Europa „à la grecque“

Publicat în Dilema Veche nr. 578 din 12-18 martie 2015
Avanpremieră jpeg

În ultimul număr din

şase greci stau de vorbă despre situaţia politică şi economică a ţării lor: un ministru al noului guvern, primarul Atenei, un scriitor, o jurnalistă, o cîntăreaţă şi un om de afaceri (de fapt, o doamnă). Impresia generală este că aproape toţi sînt mai îngrijoraţi de soarta Europei decît de propria lor soartă. Iată ce spune scriitorul: „Îmi fac griji serioase cu privire la evoluţia europeană. Mi se pare că Europa a devenit un soi de bancă uriaşă, iar popoarele ei s-au împărţit în două categorii: cei care dau bani şi cei care primesc“. Nu e clar cum se face această împărţeală şi de ce Grecia socoteşte normal să fie printre „primitori“. De vină e, oricum, Germania, care dă, dar pune condiţii. În această ordine de idei, ministrul atrage atenţia că a ajuta Grecia e doar în aparenţă un avantaj pentru greci. A ajuta Grecia înseamnă, de fapt, a ajuta Europa. A o ajuta să supravieţuiască financiar, cultural, psihologic. A lucra pentru „demnitatea“ ei. Iar demnitatea e lotul celor din Peloponez: ei ştiu să

demn, în vreme ce vest-europenii nu ştiu decît să

, şi anume într-un mod nedemn. „Europa trebuie să se străduiască niţel mai mult“ – e de părere şi primarul Atenei. 

Vrea Grecia să rămînă în zona euro? „Da“ – răspunde cîntăreaţa. „Dar numai dacă e mai bine pentru nivelul meu de trai. Nu vreau să fiu în Europa dacă trebuie să port mereu de gît stigmatul de datornic.“ Se observă, totuşi, că 70% din greci vor să păstreze moneda europeană. Într-un cuvînt, relaţia Greciei cu Europa e o subtilă (perversă?) combinaţie de „iubire şi ură“. „Vrem să fim europeni, dar „à la grecque“ – spune scriitorul. „Avem o problemă de identitate.“ 

Există însă cel puţin două întrebări la care susţinătorii noului guvern nu au răspunsuri limpezi. Mai întîi, alianţa partidului de guvernămînt (care se recomandă ca „stîngă radicală“) cu partidul de extremă dreaptă (ANEL). Cîţiva dintre convorbitori (mai ales jurnalista) admit că alianţa cu pricina e inacceptabilă sau, în orice caz, nepotrivită („o regretabilă surpriză“). „Dar ANEL a fost singurul partid care a fost de acord cu programul nostru antiausteritate. N-am avut de ales!“ – explică ministrul. O a doua problemă ar fi distanţarea de Uniunea Europeană, dublată de o apropiere de Federaţia Rusă. Cîntăreaţa răspunde candid: „N-am fost niciodată în Rusia şi, de aceea, nu pot să spun dacă avem ceva în comun cu ruşii sau nu!“ Ministrul e, evident, mai „abil“: „Sîntem europeni, dar vrem să acţionăm independent. Şi nu ne gîndim deloc la Rusia. Mai curînd la un program de schimburi economice cu China“.

Îi preocupă, oare, pe convorbitori cauzele blocajului cronic în care se zbate societatea grecească? Da. Şi trebuie să recunosc că, dintr-odată, discursul lor îmi sună oarecum cunoscut. Iată: „Sîntem un popor de individualişti. Stăm prost cu societatea civilă. Avem o relaţie deficitară cu statul (din cauza ocupaţiei otomane…). Statul trebuie să se ocupe de noi, dar noi nu simţim nici un fel de răspundere faţă de stat. Totul se face pe baze personale, ceea ce duce, inevitabil, la clientelism. Evaziunea fiscală e foarte răspîndită. Şi corupţia, în general. Ar fi nevoie de o reformă profundă a serviciului public. N-avem o solidă clasă de mijloc“. Nu-i aşa că această „problematică“ e departe de a ne fi străină? 

Ca peste tot, cei care au cîştigat alegerile promit soluţii definitive. Desigur, cîteva săptămîni nu constituie un interval de timp suficient pentru un bilanţ convingător. Dar ministrul (spre deosebire de jurnalistă şi de primar) e optimist: „Noua conducere a transformat Grecia, în numai 20 de zile, într-o temă planetară. Am reuşit să consolidăm dorinţa partenerilor noştri de a ne ajuta, fără să emită judecăţi pripite asupra noastră“. În orice caz, o primă „reformă“ e vizibilă: tot guvernul grec a renunţat la cravată. Ştaiful capitalist e, în mod curajos, abandonat. Se poartă stilul destins, tineresc, al celui încrezător în sine, pus pe treabă, cu mînecile suflecate. Asistăm la zorile unui ev nou. Aprins. Şi dacă totul merge bine, poate vom scoate din criză şi Europa…  

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Descoperirea terifiantă făcută de arheologi în casa lui Hermann Goring, prietenul lui Adolf Hitler: „Am fost complet șocați“
Schelete înfiorătoare, cu membre lipsă, au fost găsite în „Bârlogul Lupului", unde a locuit cândva un apropiat de top al lui Hitler.
image
Obiceiul care îți „omoară” încet, dar sigur, relația amoroasă: „Este dificil de ignorat răul pe care îl poate face”
Obiceiul de a naviga seara pe rețelele de socializare ar putea fi fatal - cel puțin pentru viața ta amoroasă.
image
Descoperire „incitantă” a unui material care poate stoca gazele cu efect de seră
O nouă descoperire făcută de oamenii de știință ar putea rezolva una dintre cele mai apăsătoare provocări cu care se confruntă omenirea. Este vorba de un tip de material poros care poate stoca dioxidul de carbon, relatează Sky News.

HIstoria.ro

image
Cuza, în umbra masoneriei?
După 1990, multe dintre subiectele considerate tabu în epoca anterioară au început să fie discutate în societatea românească și, foarte des, în registrul senzaționalului.
image
Bătălia Atlanticului - decriptarea codurilor de transmisii ale submarinelor germane
Planificatorii ambelor părți aflate în conflict au realizat rapid că al Doilea Război Mondial va fi câștigat sau pierdut de cel care domină Oceanul Atlantic.
image
Povestea savanților Louis Pasteur și Victor Babeş
Povestea de azi îi are ca ”eroi” pe cei doi renumiți savanți legați de o pasiune comună: cercetarea științifică.