Ignoranți, șovini și buni creștini

Publicat în Dilema Veche nr. 768 din 8-15 noiembrie 2018
Frica lui Putin jpeg

Sondajele de opinie sînt mai întotdeauna instructive, fie că îți confirmă sau îți infirmă intuițiile. Fără a le lua drept oracole, merită să reflectăm asupra lor cu calm. Știu însă destui care nu-și vor păstra calmul citind rezultatele unui sondaj realizat de Pew Research Center, realizat pentru toate țările UE (https://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-22785625-6-observa-despre-rom-reie-ite-dintr-sondaj-pew-research-center.htm). Întrebați dacă ar dori să accepte musulmani drept membri de familie și dacă, pe de altă parte, văd creștinismul important pentru identitatea lor națională, europenii răspund divizați în principiu de linia care desparte „Vechea Europa“ de „Noua Europa“. Occidentalii, cînd e vorba de prima întrebare (admiterea musulmanilor în familie), au scoruri de la peste 80% în țările nordice și în Olanda, pînă la scoruri mai modeste, totuși peste 50%, în cazul Franței (66%), Germaniei (55%), Marii Britanii (53%). „Esticii“ sînt mult mai rezervați să se încuscrească cu musulmani: 33% polonezii, 32% bulgarii, 29% românii, 21% ungurii, 12% cehii.

La cealaltă întrebare, privind legătura dintre creștinism și identitatea națională, raportul este aproape invers: 64% din polonezi, 66% din bulgari și 74% din români o văd importantă. În schimb, în Vest numai 15% din suedezi, 19% din belgieni, 32% din francezi și 48% din irlandezi văd creștinismul drept un ingredient esențial în identitatea națională. Aș sistematiza interpretarea după următoarele puncte:

● Se menține, în general, o diviziune notabilă în Europa între Vest și Est.

● Creștinismul, indiferent de deno­mi­nație (ortodox, catolic, protestant), atunci cînd e influent în societate, tinde să-i facă pe oameni mai intoleranți în a accepta căsătoriile mixte. Occidentul, mult mai secularizat, a devenit și mult mai deschis.

● Țările vestice, unde există minorități musulmane importante și recente (imi­granți), se arată totuși mult mai deschise față de căsătoriile mixte decît țările din Centrul și Estul Europei, unde nu sînt, în general, comunități noi de musulmani. (Îmi amintesc de un vechi sondaj de opinie de la noi, care, testînd toleranța românilor față de unguri, constata că cei mai ostili erau oltenii.) Oamenii resping cel mai vehement ceea ce nu cunosc, iar experiența, în general, ameliorează relațiile omenești și dispersează încet-încet ideile preconcepute, sădite în mințile oamenilor de generații.

● Excepțiile sînt interesante: Portugalia este o țară deschisă față de înrudirea cu musulmani (72%), dar totodată rămîne o țară cu o identitate catolică semnificativă: 62%, cam cît Polonia. Poate că asta are legătură tocmai cu experiența despre care vorbeam: veche țară de colonizatori, Portugalia are experiența unor culturi și religii diferite de cea domestică și, prin tradiție, e mai puțin înspăimîntată de nou. Pe de altă parte, Grecia, deși aparținînd „Vechii Europe“, se comportă la ambele întrebări cam la fel ca România și Bulgaria, formînd un grup balcanic, ortodox și intolerant. În sfîrșit, țări „estice“ foarte ostile relațiilor de familie cu musulmanii, precum Letonia, Estonia sau Cehia, iau scoruri mici și la întrebarea privitoare la identitatea creștină, sugerînd că există și alte surse ale intoleranței în afara celei religioase.

Unii, în genul lui Viktor Orbán, vor îndrepta acuzator degetul înspre occidentali spunînd: „Normal că acești decreștinați îi acceptă acum pe musulmani pînă și în familie. Toleranța lor duce la diluarea valorilor naționale, ba chiar și a celor europene, bazate pe creștinism.“ Problema acestui mod de a vedea lucrurile stă în două aspecte. În primul rînd, așa cum am spus, ea valorizează ignoranța „celuilalt“ și ideile preconcepute. Dacă spiritul național și creștin (și, în general, religios de un anume tip) se păstrează bine numai în izolare de „ceilalți“, el mi se pare discutabil și oricum potențial nociv. Nu văd atunci de ce ar trebui încurajat și nu, dimpotrivă, descurajat prin educație. Cazul Portugaliei (și chiar al Croației) demonstreză că poate exista și un creștinism mai deschis față de „celălalt“.

În al doilea rînd, noi vrem să trăim mai curînd ca suedezii, olandezii sau chiar francezii decît ca grecii sau ungurii. Poate că un prim pas în a ne apropia de modele stă în a ne schimba modul de a gîndi: a judeca mai mult după experiență și informații corecte decît după prejudecăți și fake news, a ne abține să dăm sentințe și să ne considerăm superiori. Tot sondajul în cauză îi întreba pe europeni dacă aderă la propoziția: „Poporul nostru nu-i perfect, dar cultura noastră e superioară altora“. Grecii conduc detașat la capitolul șovinismului cultural cu 89% – cumva de înțeles, avînd în vedere blocajul în trecut al acestei națiuni. Urmează bulgarii (69%) și românii (66%). În schimb, marile națiuni ale Europei occidentale stau rău cu orgoliul cultural: majoritatea nemților au uitat de „Deutschland über alles“ și au abia 45%, francezii, care, orișicît, au dat ceva lumii, obțin un amărît de 30%, iar dintre spanioli numai un bicisnic 20% mai cred că națiunea lor are o superioritate culturală asupra altora.

Pe scurt, fotografia sondajului ne în­fățișează, prin comparație, ca ignoranți, șovini, înfumurați și buni creștini. Ce-i drept, nu sîntem originali!

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Un cântăreț o murit pe scenă în timp de cânta la chitară: bărbatul a căzut ca secerat după ce s-a electrocutat
Cântărețul brazilian Ayres Sasaki a murit în timpul unui spectacol live la un hotel din orașul Salinopolis din nordul Braziliei. Muzicianul în vârstă de 35 de ani a fost electrocutat.
image
Caz bizar în Canada: un cuplu a fost găsit mort pe „Insula Cimitirului” în timp ce încerca să traverseze Oceanul Atlantic
Cadavrele unui cuplu care a traversat Oceanul Atlantic într-o călătorie cu barca au fost găsite pe o barcă de salvare care a eșuat pe o insulă canadiană îndepărtată, la aproape șase săptămâni după ce au fost văzuți ultima dată.
image
Gropile săpate în nisipul de pe plaje se pot dovedi mortale. Cazul care a șocat opinia publică din SUA
Milioane de americani merg în vacanțe la mare și caută soare, nisip și mare. Mulți însă nu își dau seama cât de periculos poate fi să sapi o groapă banală în nisip.

HIstoria.ro

image
Ziua în care veteranii de o vârstă cu secolul s-au întors pe plajele Normandiei
Acum 80 de ani, soldații care au debarcat pe plajele Normandiei, în dimineața de 6 iunie, au pășit în infern, întâmpinați de obstacole diabolice, mine, sârmă ghimpată, cazemate și bunkere, mitraliere secerându-i încă din apă și un inamic fortificat hotărât să îi arunce înapoi.
image
Vechi magazine și reclame bucureștene
Vă invităm să descoperiți o parte din istoria Capitalei, reflectată în vitrinele magazinelor și în mesajele reclamelor de odinioară.
image
„România va fi ce va voi să facă Stalin cu ea”
Constantin Argetoianu avea să ajungă la o concluzie pe care istoria, din păcate, a validat-o.