Iliberalism liberal

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 901 din 15 ÔÇô 21 iulie 2021
Frica lui Putin jpeg

Te ├«ntrebi: ce-i face pe politicienii no╚Ötri s─â ÔÇ×sar─â calulÔÇŁ, ├«ngro╚Ö├«nd nepermis anumite spuse ╚Öi aprecieri, ├«n care probabil c─â nici m─âcar nu cred? ├Än cadrul r─âzboiului intern PNL-PNL, care trebuie s─â se ├«ncheie fie prin realegerea lui Ludovic Orban ├«n fruntea partidului, fie prin alegerea ├«n aceea╚Öi func╚Ťie a premierului Florin C├«╚Ťu, dac─â Orban voia s─â-╚Öi atrag─â partea mai conservatoare a partidului, avea o mul╚Ťime de moduri onorabile de a o face. Dar el l-a ales pe cel mai dezonorant, a╚Ö spune pe cel absolut dezgust─âtor: i-a pus la col╚Ť pe alia╚Ťii ÔÇ×progresi╚ÖtiÔÇŁ din USR-PLUS, afirm├«nd c─â ei ÔÇ×parc─â nu s-ar fi n─âscut aiciÔÇŁ, fiindc─â, chipurile, n-au fost v─âzu╚Ťi la Ziua Drapelului Na╚Ťional ╚Öi mai ales fiindc─â ÔÇ×n-au fost v─âzu╚Ťi jur├«nd pe Biblie ╚Öi f─âc├«ndu-╚Öi cruceÔÇŁ. ╚śi de parc─â asta n-ar fi fost destul, a ad─âugat c─â PNL nu numai c─â e un partid cre╚Ötin ╚Öi tradi╚Ťional, dar ╚Öi declara╚Ťia nefericit─â c─â, spre deosebire de partenerul de alian╚Ť─â, e ÔÇ×n─âscut din fibra poporului rom├ónÔÇŁ. A╚Ö reaminti, ├«n treac─ât, c─â ╚Öi propagandi╚Ötii lui Ceau╚Öescu foloseau aceea╚Öi expresie sau una similar─â, doar c─â se refereau la PCR.

Cu alte cuvinte, ce ne spune direct dl Orban (mai apropiat ├«n expresie de tizul s─âu maghiar, al c─ârui partid tocmai ce tocmai a fost exclus din PPE) este c─â nu e╚Öti rom├ón de-adev─âratelea dac─â nu e╚Öti cre╚Ötin ╚Öi mai ales dac─â n-o ar─â╚Ťi public ostentativ. Dac─â intri ├«n func╚Ťie jur├«nd f─âr─â Biblie ╚Öi f─âr─â cruce ÔÇô ceea ce e perfect compatibil cu Constitu╚Ťia ╚Öi legile ╚Ť─ârii ÔÇô, ÔÇ×parc─â e╚Öti str─âin de neam ╚Öi ╚Ťar─âÔÇŁ. ├Än schimb, cineva ca Dragnea, ├«nchis pentru delicte penale, e pas─âmite ÔÇ×rom├ón verdeÔÇŁ, c─âci ├«╚Öi f─âcea cruci cu s├«rg, pe vremea c├«nd ocupa demnitatea dlui Orban! El a dat toate semnele c─â ÔÇ×e n─âscut aiciÔÇŁ, de╚Öi a furat c├«t a putut.

╚śtiu, mi se va zice s─â nu lu─âm ├«n serios declara╚Ťiile: Orban nu e nici Orb├ín, nici Dragnea. Nu-i deloc genul care s─â aib─â co╚Ömaruri din cauza a╚Öa-zi╚Öilor ÔÇ×sexo-marxi╚ÖtiÔÇŁ sau a prezen╚Ťei lor ├«n coali╚Ťia de guvernare, precum c├«╚Ťiva intelectuali conservatori. Problema lui era c─â voia s─â-i smulg─â lui C├«╚Ťu sus╚Ťinerea c├«torva liberali cu vederi cam ├«nguste despre lume ╚Öi via╚Ť─â. ÔÇ×Nu-i dec├«t ni╚Ťic─â politic─â, domÔÇÖle! S─â nu ne ambal─âm!ÔÇŁ Culmea, nici useri╚Ötii nu s-au ÔÇ×ambalatÔÇŁ prea mult, dincolo de un protest al primarului Bra╚Öovului. A mai fost ÔÇô pe c├«t am observat eu ÔÇô ╚Öi o rezonabil─â punere la punct ÔÇ×constitu╚Ťional─âÔÇŁ din partea lui Boc, oricum ╚Ötiut ca aliat al lui C├«╚Ťu.

Dar ╚Öi ─âsta e un motiv de ├«ngrijorare: relativa lips─â de aten╚Ťie, de importan╚Ť─â acordat─â de opinia public─â mai larg─â unor asemenea afirma╚Ťii pline de unsoare iliberal─â, care confund─â cu bun─â ╚Ötiin╚Ť─â valorile Bisericii ╚Öi cele ale statului ╚Öi trec cu lejeritate peste conceptul statului laic, identific├«nd na╚Ťiunea politic─â cu religia.

Astfel ├«nc├«t nici nu ╚Ötiu ce e mai r─âu ├«n acest moment: cumva ca un politican de prim rang ╚Öi aflat la putere s─â fac─â afirma╚Ťii care rimeaz─â cu etnocra╚Ťia religioas─â ╚Öi de╚Öteapt─â amintiri ur├«te? Sau faptul c─â asemenea afirma╚Ťii sunt considerate neimportante, pur ╚Öi simplu fiindc─â nimeni nu-l ia prea ├«n serios pe dl Orban ÔÇô orice ar spune ÔÇô ╚Öi, ├«ntr-un sens mai larg, fiindc─â nimeni cu capul pe umeri nu-i mai ia prea ├«n serios pe politicienii rom├óni ÔÇô orice ar mai declara ╚Öi promite ace╚Ötia ╚Öi din oricare partide ar sosi?

Adev─ârul e c─â, ├«ntr-adev─âr, foarte multe lucruri nu mai sunt de luat ├«n serios din declara╚Ťiile politicienilor, sau cel pu╚Ťin nu mai sunt luate ├«n serios de marele public, nu de publicul restr├«ns al activi╚Ötilor, c─ârora li se adresa dl Orban. Iar faptul ÔÇô deja generalizat ÔÇô e un mare r─âu ├«n sine, mai ales c─â are logica lui. Mai c─â a╚Ö prefera ca dl Orban (sau oricare alt politician rom├ón) s─â se fi convertit cu sinceritate la iliberalism (pe care s─â-l putem deci combate cu toate for╚Ťele) dec├«t ca orice declar─â, oric├«t de dramatic ar suna, s─â nu fie dec├«t infla╚Ťie verbal─â ╚Öi contorsionare tactic─â.

O derivă iliberală în partidul liberal ar fi desigur primejdioasă; ea rămîne o posibilitate. Dar o generală derivă în nesemnificativ e poate mai gravă; iar în politica românească ea e deja un fapt.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Avertiz─âri de canicul─â ┼či vijelii pentru toat─â ┼úara. Unde se vor ├«nregistra fenomene extreme: harta regiunilor afectate
Avertiz─âri de Cod Portocaliu ┼či Cod Galben de ploi toren┼úiale, vijelii ┼či grindin─â au fost emise mar┼úi, 5 iulie, pentru mai multe jude┼úe din ┼úar─â.
image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Cum se vor impozita imobilele ┼či care este baza de calcul pentru contribu┼úiile la pensii ┼či s─ân─âtate
Modific─ârile Codului Fiscal prev─âd, printre altele, ┼či modific─âri ale modului de calcul pentru plata imobilelor, dar ┼či a bazei de calcul pentru contribu┼úiile la s─ân─âtate ┼či pensii.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.