Imprevizibil

Publicat în Dilema Veche nr. 886 din 1 - 7 aprilie 2021
Frica lui Putin jpeg

În timpul pandemiei, foarte multă lume se plînge de imprevizibilitatea nouă a vieții: părinții și elevii sînt supărați că nu știu dinainte structura anului școlar – structură care se modifică mereu. Patronii de restaurante și hoteluri nu știu cînd vor putea deschide; mai rău, pe neașteptate se trezesc că trebuie să-și închidă afacerile abia deschise, parțial sau total. S-a dus facilitatea de a-ți planifica vacanța de vară cu multe luni înainte! Cine știe dacă cifrele infectărilor în țara respectivă sau în a ta vor permite vacanțele? Cine știe dacă vaccinările vor înainta destul de repede pentru a permite o anumită certitudine în general, legată de mersul afacerilor? Apoi, mutațiile virusului – mai imprevizibile decît orice – pot surveni oricînd, ridicînd aproape brusc rata infectărilor, diminuînd – cu cît? – puterea vaccinurilor abia inventate și folosite, și umplînd din nou secțiile ATI.

Mulți se supără pe guverne că nu oferă mai multe certitudini. Dar cum ar putea înțelege guvernele și specialiștii atît de bine situația încît s-o stăpînească și s-o anticipeze precis, cînd totul – și mai ales virusul – e „nou”? Există incertitudinile pandemiei, ale efectelor sale medicale și psihologice, există apoi incertitudinile economiei. Totul se arată azi cu geometrie variabilă.

Niciodată, în timp de pace, lumea modernă n-a fost frămîntată de atîtea incertitudini ca în aceste timpuri. Niciodată previziunile pe care în continuare statisticienii și casele de sondaje le tot difuzează (căci asta le e meseria) n-au părut mai derizorii, mai puțin verosimile. Nu neapărat în sensul că nici unele nu se vor adeveri în viitor – în mod sigur, unele se vor adeveri –, dar în sensul că e aproape aleatoriu care dintre ele se vor adeveri.

Pe de altă parte, imposibilitatea de a planifica timpul și viețile într-o măsură satisfăcătoare și chiar pe termen scurt a fost o caracteristică normală a societăților omenești timp de milenii. Ea a fost regula. Să ne gîndim la războaiele aproape continue cu rezultate incerte, la capriciile distrugătoare ale vremii, cînd foametea devenea aproape de neocolit, la insecuritatea socială permanentă, la bolile care loveau pe neprevăzute și față de care nu exista nici vaccin, nici leac. Aveau mult sens recomandările înțelepților stoici (Epictet) de a te concentra pe ceea ce îți aparține – adică viața interioară –, abandonînd obsesia pentru ceea ce nu depinde de tine – demnități, averi, noroc, prieteni etc. Asemenea recomandări și altele, nu foarte diferite, lansate de marii dascăli religioși, exprimau pînă la urmă și disperarea omului de a nu fi în stare să-și planifice viața nici pentru cîteva săptămîni, ca să nu mai vorbim de luni sau ani. Luați, de pildă, spusa lui Iisus: „Nu vă adunați comori pe pămînt, unde molia și rugina le strică și unde furii le sapă și le fură...”. Veacuri de-a rîndul, recomandarea a putut fi luată literal, dar de prin secolul al XIX-lea – cel puțin în Occident –, ea a devenit metaforă. Căci banii puși la bancă nu mai pot fi nimiciți de rugină, iar bunurile, asigurate fiind, nu mai sînt stricate și nu se pierd nici dacă sînt furate. Cu excepția celor două mari războaie mondiale, viața omului „modern” a devenit previzibilă, chiar prea previzibilă, suspină unii. Asigurările de sănătate și de accident, concediile plătite, pensiile asigurate de state, salariul minim, pacea îndelungată, pe de o parte, tehnologiile tot mai avansate în toate domeniile, care au eliminat atîția factori de incertitudine, pe de altă parte, au planificat viețiile noastre într-o măsură pe care strămoșii noștri nu puteau decît s-o viseze și s-o pună pe seama unor zei.

Așa că am face bine să nu ne mai plîngem, noi, copiii răsfățați ai postmodernității! Ei, da, ne e dat să trăim azi într-o oarecare măsură (nu foarte mare, totuși) ceva din imprevizibilul care dădea regula pe timpuri. Sîntem nevoiți, pentru o vreme, să ne adaptăm la noi împrejurări, poate să ne căutăm rădăcinile interioare, poate să exersăm virtutea răbdării în fața unui viitor imediat capricios. Sute de generații au trăit astfel și, curios, a fost cu un anume folos. Căci incertitudinile vieții i-au determinat pe oameni să caute compensații de stabilitate și durabilitate în artă, în cunoaștere și spiritualitate și au lăsat în urmă monumente „mai perene decît bronzul”, vorba lui Horațiu.

Noi, în afară că ne tot căinăm că nu ne putem planifica școala și concediile și ne vărsăm nervii pe guvernanți, pe doctori, pe vecini și, eventual, pe prietenii patrupezi, ce altceva vom mai ști să facem? Și, mai ales, ce fel de „monument” peren vom lăsa în urma noastră?

Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
Bătălia cu giganții jpeg
Și-am încălecat pe-o șa...
Au trecut 23 de ani de cînd am intrat pentru prima dată în redacția Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Comunicare fără comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleranței și pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enervează claritatea morală și pe unii, și pe alții
Claritatea morală nu e limpezimea conștiinței emitente, ci limpezimea privirii asupra realității.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine și cum luptă cu inflația
Inflația nu este decît o „taxă” pe care o încasează statul și mediul economic și o plătesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
Mă mir fără a fi uimit
Surpriza spirituală, generată de o realitate care te fascinează, îți stîrnește, instantaneu, curiozitatea, interesul adînc și, apoi, apetitul pentru cunoașterea ei.
„Cu bule“ jpeg
Șaiba
Nu știm exact cînd și de ce tocmai „șaiba” a devenit, în româna colocvială, emblema depreciativă a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimbării grilelor de lectură, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, căi de acces spre dezvoltarea personală și spre experiența cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte în cheia valorilor contemporaneității.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin „e chipul unei lumi pe care mintea occidentală contemporană nu o înțelege“.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Locul în care democrația liberală s-a dus să moară
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptură cu trecutul de corupție și guvernare ineficientă.
Bătălia cu giganții jpeg
Cîte sortimente de brînză se produc în Franța?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Teme „riscante” ale dezbaterii religioase
Părintele Iustin Marchiș, de care mă leagă o viață de dialog spiritual, mi-a trimis, de curînd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconvențional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualități
Rămîne aproape întotdeauna în istorie un rest inexplicabil prin considerente pur raționale, prin forțe obiective, prin factori clasificabili și relevanți statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns în țară și m-am străduit din răsputeri, ca de fiece dată, să (re)înțeleg societatea românească.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un întreg univers ilustrat de obiecte de epocă, toate care mai de care mai interesante, ce înfățișează poveștile și informațiile din text.
O mare invenție – contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred astăzi că forma de guvernămînt stabilită prin actuala Constituție este sursa disfuncționalităților și eșecurilor sistemului politic din România.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul înțelept sesizează, în efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia întregii lumi și, ca atare, își poate permite să verse, compasiv, o lacrimă de regret.
„Cu bule“ jpeg
Urmăritori, adepți, follower(ș)i
Influența engleză actuală, mai ales cea manifestată în jargonul Internetului, poate produce anumite perplexități vorbitorilor din alte generații, atunci cînd schimbă sensurile uzuale și conotațiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lecții ale războiului din Ucraina
Interdependența economică nu preîntîmpină războiul.
Un sport la Răsărit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumită idee despre sport, aceea că iei corpul tău, aşa cum l-ai clădit cu muncă şi apă plată, şi faci tot ce poţi pentru a învinge fără reproş.

Adevarul.ro

image
Experienţa unui turist în Cluj: „Nu pare din România. Arată într-un fel... “
Un turist a relatat impresiile sale după ce a vizitat Clujul şi spune că oraşul arată diferit de alte localităţi din România. Turistul a făcut mai multe remarci şi a explicat ce l-a impresionat.
image
METEO Vin furtuni violente. Ce zone vor fi afectate, când scăpăm de valul tropical
Deşi temperaturile scad uşor, căldura extremă face ravagii în România. După valul de aer tropical, meteorologii anunţă furtuni violente.
image
Reacţia neaşteptată a doi şoferi ucraineni în faţa unui român. „Mi s-a făcut pielea de găină, n-am ştiut ce să răspund“
Un şofer român a povestit cum a decurs întâlnirea neaşteptată cu doi ucraineni la Berlin, într-o parcare. Cei doi au avut o reacţie emoţionantă atunci când au aflat că au în faţă un român.

HIstoria.ro

image
România, alianțele militare și Războaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
„Greva regală” și răspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II – călăul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a iniţiat seria de reforme ce urma să modernizeze îmbătrânitul Imperiu Otoman şi să îl ridice la nivelul puterilor occidentale. Urcând pe tron în contextul luptelor dintre reformatori şi conservatori, Mahmud a înţeles mai bine decât vărul său, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul întregului imperiu.