Iarăşi şi iarăşi despre „intelectuali“

Publicat în Dilema Veche nr. 565 din 11-17 decembrie 2014
Avanpremieră jpeg

Domnul Ştefan Brăgărea, colegul meu de curs primar (căruia colegii îi spuneau „Toto“), mă citeşte (ceea ce mă onorează) şi din cînd în cînd îmi scrie pentru a amenda unele texte ale mele cu care se află în disjuncţie (vezi scrisoarea reprodusă în numărul de faţă). Toto, prin clasa a treia, ne intimida pe toţi prin talentul lui literar: scria versuri de o neobişnuită maturitate şi nu ne îndoiam că eram colegi cu un viitor mare om de litere. Ulterior însă, traseul lui profesional a luat o cu totul altă direcţie: a terminat chimia la Politehnică, s-a specializat în biotehnologie, a lucrat în Statele Unite şi în Franţa, pe scurt – a făcut o frumoasă carieră ştiinţifică. În domeniul lui este, cum se spune, „cineva“! Am toate motivele să fiu mîndru de vecinătatea biografiilor noastre şi să-l regăsesc printre cei care mă citesc, declarîndu-se „aproape întotdeauna de acord“ cu mine. Probabil însă că „preistoria“ lui literară subzistă psihanalizabil în frămîntările (nostalgiile?) lui lăuntrice. Şi asta se vede în reacţia iritată pe care o are, ori de cîte ori i se pare că îi exclud din categoria „intelectualilor“ pe truditorii care nu se ilustrează în domeniul „culturii umaniste“. „Nu“ – zice Toto – „nu e corect să dezvolţi ca intelectual umanist un complex de superioritate faţă de profesioniştii ştiinţelor naturii, ai disciplinelor aplicate, ai tehnologiilor de vîrf. Şi ei sînt tot intelectuali!“

În ce mă priveşte, am mai curînd, de cînd mă ştiu, un complex de inferioritate faţă de cei cu minţi antrenate în „laboratoarele“ ştiinţelor zise „exacte“. Am regretat mereu că „n-am cap“ de matematician, de fizician, de chimist. Şi resimt această insuficienţă ca pe o lacună culturală. Am asistat, în cîteva rînduri, la dezbateri „ezoterice“ între Părintele Andrei Scrima („expert“, între altele, în astrofizică) şi Horia Patapievici (de formaţie fizician). Departe de mine gîndul că termenul „cultură“ înseamnă strict cărţi, muzee, metafizică şi concerte. Am cunoscut o mulţime de „umanişti“ plafonaţi, limitaţi la mici dexterităţi de nişă, după cum am cunoscut o sumedenie de medici, ingineri sau fizicieni cu un apetit de lectură şi o deschidere „culturală“ impresionante. Mi se pare subînţeles că Ptolemeu, Arhimede, Euclid, Newton, Copernic, Lomonosov, Einstein şi mulţi, mulţi alţii de aceeaşi speţă fac parte din istoria culturii. N-ar fi existat catedrale fără inginerie, nici tipărituri fără tiparniţe performante… Prin urmare, dragă Toto, m-ai fotografiat greşit. Şi te previn prieteneşte că rişti să devii victima unui nemeritat complex de inferioritate. Dă-mi voie să fac mici comentarii la scrisoarea ta, spre limpezirea lucrurilor.

1. Textul la care te referi („Cărbune, oţel, cultură“, apărut de curînd în Dilema veche) nu are nici o legătură cu distincţia dintre „cultura umanistă“ şi „intelectualitatea tehnică“. Tema era insuficienta preocupare a Uniunii Europene pentru politicile culturale în genere. Vorbeam despre începuturile Uniunii (legate de problemele oţelului şi cărbunelui) şi observam melancolic o anumită indiferenţă (inclusiv financiară) faţă de ceea ce e dincolo de economie, finanţe, administraţie etc. Nu pledam pentru excluderea „oţelului şi cărbunelui“, ci pentru adăugarea unei dimensiuni culturale a construcţiei comunitare. Dacă reciteşti articolul, vei vedea că pur şi simplu ţi-ai „inventat“ adversarul. Iar cînd spuneam că subvenţionarea culturii e „mai ieftină“ decît a unor domenii legate de tehnologiile avansate, nu voiam decît să aduc un argument „cantitativ“ pentru încurajarea investiţiilor. Atît şi nimic mai mult.

2. Dragă Toto, a fi „om de cultură“ nu e o calificare dependentă de profesiunea pe care o ai. Dar bănuiesc că şi tu faci o oarecare deosebire între chimia practicată, eventual cu pasiune, de amatori şi cea de care se ocupă cercetătorul specializat. Am cunoscut inşi care se amuză cu lecturi de astronomie, sau care (cum făcea Constantin Noica) îşi încep ziua terapeutic, rezolvînd o ecuaţie. Asta nu-i face însă astronomi sau matematicieni. E foarte frumos cînd un umanist trage cu ochiul spre ştiinţe sau cînd un om de ştiinţă se apropie de cultură. Nu e vorba aici de „superiorităţi“ şi „inferiorităţi“. E vorba de acumulări solide, de evacuarea diletantismului (şi de o parte, şi de cealaltă), de profesionalism. Problema e că „umaniştii“ nu prea au înclinaţia să se creadă calificaţi în ştiinţele exacte, în vreme ce performerii ştiinţelor exacte îşi arogă mult mai des competenţe „culturale“. Iartă-mă că-ţi spun, e şi cazul tău. „Cultura“ nu e doar „activitate cerebrală susţinută“. Definiţiile pe care le propui (Nehru etc.) sînt şi ele destul de aproximative. Cultura înseamnă, la primul nivel, să controlezi în mod avizat conceptele cu care lucrezi (să nu zici, de pildă, „fortuit“ cînd vrei să spui „forţat“, să ştii, cu alte cuvinte, că „fortuit“ înseamnă „întîmplător“). La un nivel mai înalt, cultura exclude „exasperarea“ pe care o resimţi cînd auzi că Grigorescu e „cel mai mare pictor român“, deşi tu îl preferi pe Aman. Dacă avem de a face cu o simplă chestie de gust, OK, e dreptul tău să preferi ce vrei. Dar „exasperare“? În numele a ce? N-ar fi mai bine să te consulţi şi cu un om de meserie, care să-ţi explice de ce Aman e important şi bun, dar Grigorescu e „mare“? Ai afla diferenţa dintre academism (cu accente de premodernitate) şi barbizonism (cu deschideri preimpresioniste), dintre un foarte respectabil ctitor de instituţii şi o întrupare spectaculoasă a sincroniei stilistice cu arta momentului său. Nu e, desigur, nimic în neregulă să-ţi placă Aman. În neregulă e să te înfurie judecata experţilor. Să te superi că „ăştia care se dau intelectuali“, aşa-zişii „umanişti“, fandosiţii care habar n-au de chimie vor să-ţi impună informaţia lor. Ştii tu mai bine! A se slăbi! Asta mă face să risc şi eu o definiţie a culturii: degustare calmă a valorilor, simţ de orientare intelectuală, cordialitate. Cultura nu e un spaţiu de bătaie. E un spaţiu al întîlnirii, al prieteniei. Spaţiul în care, cred, ne aflăm amîndoi de o viaţă. 

Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Cultura de Internet (o însemnare – încă îndreptățită, cred – din 2008)
Atîta doar: cînd eşti în faza de învăţare, nu se cade să adopţi, ţanţoş, postura învăţătorului. Mai ai încă de butonat…
Frica lui Putin jpeg
Determinism geografic și decizie morală
Probabil, totuși, că determinismul geografic joacă un anume rol în judecățile noastre politice, sociale, culturale, dar, ca orice determinism, are limite. Iar cînd încercăm să vedem dincolo de ele, nu putem ignora o decizie morală, adică libertatea.
AFumurescu prel jpg
Națiuni (ne)rușinate
Practic, constat tot mai des că există atît oameni, cît și națiuni ce par complet străine conceptului de rușine.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Italian. Responsabil
Italia nu va fi locul în care suveranismul și izolaționismul s-au dus să moară. Însă, cel puțin pentru o vreme, cele două vor lăsa loc unui foarte necesar pragmatism.
O mare invenție – contractul social jpeg
RT France v. Consiliul Uniunii Europene
Apoi, această funcționare eficientă nu a sacrificat nici unul dintre principiile procesului echitabil. RT France a avut acces la Justiție, s-a bucurat de dreptul la apărare și de o analiză independentă și imparțială a motivelor și argumentelor prezentate.
640px Bathing at Talloires (Bagnade à Taillores) (The Swim) MET DP834430 jpg
Mașina de scăldat
Așa că pe la jumătatea secolului al XVIII-lea a fost inventată mașina de scăldat; o gravură păstrată într-o bibliotecă britanică din regiunea Yorkshire, datată cu anul 1736, ar fi prima imagine care surprinde niște oameni înotînd cu ajutorul mașinii de scăldat.
Iconofobie jpeg
O maladie necruțătoare
Egoismul (aproape că îmi vine să-i spun egotism și în română) reprezintă mult mai mult decît ne transmit dicționarele explicative. Constituie o maladie a spiritului, care te alienează sui generis, te îmbolnăvește de „tine însuți”.
„Cu bule“ jpeg
De dulce
Echivalența parțială dintre dulce și bun devine echivalență totală în anumite construcții, de exemplu în sintagma frați dulci(sau buni), adică frați avînd ambii părinți în comun, în opoziție cu frații vitregi.
HCorches prel jpg
O moarte care nu dovedește nimic
Ce legătură au toate astea cu rubrica de educație, cu statutul de prof, viața mea? Exilarea lui Ovidiu și atentatul asupra lui Rushdie sînt pledoarii pentru nevoia de a păstra în școală literatura pe primul loc – și subliniez, pe primul – ca importanță!
Un sport la Răsărit jpeg
David Popovici e om?
Cu cît rezultatele sînt mai mari şi mai departe de imaginaţia noastră apare umbra trişatului. Aşa şi cu David. Nu poate fi adevărat, susţin nu puţini. E ceva în neregulă. De unde a apărut?
Comunismul se aplică din nou jpeg
După 30 de ani
Hai, noi să trăim, că se pare că vom fi ultima generație de oameni înțelepți de pe lumea asta. După noi vin sociopații ăia care nu mai știu să vorbească între ei. Nu știu decît să stea cu ochii în telefon. Mă îngrozește treaba asta, zău.
640px Castle Kruja Albania 2004 07 08 jpg
Tirana și strănutul albanez – despre călătoria mea în Albania (I) –
Dimineața începe doar atunci cînd locuitorii orașului se întîlnesc pe la terase ca să-și bea cafeaua, însoțită mereu de un pahar de apă rece din partea casei, cafeaua nu se bea niciodată acasă.
15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, după 30 de ani, românii, alături de ceilalți europeni, de această dată, să se afle în situația în care să suporte o serie de restricții de consum nepopulare și dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
À la guerre...
Campania declanșată împotriva Amnesty International este în cel mai bun caz ineficientă, în cel mai rău – dăunătoare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului renaşte (supravieţuieşte) viguros pe scena noastră politică şi are la bază aceeaşi congenitală inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinată.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele sînt prin definiție nu numai încăpățînate, ci și cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa legătura fascinantă dintre prost și deșteptul lui și, în consecință, mediul de viață cel mai propice pentru deșteptul proștilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. Și continuă. Trebuie doar să știi să surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disecții
Ce își cunoaște omul mai bine decît proprietatea, posesiunea (simbolică sau materială) cu care generează, gradual, raporturi de consubstanțialitate?
„Cu bule“ jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de bătrînii săi înțelepți
Cum să-i fidelizăm și să le oferim bucuria de a mai dărui din ceea ce au acumulat o viață?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sfîrșitul „mesei gratuite” în Uniunea Europeană
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la Răsărit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenuleţ electric de jucărie. Arată bine, se mişcă bine şi reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Mergînd într-o zi la unele dintre aceste băi din Telega, la Șoimu, cu toată istoria asta în cap, nu mică mi-a fost mirarea să întîlnesc niște personaje interesante.

Adevarul.ro

image
Cu cât vor creşte salariile bugetarilor. OUG cu majorări şi sporuri a fost retrasă, un nou proiect a fost publicat de Ministerul Muncii
Ministerul Muncii a publicat, miercuri, în dezbatere publică un nou proiect de ordonanţă de urgenţă, care prevede majorarea salariilor tuturor bugetarilor, începând din luna august, cu un sfert din diferenţa dintre salariul prevăzut pentru anul 2022 în legea salarizării bugetare şi cel din luna decembrie 2021.
image
Fetiţa luată de curenţi la Vama Veche, salvată de Salvamar. Plutea pe o saltea pneumatică, spre Bulgaria
Salvatorii din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) al Judeţului Constanţa au fost solicitaţi pentru salvarea unui minor care plutea pe o saltea pneumatică pe mare.
image
Misterul decesului unui opozant al lui Putin, găsit mort în SUA. Soţia neagă varianta sinuciderii, susţinută de o jurnalistă rusă
Dan Rapoport (52 de ani),  un om de afaceri cu dublă cetăţenie letonă / americană, care a făcut o mulţime de bani în Rusia înainte de a deveni un critic al lui Vladimir Putin, a fost găsit mort în SUA.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.
image
Iuliu Maniu, „un om de extremă rigiditate morală, în timp ce partidul s-a arătat dispus la tranzacţii“
Cea mai mare provocare politică internă PNŢ a primit-o nu de la muncitorii nemulţumiţi de scăderea salariilor și de șomaj sau de la opoziţia liberală, ci de la fostul principe Carol, îndepărtat de la tron prin actul din 4 ianuarie 1926.