Fără discriminare pozitivă

Publicat în Dilema Veche nr. 1004 din 6 – 12 iulie 2023
Frica lui Putin jpeg

O decizie recentă a Curții Supreme a Statelor Unite (SCOTUS) – salutată de conservatori și criticată de progresiști (inclusiv de președintele Biden) – a interzis discriminarea pozitivă la admiterea în universități. Ideea este că membrii așa-numitelor minorități defavorizate pe motive etnice sau rasiale (mai ales negri sau latino) nu vor mai putea primi puncte în plus pentru a fi admiși ori locuri preferențiale sub o formă sau alta. Se inversează astfel o politică de decenii a universităților americane.

Nu mă consider un conservator; totuși, am susținut de mult timp (în Turnirul khazar) că discriminarea pozitivă (ca și cea negativă, desigur) este inacceptabilă din perspectiva unei societăți liberale, unde educația și știința se întemeiază pe raționalitate și individualitate. Sînt, pe de altă parte, conștient că este de datoria aceleiași societăți să caute să elimine inegalitățile excesive de start, datorate condiției sociale, etnice sau economice precare a candidatului prin diferite programe ajutătoare. Ele ar trebui adresate însă candidaților în prealabil și în afara concursului. În cel mai bun caz, anumite avantaje ar putea fi acordate pe o bază strict individuală și în urma unei analize de caz. Dar intervenția directă în competiție, alterarea rezultatelor prin „săltarea” automată a candidatului negru, să zicem, deasupra celui alb sau asiatic, numai fiindcă acela era negru, distruge însuși sensul competiției (examenului): într-adevăr, aceasta se bazează pe principiul că toți candidații, odată intrați într-un anumit concurs, au același drept de a lupta pentru victorie. E acesta un drept al omului, inerent libertății și egalității persoanei, văzute ca însușiri esențiale și nu contingente. Iată primul meu argument – discriminarea pozitivă distruge competiția în mod sistematic și o face nu doar inutilă, dar și absurdă, astfel încît păstrarea formală a ei în continuare e o ipocrizie și, totodată o contradicție logică.

Cei care susțin discriminarea pozitivă afirmă adeseori că aceasta vrea să corecteze anumite inegalități și nedreptăți istorice. Cu alte cuvinte, fiindcă negrii au fost discriminați timp de decenii și fiindcă mai înainte au fost sclavi timp de secole, urmașii lor astăzi ar trebui să se bucure de niște avantaje față de urmașii albilor. Argumentul mi se pare șubred: pe vremea cînd trăiau străbunii sclavi sau cei persecutați, urmașii nu existau, iar acum, cînd trăiesc urmașii, persecutații au murit de mult. Cei persecutați, umiliți, chinuiți, exploatați nu capătă nimic și, în general, nici măcar n-au cum afla sau cum să se simtă bucuroși că urmașii lor, care trăiesc multe zeci de ani mai tîrziu, vor fi primit o recompensă. Iar cei care o primesc n-au nici un merit personal, ci se comportă asemenea aristocraților care se cred îndreptățiți să comande fiindcă strămoșii lor au participat, să zicem, la cruciade. Dar de ce s-ar transmite drepturile și datoriile urmașilor la a treia, a patra generație ori mai mult? Realitatea este că presupunerea unei asemenea transmiteri ține de mentalitatea tribală a unei societăți arhaice care tratează în mod fals grupurile mari (națiuni, clase, rase, clanuri) ca pe persoane individuale. E de același tip cu convingerea de origine augustiniană că evreii merită să fie persecutați de creștini, fiindcă l-ar fi omorît pe Christos. Iar a prelua această mentalitate într-o societate modernă și individualistă este o absurditate și cu atît mai mult este o absurditate a o prelua în mediul universitar-academic, unde meritul și răspunderea individuale au fost întotdeauna și rămîn decisive pentru progresul științei.

Sînt apoi unii care susțin că discriminarea pozitivă ar avea ca scop nu atît compensarea injustițiilor din trecut, cît realizarea unei mai mari și mai echitabile diversități sociale (să existe în diferite medii universitare mai mulți negri, mai multe femei, mai mulți gay etc., cel puțin în proporție egală cu ponderea acestor grupuri în populația generală). Acum, dacă cei care susțin o asemenea diversitate cred că cei în cauză au merite proprii reale care i-ar califica oricum pentru locurile respective, faptul că ei totuși alterează competiția nu face deloc bine nici măcar celor pe care vor să-i susțină favorizîndu-i prin discriminare pozitivă. Într-adevăr, o diversitate realizată formal nu va mulțumi nici pe beneficiari și nici nu va convinge pe critici sau pe rivali. Aceștia din urmă vor nega meritele primilor, care nu vor avea cum să le demonstreze (chiar dacă ele există), de vreme ce n-au fost acceptați pe baza lor într-un concurs onest. Iar dacă cei avantajați prin discriminarea pozitivă (sau unii dintre ei) totuși nu au merite suficiente, corespunzătoare poziției dorite, atunci la neajunsurile de mai sus se adaugă și declinul calității corpului academic și perpetuarea unei minciuni sociale.

E curios că, în timp ce în sport toată lumea susține fairplay-ul și refuză orice avantaje extrinseci ale unor jucători asupra altora, odată ce aceștia s-au „aliniat la start”, cerînd numai ca „cel mai bun să învingă”, în alte domenii, precum cel academic, înmulțirea avantajelor extrinseci nu pare un scandal atît de evident. Totuși, cine ar mai accepta o competiție sportivă unde unii competitori ar primi puncte în plus (sau metri în plus la alergare) numai în baza faptului că națiunea lor a fost în urmă cu un secol-două persecutată? Iar dacă s-ar susține că în domeniul academic competiția de fapt n-are valoare, de ce atunci se mai organizează concursuri de admitere, de ce se mai scot posturi de diverse tipuri la concurs, de ce se acordă premii și distincții unora, relativ puțini, și nu tuturor? Repet: conceptul meritelor, datoriilor și vinovățiilor colective, transmise automat tuturor urmașilor pe o durată indefinită, și conceptul unei societăți competiționale și individualiste – fără de care știința modernă nu poate fi nici măcar imaginată – se distrug reciproc.

Bineînțeles că decizia SCOTUS este și va fi, din păcate, foarte instrumentalizată din punct de vedere politic – ceea ce înseamnă că raționalitatea și legitimitatea ei nu vor fi recunoscute decît de cei capabili să se ridice deasupra pasiunilor politice. În contextul diviziunilor și al urilor „tribale” dintre progresiști și conservatori din SUA și din atîtea alte locuri, această politizare excesivă nici nu mai uimește. Dar ea nu-i nici mai puțin regretabilă, deoarece creează noi nedreptăți, nu-i ajută cu adevărat pe cei în nevoie și conduce la mediocritate în mediul academic.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

liviu ciobotariu antrenor jpeg
image jpeg
“Gata de o nouă aventură, în curând o să vină frățiorul sau surioara și călătoriile vor fi mai dificile", a spus Emily Burghelea
Emily Burghelea, ultima vacanță cu familia în formulă de 4: „Toată vacanța Andrei a scris pentru doctorat”
Tânăra mămică și celebra influenceriță Emily Burghelea (26 de ani) este o împătimită a vacanțelor exotice.
Percheziții la un bărbat acuzat de încălcarea ordinului de protecție Foto Poliția Română jpg
Bărbat cercetat pentru agresiune sexuală în plină stradă. S-a trezit cu polițiștii la ușă
Un bărbat a fost dus la audieri după ce a avut un comportament necorespunzător față de o femeie. Fapta s-a întâmplat în luna mai.
Nicusor Dan   Ceremonie militara la Mormantul Ostasului Necunoscut  29 mai 2025  Foto Inquam Photos   George Calin (8) jpg
Implicarea serviciilor secrete în marile dosare de evaziune fiscală, subiectul pus pe masa CSAT de Nicușor Dan
În prima ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) la care va participa noul președinte Nicușor Dan va fi pus pe masă subiectul implicării serviciilor secrete în marile dosare de evaziune.
George Simion FOTO Reuters
Simion își varsă năduful pe Becali și Târziu: „Ei sunt Iuda, poporul face diferență, poporul s-a trezit în conștiință”
George Simion i-a numit „Iuda” pe George Becali și Claudiu Târziu, acuzându-i că uneltesc pe toate căile să-i dezbine pe suveraniști. „Ei sunt Iuda, poporul înțelege și face diferență”, a spus liderul AUR.
Intrarea Regelui Matia în Buda, pictură de Benczur Gyula, 1919 (© Magyar Nemzeti Galeria)
Intrarea triumfală în Viena a lui Matia Corvin
La 1 iunie 1485, Matia Corvin intra triumfal în Viena, în câțiva ani regele Ungariei punând stăpânire pe Austria de jos şi Stiria, cu excepţia câtorva cetăţi
Burduja FOTO FB jpg
Ce măsuri propune Burduja pentru a reduce costul facturilor la energie. TVA mai mic, una dintre soluții
Ministerul Energiei, Sebastian Burduja, şi-a propus să vină cu măsuri de reducere a anumitor costuri pentru scăderea facturilor la energie. Una dintre soluţii poate fi o cotă mai mică de TVA, însă decizia va fi a Guvernului şi a Ministerului de Finanţe.
Torje jpg
Adevărul lui Gabriel Torje despre relația cu Ciprian Marica, cel care i-a făcut curte fostei lui iubite
Gabi Torje (35 de ani) s-ar afla în relații reci cu Ciprian Marica (39 de ani).