Ideologia ca solu╚Ťie

Publicat în Dilema Veche nr. 393 din 25-31 august 2011
Note, st─âri, zile jpeg

Tulbur─ârile londoneze de la ├«nceputul lui august au fost cu siguran┼ú─â, pentru cei afla┼úi la fa┼úa locului, un episod dramatic. Au murit oameni, au fost incendiate cl─âdiri, au fost devalizate magazine. Un amestec straniu de derizoriu (t├«lh─ârii crase, anarhie de cartier) ┼či v├«rtej apocaliptic. Dar pentru cei care n-au tr─âit, nemijlocit, situa┼úia ┼či, ├«n primul r├«nd, pentru ÔÇ×anali┼čtiiÔÇť fini ┼či pentru ideologii angaja┼úi, ÔÇ×spectacolulÔÇť evenimentelor din Anglia a fost man─â cereasc─â. Ce prilej minunat pentru studii academice, cu harnice note de subsol! Ce splendid─â ocazie pentru lansarea unor viguroase manifeste ÔÇ×anti-sistemÔÇť! Ce abundent─â materie-prim─â pentru supa re├«nc─âlzit─â a ideologiilor de tot soiul! Sigur c─â o r─âzmeri┼ú─â de asemenea propor┼úii nu poate fi evacuat─â rapid cu dou─â-trei epitete infamante: golani, infractori, nihili┼čti. Ea trebuie s─â ne pun─â pe g├«nduri. Dar tocmai asta nu face abordarea ideologic─â. Ideologiile nu reflecteaz─â. Ele au, de la bun ├«nceput, dreptate. Ideologul ÔÇô indiferent de obedien┼ú─â ÔÇô e cineva care are norocul s─â constate mereu c─â tot ceea ce se ├«nt├«mpl─â ├«n jurul s─âu ├«l confirm─â. Totul ├«ncape f─âr─â rest ├«n mica lui ma┼činu┼ú─â speculativ─â. 

E, desigur, legitim s─â spui c─â orice revolt─â, de fapt orice act omenesc, are o ÔÇ×motiva┼úieÔÇť. Exist─â motiva┼úii simple, transparente, accesibile bunului-sim┼ú, dar exist─â ┼či motiva┼úii obscure, complicate, greu de dibuit f─âr─â un atent exerci┼úiu hermeneutic. Pentru ideolog, nu exist─â ├«ns─â dec├«t o singur─â motiva┼úie posibil─â: cea care ├«i confirm─â presupozi┼úiile ┼či care poate fi ├«nghesuit─â ├«n frugalul s─âu bagaj terminologic. ├Än cazul de fa┼ú─â, cele mai multe comentarii, mai ales la noi, valorific─â arsenalul, destul de obosit, al unui sociologism pe care chiar ┼či marxismul ├«l calific─â adesea drept ÔÇ×vulgarÔÇť. Ce poate fi o revolt─â de strad─â ├«ntr-o mare capital─â occidental─â? P─âi, e simplu: un act de disperare ├«mpotriva capitalismului, o desc─ârcare psihic─â a oropsi┼úilor, dezavantaja┼úilor, proletarilor, minoritarilor, exclu┼čilor, s─âracilor, imigran┼úilor, exploata┼úilor, coloniza┼úilor de alt─âdat─â, ├«mpotriva restric┼úiilor, erorilor manageriale, legilor nedrepte, arogan┼úei consumeriste, rasismului ┼či inegalit─â┼úii sociale. Gata. Subiect ├«nchis. Tulbur─ârile din Anglia nu s├«nt dec├«t o not─â de subsol, un exemplu ├«n plus, la pagina despre revolu┼úie din manualul de socialism ┼čtiin┼úific. Faptele ÔÇ×insurgen┼úilorÔÇť s├«nt ira┼úionale? Da, dar ┼či statul capitalist e ira┼úional. Insurgen┼úa s-a exprimat mai ales prin vandalizare ┼či furt? Da, dar de vin─â e ÔÇ×filozofia individualismului capitalistÔÇť. ┼×i apoi unde scrie c─â un protest trebuie s─â fie neap─ârat pa┼čnic? 

Ideologul nu se ├«mpiedic─â de realit─â┼úi. Faptele propriu-zise i se par triviale. Printre r─âzvr─âti┼úi se mai g─âsea, e drept, ┼či c├«te o fiic─â de multimilionar (Laura Johnson) ┼či o droaie de puberi ├«n delir, iar printre victime se num─ârau ┼či imigran┼úi (un m─ârunt negustor asiatic, un student malaysian, musulmani de origine pakistanez─â, un frizer evreu de 89 de ani etc.) ┼či oameni s─âraci care ┼či-au v─âzut casele ├«n fl─âc─âri ┼či au r─âmas pe drumuri. Protestatarii n─âp─âstui┼úi comunic─â prin telefoane mobile de ultim─â or─â, fur─â cu automobilele proprii ┼či fac declara┼úii aiuritoare (ÔÇ×am vrut s─â ar─ât─âm c─â facem ce vremÔÇť). Dar s─â nu ne l─âs─âm manipula┼úi de conservatori: scopul spargerilor comise la Londra era, de fapt, o ├«ncercare de a ÔÇ×defeti┼čizaÔÇť proprietatea privat─â. Psihologia lor e rezultatul rasismului promovat de ÔÇ×fa┼úa ├«ntunecat─âÔÇť a modernit─â┼úii. Ideologul e de┼čtept. ├Än┼úelege repede. ├Än┼úelege tot. N-are dubii. ┼×i, mai ales, e ÔÇ×obiectivÔÇť, adic─â se p─âstreaz─â ├«n afara subiectului de care se ocup─â. Se uit─â la televizor, cite┼čte ┼či ÔÇ×traduce ├«n via┼ú─âÔÇť, aplic─â. Nu se pune ÔÇ×├«n situa┼úieÔÇť, ci particip─â la ea de departe ┼či de sus. O judec─â. Nu ┼čtim cum ar reac┼úiona dac─â un grup de dezavantaja┼úi l-ar dezbr─âca ├«n pielea goal─â pe strad─â, i-ar pune foc sub bibliotec─â ┼či i-ar fura ÔÇ×plasmaÔÇť. Dar el n-are nevoie s─â tr─âiasc─â ceva pentru a ├«n┼úelege. El ┼čtie. 

Din punctul meu de vedere, e mai mult dec├«t semnificativ faptul c─â cele petrecute ├«n Anglia nu par s─â fi provocat nim─ânui o reflec┼úie cump─ânit─â despre natura uman─â ┼či despre problema r─âului. Sim┼úul acut al ÔÇ×actualit─â┼úiiÔÇť a inhibat orice referin┼ú─â larg antropologic─â, orice urm─â de teodicee... R─âul social a scos din joc r─âul metafizic. O excep┼úie face Lordul Sacks, ┼čef-rabinul Congrega┼úiilor Evreie┼čti Britanice, care a vorbit despre ÔÇ×suprafa┼úa extrem de fragil─â a civiliza┼úiei umaneÔÇť. Dar cine are timp ┼či chef de asemenea fantezii? Ele ar putea fi materie de ├«ngrijorare. Dar ideologii nu s├«nt niciodat─â ├«ngrijora┼úi. Treaba lor e s─â se revolte. Teoretic. Fiindc─â, ├«n fapt, euforia lor politic─â nu rezolv─â nimic. Ideologiile s├«nt un erza┼ú de solu┼úie. E fals c─â, pentru ei, problema e ÔÇ×s─â transforme lumeaÔÇť. Prefer─â ÔÇ×s─â o ├«n┼úeleag─âÔÇť. C─âci dac─â lumea s-ar schimba vreodat─â ├«n sensul profe┼úiilor lor, n-ar mai avea ce ├«n┼úelege. S-ar pr─âbu┼či ├«ntr-o dulce reverie post-ideologic─â ┼či ar ┼čoma ferici┼úi, aplaud├«ndu-se doar, din c├«nd ├«n c├«nd, ├«ntre ei.

Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Cultura de Internet (o ├«nsemnare ÔÇô ├«nc─â ├«ndrept─â╚Ťit─â, cred ÔÇô din 2008)
At├«ta doar: c├«nd e┼čti ├«n faza de ├«nv─â┼úare, nu se cade s─â adop┼úi, ┼úan┼úo┼č, postura ├«nv─â┼ú─âtorului. Mai ai ├«nc─â de butonatÔÇŽ
Frica lui Putin jpeg
Determinism geografic și decizie morală
Probabil, totu╚Öi, c─â determinismul geografic joac─â un anume rol ├«n judec─â╚Ťile noastre politice, sociale, culturale, dar, ca orice determinism, are limite. Iar c├«nd ├«ncerc─âm s─â vedem dincolo de ele, nu putem ignora o decizie moral─â, adic─â libertatea.
AFumurescu prel jpg
Na╚Ťiuni (ne)ru╚Öinate
Practic, constat tot mai des c─â exist─â at├«t oameni, c├«t ╚Öi na╚Ťiuni ce par complet str─âine conceptului de ru╚Öine.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Italian. Responsabil
Italia nu va fi locul ├«n care suveranismul ╚Öi izola╚Ťionismul s-au dus s─â moar─â. ├Äns─â, cel pu╚Ťin pentru o vreme, cele dou─â vor l─âsa loc unui foarte necesar pragmatism.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
RT France v. Consiliul Uniunii Europene
Apoi, aceast─â func╚Ťionare eficient─â nu a sacrificat nici unul dintre principiile procesului echitabil. RT France a avut acces la Justi╚Ťie, s-a bucurat de dreptul la ap─ârare ╚Öi de o analiz─â independent─â ╚Öi impar╚Ťial─â a motivelor ╚Öi argumentelor prezentate.
tumblr o4cyqcAhRy1sdzmuoo6 1280 jpg
Mașina de scăldat
Așa că pe la jumătatea secolului al XVIII-lea a fost inventată mașina de scăldat; o gravură păstrată într-o bibliotecă britanică din regiunea Yorkshire, datată cu anul 1736, ar fi prima imagine care surprinde niște oameni înotînd cu ajutorul mașinii de scăldat.
Iconofobie jpeg
O maladie necru╚Ť─âtoare
Egoismul (aproape c─â ├«mi vine s─â-i spun egotism ╚Öi ├«n rom├ón─â) reprezint─â mult mai mult dec├«t ne transmit dic╚Ťionarele explicative. Constituie o maladie a spiritului, care te alieneaz─â sui generis, te ├«mboln─âve╚Öte de ÔÇ×tine ├«nsu╚ŤiÔÇŁ.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
De dulce
Echivalen╚Ťa par╚Ťial─â dintre dulce ╚Öi bun devine echivalen╚Ť─â total─â ├«n anumite construc╚Ťii, de exemplu ├«n sintagma fra╚Ťi dulci(sau buni), adic─â fra╚Ťi av├«nd ambii p─ârin╚Ťi ├«n comun, ├«n opozi╚Ťie cu fra╚Ťii vitregi.
HCorches prel jpg
O moarte care nu dovedește nimic
Ce leg─âtur─â au toate astea cu rubrica de educa╚Ťie, cu statutul de prof, via╚Ťa mea? Exilarea lui Ovidiu ╚Öi atentatul asupra lui Rushdie s├«nt pledoarii pentru nevoia de a p─âstra ├«n ╚Öcoal─â literatura pe primul loc ÔÇô ╚Öi subliniez, pe primul ÔÇô ca importan╚Ť─â!
Un sport la R─âs─ârit jpeg
David Popovici e om?
Cu c├«t rezultatele s├«nt mai mari ┼či mai departe de imagina┼úia noastr─â apare umbra tri┼čatului. A┼ča ┼či cu David. Nu poate fi adev─ârat, sus┼úin nu pu┼úini. E ceva ├«n neregul─â. De unde a ap─ârut?
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Dup─â 30 de ani
Hai, noi s─â tr─âim, c─â se pare c─â vom fi ultima genera╚Ťie de oameni ├«n╚Ťelep╚Ťi de pe lumea asta. Dup─â noi vin sociopa╚Ťii ─âia care nu mai ╚Ötiu s─â vorbeasc─â ├«ntre ei. Nu ╚Ötiu dec├«t s─â stea cu ochii ├«n telefon. M─â ├«ngroze╚Öte treaba asta, z─âu.
640px Castle Kruja Albania 2004 07 08 jpg
Tirana ╚Öi str─ânutul albanez ÔÇô despre c─âl─âtoria mea ├«n Albania (I) ÔÇô
Diminea╚Ťa ├«ncepe doar atunci c├«nd locuitorii ora╚Öului se ├«nt├«lnesc pe la terase ca s─â-╚Öi bea cafeaua, ├«nso╚Ťit─â mereu de un pahar de ap─â rece din partea casei, cafeaua nu se bea niciodat─â acas─â.
15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.

HIstoria.ro

image
Prea multe crize pentru o singur─â planet─â
Luna ├«n care vin scaden┼úele nu e niciodat─â pl─âcut─â, dar, c├ónd toate notele de plat─â se str├óng ├«n aceea╚Öi zi, ea este greu de dep─â╚Öit. ╚śi ziua aceea pare s─â fi sosit, la nivel mondial.
image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.