Frontiere-fantomă

Publicat în Dilema Veche nr. 490 din 4-10 iulie 2013
Ce ştii să faci? jpeg

Zilele trecute, Centrul „Marc Bloch“ din Berlin a organizat o dezbatere, sub patronaj franco-german, intitulată „Europa verticală. Frontiere şi linii de demarcare pe axa Est-Vest în Europa secolelor XIX şi XX“. Conceptul-cheie – imaginat de doamna Béatrice von Hirschhausen – a fost acela de „frontiere-fantomă“, adică frontiere care, într-un fel sau altul, reactualizează sau camuflează diviziuni istorice, instituţionale, geografice, în aparenţă depăşite, dar în realitate încă funcţionale – dacă nu în mod direct, măcar în mod simbolic. Cu alte cuvinte, Europa contemporană a instituit o sumedenie de graniţe „noi“, care, de fapt, se pliază pe calapodul unor „modele“ (politice sau culturale) vechi. Un exemplu posibil este chiar Cortina de fier care a despărţit decenii întregi Europa de Est – patronată, după Yalta, de Uniunea Sovietică – de Europa de Vest, rămasă în „lumea liberă“. S-ar zice că avem de-a face cu o „cortină“ suspendată. Dar stau lucrurile într-adevăr aşa? Nu supravieţuieşte, oare, vechea delimitare prin confecţionarea altor delimitări, mai „cochete“, mai „transparente“, dar, în realitate, neaşteptat de drastice? Europa s-a împărţit în „Uniunea Europeană“ vs ţări europene încă neintegrate, apoi în „zona Euro“ vs ţări (europene) exterioare acestei zone, sau în „spaţiul Schengen“ vs ţări (europene) neacceptate în limitele acestui spaţiu. Unul dintre participanţii la dezbatere s-a amuzat vorbind despre „Europa“, „EUropa“ şi „EUROpa“. Dar acesta e doar unul dintre exemplele posibile. Secole de-a rîndul, „frontierele-fantomă“ s-au dovedit mai prezente decît cele reale, ceea ce e totuna cu a spune că frontierele reale s-au dovedit fantomatice. Uneori, arbitrarul diviziunilor e uimitor. S-a vorbit, de pildă, despre Brynica (Briniţa), un rîuleţ din sudul Poloniei, lung de numai 55 de kilometri şi atît de îngust încît poate fi traversat cu picioarele pînă şi de un copil. Rîuleţul cu pricina a putut fi, totuşi, din 1443 pînă în 1922, o linie de demarcaţie mereu invocată între spaţiul polono-rusesc şi cel prusac, respectiv între Răsărit şi Apus! „Cea mai veche graniţă din Europa“ – s-a spus – „după lanţul Munţilor Pirinei.“

Dezbaterea e infinită. Conceptul de „frontieră“ e, prin definiţie, echivoc. Pe de o parte, e de neevitat (nu se poate vorbi de nici o entitate politică, fără frontiere limpezi), pe de altă parte, e arbitrar: se distribuie fie după criterii accidental geografice, fie prin negocieri post-conflict, fie în urma unor ofensive „imperiale“ anexioniste, „colonizatoare“. Ca să nu mai vorbim despre multiplicitatea tipurilor de frontiere: lingvistice, religioase, rasiale, culturale etc. Cît despre „frontierele-fantomă“, ele nu se pot defini fără o predefiniţie a termenului „fantomă“. Sînt ele „false“? „Închipuite?“ „Defuncte“ şi readuse la viaţă în chip artificial?

Există naţiuni care par condamnate la o durabilă ambiguitate teritorială, la un soi de „plutire“ transfrontalieră, în acelaşi timp generatoare de insecuritate şi de „deschidere“ spirituală. România pare să se încadreze în această categorie. (Nu întîmplător, un român – Nicolae Titulescu – a vorbit de o posibilă şi dezirabilă „spiritualizare“ a frontierelor: un complement terapeutic la precara lor „materialitate“.) În secolul al XIX-lea, românii privilegiaţi care puteau să-şi permită călătorii spre Vest spuneau „plecăm înăuntru“. Se simţeau, aşadar, ex-centrici, marginali, „în afara“ jocului. După al Doilea Război Mondial, cînd paşaportul căpătase conotaţii utopice, călătorul (sau fugarul) spre Vest spunea, dimpotrivă, „plec afară“. Ieşea, cu alte cuvinte, dintr-o împrejmuire samavolnică, dintr-o închisoare; evada. S-ar zice că pendulăm mereu între „afară“ şi „înăuntru“, între frontiere cu dinamică imprevizibilă. În Europa, dar nu încă în Uniunea Europeană. Apoi, în Uniunea Europeană, dar nu în Schengen. Şi nu între graniţele monedei unice. Mai aproape de coajă decît de sîmbure (vezi disputa de-acum vreo doi-trei ani, cu privire la „Kern-Europa“, Europa „propriu-zisă“, „nucleul“ european, Europa „muc şi sfîrc“...), latini şi totuşi ortodocşi, apuseni, dar bizantini, niţel grecizaţi şi niţel turciţi, vechi şi totodată într-o perpetuă „pubertate“ (=„tranziţie“), părem marcaţi de o insolubilă criză de apartenenţă. Văicăreala e, însă, inutilă. E mai profitabil să vorbim de şansa unei neîncetate „provocări“ şi să o asumăm ca destin. Nu e puţin lucru să fii aşezat într-o (fertilă?) neaşezare. Să ai mereu de ales şi să ştii că poţi alege greşit. E, în fond, un îndemn la responsabilitate şi calm. Şi o inepuizabilă sursă de umor. Cu condiţia să nu murim de rîs...

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
România, determinare, în loc de hăhăieli și fițe: explicația succesului cu Ucraina și demontarea unei idei ridicole
România s-a calificat, în premieră, la turneul final Billie Jean King Cup. Rezultatul se datorează cuplului Ana Bogdan – Jaqueline Cristian. Cele două au acceptat mereu convocarea și, inclusiv când au pierdut, au dat totul pe teren. Ceea ce nu se poate spune despre multe alte jucătoare.
image
Ursul care a ajuns la doi pași de București, căutat în continuare de jandarmi. De ce animalele sălbatice își părăsesc habitatul
Un pui de urs care a ajuns sâmbătă la doi pași de București era căutat aseară de jandarmi. Animalul sălbatic a fost văzut sâmbătă în localitatea Ciolpani, Ilfov, iar autoritățile au trimis un mesaj RO-Alert către locuitorii din zonă să stea departe de urs, să nu se fotografieze cu el.
image
Coperta albumului „Cantafabule” al trupei Phoenix, reconstituită de autor. De ce a fost supusă cenzurii comuniste VIDEO
Primul dublu-album scos în România a aparținut trupei Phoenix și se numește „Cantafabule”. A fost scos în urmă cu 49 de ani, însă creația artiștilor pentru copertă nu a trecut de cenzura vremii.

HIstoria.ro

image
„Monstruoasa coaliție”, Cuza și francmasonii, în „Historia” de aprilie
De ce au ales adversarii lui Cuza să-l răstoarne de la putere? Care a fost rolul masoneriei în acest proces? Este apartenenţa lui Cuza la masonerie confirmată documentar?
image
Oltcit, primul autovehicul low-cost românesc care s-a vândut în Occident
La Craiova se produc automobile de mai bine de 40 de ani, mai exact de la semnarea contractului dintre statul comunist român şi constructorul francez Citroën. Povestea acestuia a demarat, de fapt, la începutul anilor ’70, când Nicolae Ceauşescu s- gândit că ar fi utilă o a doua marcă de mașini în România.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.