F─âr─â solemnit─â╚Ťi (memorialistic─â)

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 945 din 19 ÔÇô 25 mai 2022
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg

Asociem, inevitabil, via╚Ťa diplomatic─â ╚Öi institu╚Ťional─â cu ╚Ötaiful comportamentului ÔÇ×reprezentativÔÇŁ, cu formulistica standardizat─â, cu gesticula╚Ťia de protocol. Pe scurt, cu o versiune demn─â a... plictiselii. ├Än mare, a╚Öa este: suprema╚Ťia regulilor ╚Öi pruden╚Ťa ÔÇ×festiv─âÔÇŁ ├«╚Öi pun, vr├«nd-nevr├«nd, amprenta asupra metabolismului ÔÇ×de scen─âÔÇŁ al celor afla╚Ťi ÔÇ×├«n func╚ŤieÔÇŁ. Dar exist─â ╚Öi momente de suspensie, de destindere amuzat─â, despre care nu se prea vorbe╚Öte. Altele s├«nt lucrurile importante! Restul e ÔÇ×mic─â istorieÔÇŁ. ├Än ce m─â prive╚Öte, episoadele ÔÇ×omene╚ÖtiÔÇŁ de care am avut parte ├«n nea╚Öteptatele mele experien╚Ťe ministeriale au, totu╚Öi, hazul lor, pe care mi-l amintesc cu o consistent─â nostalgie ╚Öi pe care le povestesc cu pl─âcere c├«nd se ive╚Öte ocazia. De pild─â, acum.

Proasp─ât instalat ├«n fotoliul Culturii (decembrie 1989), a trebuit, la un moment dat, s─â fac o vizit─â de rutin─â ÔÇ×coleguluiÔÇŁ meu de la Moscova. Era vorba de un actor, Nikolai Gubenko, numit ╚Öi el, ├«n ├«nnoitoarea guvernare Gorbaciov, ├«n postul de ministru al Culturii (men╚Ťionez, ├«n treac─ât, c─â omul se n─âscuse ├«n Ucraina...). A fost ultimul posesor al acestei demnit─â╚Ťi sub stindardul precar al fostei Uniuni Sovietice. (Dup─â el, institu╚Ťia pe care o conducea a fost definitiv desfiin╚Ťat─â.) Ca de obicei, programul ├«nt├«lnirii era riguros preg─âtit de exper╚Ťii celor dou─â echipe ╚Öi avea, ca punct central, un dialog ├«ntre cele dou─â delega╚Ťii prezente. Nikolai Gubenko ╚Öi-a permis, totu╚Öi, o cordial─â abatere... M-a ├«ntrebat dac─â, ├«nainte de episodul ÔÇ×oficialÔÇŁ, n-a╚Ö fi de acord cu o scurt─â discu╚Ťie ├«ntre patru ochi. Nu puteam refuza. Am r─âmas, deci, ├«ntre noi, iar omologul meu m-a luat prin surprindere ╚Öi m-a ├«nduio╚Öat ├«ntreb├«ndu-m─â, abrupt: ÔÇ×Ce c─âut─âm noi, de fapt, ├«n aceste func╚Ťii?!ÔÇŁ. ╚śi a ad─âugat: ÔÇ×╚Üie nu ╚Ťi-e fric─â? Nu ╚Ötiu cum e la voi, dar aici lucrurile s├«nt destul de nebuloase ╚Öi nu-mi e clar ce rol am de jucat ├«n aceast─â nou─â situa╚ŤieÔÇŁ. I-am r─âspuns, fire╚Öte, c─â nici eu nu m─â simt ├«nconjurat de claritate, preluat ├«ntr-un proiect riguros, dar c─â fac abstrac╚Ťie de context, pentru a pune ├«n mi╚Öcare ceea ce cred c─â e necesar pentru o ÔÇô fie ╚Öi minimal─â ÔÇô reform─â institu╚Ťional─â. Pe vremea aceea, nu aveam la ├«ndem├«n─â o replic─â de care am avut parte mai t├«rziu, c├«nd, numit la Externe, l-am ├«ntrebat ╚Öi eu pe colegul ╚Öi prietenul meu polonez Bronislaw Geremek de ce am acceptat, ├«n fond, pozi╚Ťiile ÔÇ×oficialeÔÇŁ care ne fuseser─â oferite. Bronek mi-a r─âspuns prompt: ÔÇ×Pentru c─â ├«n ╚Ť─ârile noastre e ├«nc─â prea devreme s─â l─âs─âm politica pe m├«na politicienilorÔÇŁ. Spun aceast─â poveste pentru c─â mi se pare semnificativ─â pentru perioada tulburilor reforme ale startului post-comunist. (M─â g├«ndesc, de asemenea, c─â, poate, dac─â ├«n guvernul Rusiei am avea azi persoane ├«nzestrate cu interogativitatea de care d─âdea dovad─â, ├«n 1990, Nikolai Gubenko, lucrurile ar merge ├«ntr-o direc╚Ťie mai normal─â, mai ├«n╚Ťeleapt─â, mai omeneasc─â. F─âr─â orgolii imperiale, f─âr─â poft─â de s├«nge, f─âr─â oarbe, fasciste, fudulii ÔÇ×antifascisteÔÇŁ.)

Un alt episod anecdotic (de╚Öi cu subtext echivoc) de care ├«mi amintesc z├«mbind ╚Ťine de istoria ÔÇ×paralel─âÔÇŁ a rela╚Ťiilor interna╚Ťionale. Eram ├«n Statele Unite, la o mare adunare a Organiza╚Ťiei Na╚Ťiunilor Unite, dintre cele care au loc regulat pentru a prilejui nu doar dezbateri ÔÇ×actualeÔÇŁ, ci ╚Öi ├«nt├«lniri (mai mult sau mai pu╚Ťin formale) ├«ntre demnitarii statelor membre. Cu alte cuvinte, ocazia e, obligatoriu, folosit─â ╚Öi pentru a prilejui contactul fa╚Ť─â c─âtre fa╚Ť─â al mini╚Ötrilor prezen╚Ťi, chiar dac─â substan╚Ťa propriu-zis─â a dialogului nu e ├«ntotdeauna urgent─â sau, contextual, necesar─â politic. Dar a lipsi la una dintre ├«nt├«lnirile sub├«n╚Ťelese poate l─âsa loc la interpret─âri... Pe scurt, ai, n-ai treab─â, te supui programului de protocol. Nu e u╚Öor, pentru c─â, ├«n pauzele ╚Öedin╚Ťelor generale, trebuie s─â acoperi o agend─â ÔÇ×politicoas─âÔÇŁ, cuprinz├«nd zeci de ÔÇ×amabilit─â╚ŤiÔÇŁ institu╚Ťionale. A╚Öa se face c─â, ├«ntr-o asemenea ├«mprejurare, am avut de ÔÇ×bifatÔÇŁ o vizit─â ├«n biroul lui Igor Ivanov, ministrul de Externe rus, predecesorul lui Lavrov. Ivanov fusese, vreo zece ani, activ diplomatic ├«n Spania, urma s─â ajung─â, prin 2007, ╚Öi ╚Öef al Consiliului de Securitate (post din care a plecat prin demisie), avea, cu alte cuvinte, ├«nsu╚Öirile unui ÔÇ×profesionistÔÇŁ. Intru ├«n biroul lui ╚Öi, ╚Ötiind c─â tr─âie╚Öte, ca noi to╚Ťi, aglomera╚Ťia de neocolit a ÔÇ×contactelorÔÇŁ formale, ├«ntreb, informal: ÔÇ×Al c├«telea s├«nt ast─âzi?ÔÇŁ. ÔÇ×Al 41-leaÔÇŁ, r─âspunde, amabil ╚Öi exasperat, Igor Ivanov. ÔÇ×A, dar ─âsta e titlul unui celebru film al lui Grigori Ciuhrai!ÔÇŁ, zic eu. ÔÇ×A╚Öa e! Dar ave╚Ťi grij─â, ─âla din film moare ├«mpu╚Öcat!ÔÇŁ M-a impresionat ╚Öi cultura cinematografic─â a preopinentului, dar ╚Öi micul cinism al execu╚Ťiei anticipate...

Cum vede╚Ťi, via╚Ťa diplomatic─â are, uneori, hazul ei... ╚śi n-ar strica mai mult umor ╚Öi ├«n lumea de azi, o lume ├«n care predomin─â r├«sul politic prostesc, b─â╚Öc─âlia gazet─âreasc─â sau grimasa s├«ngeroas─â a unor vedete horror...

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Concluziile surprinz─âtoare ale unui rom├ón care a vrut s─â afle c├ót cost─â via┼úa ├«n paradisul din Bali fa┼ú─â de Cluj sau Bucure┼čti. ÔÇ×M─â cost─â 10 euro pe noapteÔÇŁ
Patrik Bindea este specialist ├«n marketing ┼či de c├óteva luni a ├«nceput un experiment social, dup─â cum spune chiar el. Patrik a vrut s─â afle c├ót cost─â via┼úa ├«n paradisul din Bali comparativ cu Bucure┼čti sau Cluj, iar concluziile au fost surprinz─âtoare
image
Reac┼úia nea┼čteptat─â a doi ┼čoferi ucraineni ├«n fa┼úa unui rom├ón. ÔÇ×Mi s-a f─âcut pielea de g─âin─â, n-am ┼čtiut ce s─â r─âspundÔÇť
Un ┼čofer rom├ón a povestit cum a decurs ├«nt├ólnirea nea┼čteptat─â cu doi ucraineni la Berlin, ├«ntr-o parcare. Cei doi au avut o reac┼úie emo┼úionant─â atunci c├ónd au aflat c─â au ├«n fa┼ú─â un rom├ón.
image
EXCLUSIV Millie Bobby Brown, actri┼úa din ÔÇ×Stranger ThingsÔÇť: ÔÇ×M-am ├«ndr─âgostit de Unsprezece ┼či am sim┼úit c─â vreau s─â fiu ca eaÔÇť
Actri┼úa Millie Bobby Brown spune c─â o catalogare a serialului drept doar un thriller SF ar fi superficial─â, c─âci ÔÇ×Stranger ThingsÔÇť trateaz─â probleme reale ÔÇô spre exemplu, personajul pe care ├«l interpreteaz─â, Unsprezece, se confrunt─â cu ÔÇ×stresul posttraumatic ┼či traumele din copil─ârieÔÇť.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.