Fără discriminare pozitivă

Publicat în Dilema Veche nr. 1004 din 6 – 12 iulie 2023
Frica lui Putin jpeg

O decizie recentă a Curții Supreme a Statelor Unite (SCOTUS) – salutată de conservatori și criticată de progresiști (inclusiv de președintele Biden) – a interzis discriminarea pozitivă la admiterea în universități. Ideea este că membrii așa-numitelor minorități defavorizate pe motive etnice sau rasiale (mai ales negri sau latino) nu vor mai putea primi puncte în plus pentru a fi admiși ori locuri preferențiale sub o formă sau alta. Se inversează astfel o politică de decenii a universităților americane.

Nu mă consider un conservator; totuși, am susținut de mult timp (în Turnirul khazar) că discriminarea pozitivă (ca și cea negativă, desigur) este inacceptabilă din perspectiva unei societăți liberale, unde educația și știința se întemeiază pe raționalitate și individualitate. Sînt, pe de altă parte, conștient că este de datoria aceleiași societăți să caute să elimine inegalitățile excesive de start, datorate condiției sociale, etnice sau economice precare a candidatului prin diferite programe ajutătoare. Ele ar trebui adresate însă candidaților în prealabil și în afara concursului. În cel mai bun caz, anumite avantaje ar putea fi acordate pe o bază strict individuală și în urma unei analize de caz. Dar intervenția directă în competiție, alterarea rezultatelor prin „săltarea” automată a candidatului negru, să zicem, deasupra celui alb sau asiatic, numai fiindcă acela era negru, distruge însuși sensul competiției (examenului): într-adevăr, aceasta se bazează pe principiul că toți candidații, odată intrați într-un anumit concurs, au același drept de a lupta pentru victorie. E acesta un drept al omului, inerent libertății și egalității persoanei, văzute ca însușiri esențiale și nu contingente. Iată primul meu argument – discriminarea pozitivă distruge competiția în mod sistematic și o face nu doar inutilă, dar și absurdă, astfel încît păstrarea formală a ei în continuare e o ipocrizie și, totodată o contradicție logică.

Cei care susțin discriminarea pozitivă afirmă adeseori că aceasta vrea să corecteze anumite inegalități și nedreptăți istorice. Cu alte cuvinte, fiindcă negrii au fost discriminați timp de decenii și fiindcă mai înainte au fost sclavi timp de secole, urmașii lor astăzi ar trebui să se bucure de niște avantaje față de urmașii albilor. Argumentul mi se pare șubred: pe vremea cînd trăiau străbunii sclavi sau cei persecutați, urmașii nu existau, iar acum, cînd trăiesc urmașii, persecutații au murit de mult. Cei persecutați, umiliți, chinuiți, exploatați nu capătă nimic și, în general, nici măcar n-au cum afla sau cum să se simtă bucuroși că urmașii lor, care trăiesc multe zeci de ani mai tîrziu, vor fi primit o recompensă. Iar cei care o primesc n-au nici un merit personal, ci se comportă asemenea aristocraților care se cred îndreptățiți să comande fiindcă strămoșii lor au participat, să zicem, la cruciade. Dar de ce s-ar transmite drepturile și datoriile urmașilor la a treia, a patra generație ori mai mult? Realitatea este că presupunerea unei asemenea transmiteri ține de mentalitatea tribală a unei societăți arhaice care tratează în mod fals grupurile mari (națiuni, clase, rase, clanuri) ca pe persoane individuale. E de același tip cu convingerea de origine augustiniană că evreii merită să fie persecutați de creștini, fiindcă l-ar fi omorît pe Christos. Iar a prelua această mentalitate într-o societate modernă și individualistă este o absurditate și cu atît mai mult este o absurditate a o prelua în mediul universitar-academic, unde meritul și răspunderea individuale au fost întotdeauna și rămîn decisive pentru progresul științei.

Sînt apoi unii care susțin că discriminarea pozitivă ar avea ca scop nu atît compensarea injustițiilor din trecut, cît realizarea unei mai mari și mai echitabile diversități sociale (să existe în diferite medii universitare mai mulți negri, mai multe femei, mai mulți gay etc., cel puțin în proporție egală cu ponderea acestor grupuri în populația generală). Acum, dacă cei care susțin o asemenea diversitate cred că cei în cauză au merite proprii reale care i-ar califica oricum pentru locurile respective, faptul că ei totuși alterează competiția nu face deloc bine nici măcar celor pe care vor să-i susțină favorizîndu-i prin discriminare pozitivă. Într-adevăr, o diversitate realizată formal nu va mulțumi nici pe beneficiari și nici nu va convinge pe critici sau pe rivali. Aceștia din urmă vor nega meritele primilor, care nu vor avea cum să le demonstreze (chiar dacă ele există), de vreme ce n-au fost acceptați pe baza lor într-un concurs onest. Iar dacă cei avantajați prin discriminarea pozitivă (sau unii dintre ei) totuși nu au merite suficiente, corespunzătoare poziției dorite, atunci la neajunsurile de mai sus se adaugă și declinul calității corpului academic și perpetuarea unei minciuni sociale.

E curios că, în timp ce în sport toată lumea susține fairplay-ul și refuză orice avantaje extrinseci ale unor jucători asupra altora, odată ce aceștia s-au „aliniat la start”, cerînd numai ca „cel mai bun să învingă”, în alte domenii, precum cel academic, înmulțirea avantajelor extrinseci nu pare un scandal atît de evident. Totuși, cine ar mai accepta o competiție sportivă unde unii competitori ar primi puncte în plus (sau metri în plus la alergare) numai în baza faptului că națiunea lor a fost în urmă cu un secol-două persecutată? Iar dacă s-ar susține că în domeniul academic competiția de fapt n-are valoare, de ce atunci se mai organizează concursuri de admitere, de ce se mai scot posturi de diverse tipuri la concurs, de ce se acordă premii și distincții unora, relativ puțini, și nu tuturor? Repet: conceptul meritelor, datoriilor și vinovățiilor colective, transmise automat tuturor urmașilor pe o durată indefinită, și conceptul unei societăți competiționale și individualiste – fără de care știința modernă nu poate fi nici măcar imaginată – se distrug reciproc.

Bineînțeles că decizia SCOTUS este și va fi, din păcate, foarte instrumentalizată din punct de vedere politic – ceea ce înseamnă că raționalitatea și legitimitatea ei nu vor fi recunoscute decît de cei capabili să se ridice deasupra pasiunilor politice. În contextul diviziunilor și al urilor „tribale” dintre progresiști și conservatori din SUA și din atîtea alte locuri, această politizare excesivă nici nu mai uimește. Dar ea nu-i nici mai puțin regretabilă, deoarece creează noi nedreptăți, nu-i ajută cu adevărat pe cei în nevoie și conduce la mediocritate în mediul academic.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

concert pixabay jpg
Ce poți să faci, în Capitală, în acest weekend. Teatru, concerte, burgeri și marș pro-european
Bucureștiul se pregătește pentru un weekend efervescent, plin de evenimente pentru toate gusturile. Dacă încă nu ți-ai făcut planuri, iată ce poți include pe lista activităților de neratat în perioada 10-11 mai: de la festivaluri culinare și expoziții de artă, la maratoane, întâlniri cu astronauți ș
locuri de munca angajari
Companiile mici și foarte mici angajează masiv. Domeniile care fac cele mai multe angajări
Companiile mici și foarte mici angajează masiv, publicând peste 28.000 de anunțuri de angajare de la începutul anului, potrivit unei cunoscute platforme de recrutare.
razboi foto pixabay jpg
Ce ne învață istoria? Cât de sigură e lumea la exact 80 de ani de la Al Doilea Război Mondial. „Dacă UE ar fi să dispară, s-ar întâmpla din nou“
Măsurile politice luate după Marele Război, dar și evenimentele nefaste care au urmat firesc acestuia, în special incapacitatea financiară a țărilor de a-și reveni după război, au stat la baza izbucnirii celui de-Al Doilea Război Mondial
image png
Shake-ul delicios care te va ajuta să-ți recapeți rapid energia după exerciții fizice
După un antrenament intens, nimic nu se compară cu un smoothie delicios care să-ți refacă rapid nivelul de energie. Această băutură nu doar că hidratează, ci oferă organismului și nutrienții esențiali pentru regenerare.
Bombe ghidate AASM la o expoziție din Coreea de Sud FOTO Shutterstock jpg
Franța își crește producția de bombe ghidate pe care Ucraina le-a folosit împotriva Rusiei, cu efect devastator
Franța își intensifică producția de bombe Hammer, pe care Ucraina le-a folosit pentru a doborî ținte militare rusești.
bani imprumut bancar pentru locuinta jpeg
ROBOR crește din nou. Ratele românilor devin tot mai greu de suportat
Ratele la creditele în lei cu dobândă variabilă continuă să se majoreze, în contextul în care indicele ROBOR la trei luni, un reper esențial pentru împrumuturile de consum, a crescut vineri la 7,31% pe an, față de 7,25% înregistrat în ședința precedentă, potrivit datelor publicate de Banca Națională
Bacalaureat poza de dat in text jpg
Bacalaureat 2025: Modele de subiecte la matematică
Pregătește-te pentru Bacalaureat 2025 cu modelele oficiale de subiecte pentru matematică și alte probe, publicate de Ministerul Educației. Descarcă acum teste de matematică, română și alte materii pentru examenul de Bacalaureat în 2025.
Rusia a amenințat cu arme nucleare Ucraina și alții FOTO Shutterstock jpg
Cum a plantat Rusia documente nucleare pentru spionii occidentali. Un fost șef al spionajului ucrainean face dezvăluiri în premieră
Fostul șef al serviciilor de informații ucrainene, Illia Pavlenko, care a lucrat atât în contrainformații, cât și la vârful serviciilor de informații militare, a dezvăluit în premieră modul în care Rusia a orchestrat iluzia amenințării nucleare.
Dan și Simion  Sursa Revista Flacăra si Noii Golani jpg
Cum au ajuns faimoși Nicușor Dan și George Simion. „Micii Einsteini al Balcanilor” versus „Noii Golani”
Nicușor Dan și George Simion au ajuns cunoscuți prin căi cu totul diferite. Candidatul independent s-a remarcat în anii '80 ca olimpic internațional la matematică, iar un deceniu mai târziu, candidatul suveranist atrăgea atenția prin acțiunile asociației „Noii Golani”.