Gazetărie la botul calului

Publicat în Dilema Veche nr. 584 din 23-29 aprilie 2015
Avanpremieră jpeg

Dacă mi-ar cere cineva să scriu, acum, cîteva pagini despre Constantin Noica, aş avea trac. Deşi l-am cunoscut îndeaproape, deşi m-am format în preajma lui, l-am citit, am participat, alături de cîţiva prieteni, la o serie de seminarii private pe texte de Platon, Hegel şi Goethe, omul continuă să mă intimideze. Nu te poţi pronunţa nonşalant, cu un fel de promptă suficienţă, asupra unui personaj şi asupra unei opere care depăşesc măsura obişnuitului. Trebuie să ai ceva cunoştinţe, ceva experienţă hermeneutică, cîţiva ani de studiu răbdător şi mult curaj. Sînt cu atît mai surprins cînd văd cu cîtă uşurinţă domni, doamne şi domnişoare, fără un minim palmares în materie, îşi iau îndrăzneala de a se pronunţa, expert, pe marginea filozofului. „Ce oameni fericiţi!“ – îmi vine să spun. Fără complexe, fără ezitări, fără inhibiţii. Ce atîta prudenţă? Nu există teme tabu pentru gazetarul autohton. Avem „libertate de expresie“ şi nu ne sfiim să profităm de ea, fără fandoseli şi scrupule inutile. 

Pe blog-ul

au apărut, pe 13 aprilie (zi fatidică!), două articole ample semnate de doamnele Ramona Găină şi Oana Cernat. Nu le cunosc. Ambele articole vorbesc (şi) despre Noica. Le-am citit cu legitim interes, dar şi cu o crescîndă stupoare. Carevasăzică oricine poate să spună orice despre orice şi despre oricine. Sursa primului articol este, între altele, Norica, o simpatică bibliotecară de la Păltiniş. Pot să înţeleg că, asemenea multor inşi care au gravitat, în postùri diferite, în jurul lui Noica, şi draga de Norica a fost înclinată să se pună în valoare ca „martor“ aflat în confidenţa magistrului. Ea nu e, totuşi, o autoritate infailibilă în materie. Relatările ei sînt fruste: Noica „servea

dimineaţa un pic de ceai“, se plimba, iar „după ora 2 începea din nou scrisul şi gîndirea“. În plus, amintirile Noricăi sînt mai mult decît neglijente: i se povestise, cred, că dl Noica încercase, cîndva, să-i înveţe un minim de engleză pe ospătarii de la Snagov, dar, pentru ea, povestea a căpătat culori noi: dl Noica voia, chipurile, să-i înveţe germana pe ospătarii din Păltiniş. Mai aflăm că filozoful locuia într-o cameră „micuţă“ (ceea ce e adevărat), cu un „dulap imens“ (ceea ce e ilogic şi fals). Ni se mai spune că „marele om“ umbla îmbrăcat într-un palton ponosit, „paltonul său de la închisoare, de la Jilava“. Norica credea, aşadar, că puşcăriaşii purtau, în penitenciare, paltoane aduse de-acasă. O să ziceţi că toate astea sînt fleacuri. Nici eu nu le acord în sine cine ştie ce importanţă. Şi nici nu o fac vinovată pe Norica de rea intenţie sau de cine ştie ce grave inadvertenţe. Ceea ce mă irită este tocmai pompa testimonială cu care sînt reproduse detalii minore şi deformate, în textul unui gazetar care crede că detaliile cu pricina sînt foarte interesante „informaţii“ despre personajul evocat. Apropo: nu e adevărat că Noica „a lucrat la tot ce însemna opera lui Blaga“. E adevărat că s-a străduit să impună traduceri din Blaga în limba germană, dar nu s-a ocupat niciodată, monografic sau altfel, de „opera“ lui. În sfîrşit, a fost o foarte proastă idee redacţională să se aşeze, la începutul articolului semnat de doamna Găină, o fotografie cu Noica şi Adrian Păunescu (aflat într-un scurt „exil“ la Păltiniş). Am mai dat undeva peste o suprarealistă analogie între „Şcoala de la Păltiniş“ şi Cenaclul „Flacăra“. E o aiureală. Iar dl Noica s-a fotografiat cu tot felul de lume, ceea ce nu îngăduie dimensiunea „emblematică“ acordată pozei în discuţie. 

Articolul doamnei Oana Cernat e şi mai tare. Dînsa „cercetează“ raporturile unor „mari români“ cu divinitatea. Am aflat, astfel, cîteva lucruri năucitoare. Noica, de pildă, „avea grijă ca ucenicii săi să înveţe de la el

“. Filocalia se citeşte, nu se „învaţă“ de la cineva. În orice caz, Noica, deşi se întîmpla să citeze din textele Părinţilor, nu le-a „seminarizat“ vreodată cu „ucenicii“. În acelaşi articol e pomenit şi Petre Ţuţea, ca fiind cineva „care a reuşit să-şi ducă scriitura

pînă la capăt“. Nu pricep ce vrea să spună, de fapt, dna Cernat, dar dacă sugerează cumva că Ţuţea şi-a împlinit opera scrisă e, din păcate, neadevărat. Întîi că n-a crezut în vocaţia lui de scriitor (prefera să se situeze mai curînd în zona oralităţii socratice) şi apoi că a lăsat foarte puţine manuscrise rotunde. Formidabile sînt însă, în „contribuţia“ dnei Cernat, rîndurile dedicate lui Mircea Eliade. Aflăm despre el că „a început să ia contact cu divinitatea de la o vîrstă fragedă“. Dovada? „La doar 14 ani a scris articole de entomologie“! Adică despre insecte! Crede oare autoarea că „entomologia“ e o ramură a teologiei? Urmează, oricum, un rapid (şi greşit) inventar al „ideilor“ religioase ale lui Mircea Eliade, pe care le-ar fi „aşternut în 18 volume de enciclopedie a religiilor“. Prin urmare, dna Cernat n-a văzut niciodată lucrarea cu pricina, căci, dacă ar fi făcut-o, ar fi aflat că ea nu e „aşternută“ pe hîrtie de Eliade. El e doar coordonatorul unei echipe numeroase şi autorul cîtorva „intrări“. 

Ce vreau să spun? Că dacă vrei să te ocupi de autori şi teme de mare anvergură, implicînd deja o amplă tradiţie academică, biblioteci întregi de exegeză şi de reflecţie, e jenant să trimiţi spre valorificare gazetărească însăilări ignare, încropite iresponsabil, la repezeală, cu un tupeu sinucigaş. Nu se face! Nu e frumos! Mai vreau să zic însă şi că o redacţie serioasă trebuie să ştie să pună între paginile ei tipărite şi invazia diletantismului filtrele necesare pentru a nu-şi dezamăgi cititorii.  

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

sectie ATI spital Iasi jpg
Cine l-a omorât pe Andrei? Șirul nefast al evenimentelor care au ucis un copil în spital. Manager: „Chirurgii pediatri nu erau disponibili”
Scandalul în care este implicat Spitalul Județean din Târgu Jiu, acolo unde un adolescent și-a pierdut viața după ce i s-a refuzat o intervenție chirurgicală, este departe de a se fi încheiat.
Polata de la Berzasca  Foto DRDP Timișoara (1) jpg
Cum arată polata construită în Clisura Dunării. Șoseua spectaculoasă din Porțile de Fier, protejată de căderi de stânci
Cel mai riscant sector al șoselei de pe Clisura Dunării este pus în siguranță. În ultimii ani, mai multe căderi stânci au creat mari probleme șoferilor care tranzitau drumul național ce însoțește Dunărea pe cea mai spectaculoasă porțiune a sa.
Sarmizegetusa regia  Foto Administrația Sarmizegetusa Regia (8) jpg
Dacii au construit cel mai rezistent drum pavat din România. Cât va costa restaurarea lui, după două mii de ani
Cel mai vechi „drum pavat” din România, construit de daci la Sarmizegetusa Regia, va fi restaurat. Construcții asemănătoare monumentului, dar mai reduse ca dimensiuni, se găsesc și în alte două cetăți dacice.
saracie sate vaslui
Copiii de la sat, tot mai flămânzi și mai săraci. Cum putem eradica sărăcia? Explicațiile unui analist economic
Un sfert dintre copiii care trăiesc în mediul rural se culcă seara flămânzi, arată raportul, intitulat "Bunăstarea copilului din mediul rural", realizat de World Vision România. Iar asta pentru că părinții lor sunt prea săraci și nu au suficienți bani pentru mâncare.
alimente sanatoase jpg
Te simți tot mai trist și nervos? Top 3 alimente care îți vor îmbunătăți starea de spirit
Te simți tot mai trist și nervos? Top 3 alimente care îți vor îmbunătăți starea de spirit
vot diaspora  Foto Facebook jpg
Cum pot influenta voturile din diaspora rezultatele alegerilor? Analist: „Oamenii cred cǎ sunt victimele unei conspirații "
Votul din diaspora română a influențat în mod semnificativ alegerile prezidențiale din România în trecut, iar în 2024 se preconizează ca acesta să joace un rol crucial în rezultatele finale.
Ceausescu facebook jpg
Imagini demult uitate! Cum verifica Nicolae Ceaușescu magazinele de pâine și alimentarele din Capitală. Nimeni nu mișca în fața dictatorului
Regimul comunist în care au trăit românii a fost unul foarte strict, ba chiar sever. Nicolae Ceaușescu aplica măsuri usturătoare în ceea ce privea stilul de viață al cetățenilor și nu numai. Dictatorul controla la sânge produsele existente în alimentarele din țară.
Pitic de grădină făcut în totalitate din droguri Foto Politie Basisteam Dongemond   Facebook jpg
Pitic de grădină făcut în totalitate din droguri, descoperit de polițiști în Olanda. Poliția: „Gnomul a fost vizibil uimit”
Polițiștii din Olanda au descoperit în timpul unor percheziții un pitic de grădină, care cântărea aproape două kilograme și care era făcut în totalitate din MDMA. „Din când în când întâlnim lucruri speciale”, a transmis, vineri, poliția din Dongemond.
Alegerile în Timișoara. FOTO Inquam Photos / Cornel Putan
Cum au votat românii la prezidențiale, din 1990 și până în prezent. Numărul alegătorilor a crescut, interesul a scăzut| ANALIZǍ
În 24 noiembrie 2024, la primul tur al Alegerilor Prezidențiale, sunt așteptați la urne aproape 19 milioane de alegători, în țară și în străinătate. Deși numărul votanților a crescut în ultimii 34 ani, interesul românilor pentru alegeri a scăzut, conform statisticilor.