Frica lui Putin

Publicat în Dilema Veche nr. 725 din 11-17 ianuarie 2018
Frica lui Putin jpeg

Frica are multe specii și toți, chiar și cei mai curajoși dintre noi, avem parte de ea. Ne e frică de moarte, dar și de viață, de boală, de celălalt, de suferință. Unora ne e frică de un examen, altora de un părinte, altora de propriii copii, altora de un soț, altora de neputințele vîrstei. Sînt oameni care se tem numai la un moment dat de cineva anume, care, zic ei, le vrea răul; altora, dimpotrivă, le e mereu foarte frică, dar de nimeni în mod precis, și asta e printre cele mai rele soiuri de frică. Sînt și cei cărora le e teamă de Dumnezeu, teamă despre care s-a spus că „e începutul înțelepciunii“. Fericiții! Altora, pesemne mai neghiobi, le este frică de Diavol, alții – mult mai inteligenți – nu se tem decît de extratereștri. Unii se tem să pornească o treabă, alții – să se oprească din ea. Pe foarte mulți îi trezește din somn spaima de ziua de mîine, pe alții îi sperie ziua de ieri. Sînt o mulțime cei care se tem de vreuna dintre autoritățile statului – de la poliție la tribunale – și, mai recent, am aflat că sînt pe la noi și cîțiva îngroziți de „statul paralel“. În fine, foarte multora ne e o frică absurdă de anumite animale – cîini ori șoareci, păianjeni, șerpi, gîndaci ori șobolani, ori toate la un loc. Dar nu despre aceste soiuri de frică, comune, banale, vreau să vorbesc, ci despre una mai aparte, a unui autocrat – frica lui Vladimir Putin. O frică, de altminteri, bizară, aproape de neînțeles.

Lui Putin îi e frică? Nu se poate, veți zice. De ce anume să-i fie frică lui Putin, care are puteri aproape nelimitate, o uriașă armată de polițiști, spioni, autorități, trupe militare la dispoziția lui personală, care controlează toate autoritățile și instituțiile Rusiei? De ce s-ar teme „țarul“ Putin, care a cucerit Crimeea, i-a sfidat cu succes pe oamenii politici europeni, a influențat alegerile americane, a obținut victorii strategice în Orientul Mijlociu, amenință Vestul cu „războiul informațional“ etc.? Și totuși, așa este: aflăm acum vreo două săptămîni că, în mod paradoxal, Comisia electorală centrală a Rusiei a decis să-i interzică disidentului Alexei Navalnîi să participe la alegerile prezidențiale de anul acesta. Motivul oficial? O condamnare penală, luată pentru faptul de a fi organizat mai multe demonstrații de protest împotriva lui Putin. Bineînțeles, nimeni nu-și poate închipui că votul Comisiei (12 voturi din 13) a fost spontan și nu dirijat de Kremlin. Concluzia: lui Putin, unul dintre cei mai puternici oameni de pe lume, i-e frică de Navalnîi! Dar, poate veți spune, te pomenești că Navalnîi e foarte popular! Deloc. Sondajele de opinie îl dau pe Putin cîștigător al alegerilor la mare distanță de orice candidat, inclusiv de Navalnîi. Dar și dacă, sondajele fiind măsluite, acesta ar obține 10 ori 15%, tot n-ar fi destul și tot Putin ar rămîne președinte pînă în 2024. Ca să nu mai vorbim despre faptul că el dispune oricînd de un imens aparat de propagandă, că presa și televiziunile sînt, aproape în totalitate, sub influența lui, că, la nevoie, poate manipula și falsifica oricînd votul. Pe de altă parte, ar fi folositor pentru imaginea lui Putin dacă Navalnîi ar candida: fostul kaghebist ar demonstra Rusiei și lumii că e un democrat, că nu se teme de contestări și admite competiția onestă cu un adversar. Aceste beneficii de imagine (la care Putin ține foarte mult, de altfel) sînt evidente, și totuși, iată, Navalnîi a fost exclus cu un pretext în care nu crede nimeni.

Așadar, lui Putin îi e frică de un simplu cetățean, fără putere politică, fără armată, fără poliție, fără spioni, fără bani, fără șanse electorale rezonabile, pe care îl arestează după bunul plac și îl declară vinovat de exercitarea unui drept recunoscut pretutindeni în lume (chiar și în Rusia) – acela de a organiza demonstrații pașnice – numai pentru a-l exclude de la niște alegeri pe care omul n-are șanse să le cîștige. Pare absurd, de neînțeles din partea unuia ca președintele Rusiei, a cărui inteligență n-o contestă nimeni. Singura explicație – dacă pe asta vreți s-o numiți explicație – este că, de fapt, nu de un om, nu de acest om se teme marele și preaputernicul autocrat, ci de ceea ce pare să plutească împrejurul lui Navalnîi și al celor cîtorva mii sau zeci de mii de adepți ai lui: poate i un fel de halou la limita vizibilului, poate-i un abur gata să se destrame, poate-i o nălucă gata să piară, căci la urma urmelor se arată prea neverosimilă pentru ca să-i învestim cu un pic de consistență făptura, care-i situată abia o idee dincoace de neființă. E drept, n-ai nici cum s-o arestezi, și nu doar cu poliția, dar nici măcar cu gîndul. Căci ce-i ea de fapt nu știm, însă, convențional, o numim „libertate“.

O mare invenție – contractul social jpeg
Dincolo de costul și eficiența sancțiunilor internaționale
Sancțiunile împotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de cînd mă ştiu, între asceză şi lăcomie, între Yoga ierbivoră şi Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, că ne-ați speriat, bată-vă să vă bată....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
Pînă la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semnături de susținere, din toate colțurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta îngustă și elegantă, brațele ghidonului și sunetul pe care îl scotea noul scuter îl asemănau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristică metafizică
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta atît de grav o generație, retezîndu-i pofta de a trăi?
„Cu bule“ jpeg
Longevivi
Adjectivul „longeviv” este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lungă a unei vieți umane, ci și pe aceea a unei activități oarecare îndeplinite de o persoană.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred că în școli instituția psihologului școlar ar trebui să capete o mult mai mare vizibilitate și importanță.
Un sport la Răsărit jpeg
Mai există ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Există o teorie imbecilă conform căreia la stadion poţi face mai orice, „nu sîntem la teatru“, e bine să existe un loc unde să se descarce flăcăii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Turismul ne e străin
Morișca merge oricum și mereu apar alți clienți fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce lipsește pe piața politică
Tejghelele vieții noastre politice, deși multicolore în aparență, sînt, de fapt, goale.
Viktor Orbán (9298443437) jpg
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Orbán și românii
Indiferent însă de ceea ce îl mînă în luptă pe dl Orbán, nota sa de plată e mult întîrziată.
Frica lui Putin jpeg
Cenaclul „Flacăra” 2.0
Nu, Adrian Păunescu nu a fost un „colaboraţionist”. El a fost un coautor, poate printre cei mai importanţi, al cultului lui Ceauşescu.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
O spectaculoasă prăbușire mută – o întîmplare din deceniul Iohannis
Cu adevărat uimitoare sînt căderile care nu produc niciun zgomot.
Phone Booth with Tower Bridge (36387425206) jpg
Cabina de telefon
În Marea Britanie, tradiționalele cabine roșii de telefon au devenit mici galerii de artă.
Iconofobie jpeg
Detalii complicate
Putem sesiza incongruențe multiple între omul creator și – jucîndu-ne puțin cu noțiunile – creatorul trăitor.
„Cu bule“ jpeg
Teoria chibritului
„A face teoria chibritului” e una dintre expresiile colocviale și umoristice cunoscute de toată lumea, dar pe care dicționarele noastre nu le-au înregistrat.
HCorches prel jpg
Atunci ne vom transforma într-un algoritm matematic
Nu matematica, nu fizica, nu chimia sînt cele care dau unei națiuni identitate. Ci limba, literatura, istoria, artele.
p 7 WC jpg
Crizele de astăzi sînt altfel
Crizele nu mai sînt evenimente rare și izolate, care afectează un grup restrîns de persoane.
Un sport la Răsărit jpeg
Carevasăzică, Viktor Orbán ține cu Csikszereda?
Tipul e un fabulos afacerist care foloseşte orice mijloc, orice tertip pentru a-şi mări capitalul, financiar sau electoral.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Pensionarii de la terasă
Îmi vin în minte pensionarii străini, turiști prin România anilor ’70-’80, care ne uimeau prin mobilitatea, veselia și seninătatea lor.
O mare invenție – contractul social jpeg
Jus cogens
Cine are cîștig de cauză într-un conflict? Cel care e mai puternic sau cel care are dreptate?

Adevarul.ro

image
Accesul turiştilor, interzis în Thassos. Pe ce plaje nu se mai poate ajunge
Mai multe restricţii sunt în vigoare pentru turiştii care ajung în Grecia, începând cu data de luni, 8 august. Autorităţile au interzis accesul din cauza riscului de incendiu.
image
Bătaie în tren între un controlor şi un călător fără bilet. Agresorul este căutat de oamenii legii VIDEO
Un controlor de bilete a fost lovit de un pasager fără bilet care a devenit nervos în momentul în care a fost depistat. Totul s-a petrecut într-un tren care circula pe ruta Mangalia - Sibiu.
image
Primele imagini cu muniţia românească  primită de soldaţii ucraineni VIDEO
Site-ul specializat Ukraine Weapons Tracker au prezentat imagini cu ceea ce par a fi obuze de calibrul 122 milimetri fabricate în România de Romarm în 2022.

HIstoria.ro

image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediată timp de zece ani și apoi cucerită de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii Războiului Troiei ar fi fost, conform „Iliadei”, răpirea Elenei, cunoscută drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus și a Ledei.
image
Şiretlicurile lui Vlad Țepeș: Începutul războiului cu otomanii
În 1460, câțiva dintre boierii nemulțumiți de Vlad Țepeș au sosit la Curtea lui Mahomed al II-lea și i-au prezentat situația din Valahia și probabil unele povești exagerate de-ale lor. Chemat imediat la Edirne/Adrianopol pentru a duce tributul și 500 de băieți, Vlad a trimis vorbă sultanului...
image
Dacia romană, o provincie puternic militarizată
Distribuţia armatei în interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, şi anume de a separa şi supraveghea neamuri „barbare” care erau potenţial periculoase, în special dacă se aliau între ele contra Romei, cum au fost în special sarmaţii iazigi.