disp─ârea cu totul riscul de a fi descoperi╚Ťi, dac─â ÔÇ×inelul lui GygesÔÇŁ ar func╚Ťiona perfect? Oare ar mai exista vreunii care s─â reziste ispitei de a tri╚Öa, fie ╚Öi pu╚Ťin-pu╚Ťintel, mai ales c├«nd ar vedea ╚Öi ar b─ânui c─â pretutindeni al╚Ťii o fac din plin ╚Öi culeg apoi netulbura╚Ťi ╚Öi f─âr─â concuren╚Ť─â fructele faptelor? C├«╚Ťi dintre ei? C├«╚Ťi dintre noi?...

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.