Erau cei vechi mai deștepți decît noi?

Publicat în Dilema Veche nr. 1035 din 8 februarie – 14 februarie 2024
image png

Erau cei vechi mai deștepți decît noi? Cînd, în ultimul timp, mi se întîmplă să întîrzii mai mult asupra unui text platonician ceva mai complicat, sau a unei perioade latine de trei sferturi de pagină (așa scriau Cicero sau Augustin), încep să cred că da. La urma urmelor, cele mai multe dintre textele celor vechi nu erau destinate decît în a doua instanță să fie citite individual; ele trebuiau să fie declamate public și, desigur, înțelese imediat de auditoriu. Și erau. (Se pare că nu numai istoriile lui Herodot au fost citite cu voce tare în public, dar chiar și dialogurile lui Platon erau „jucate” ca la teatru.) Și textele filozofice, și oratoria politică, la fel ca și dramele și comediile și toate celelalte (care ni se par astăzi atît de subtile gramatical) erau înțelese imediat de un public, în bună măsură, neștiutor de carte sau puțin știutor. În timp ce noi, cu toată știința noastră, asudăm încercînd să recunoaștem concatenarea savantă a propozițiilor și a frazelor grecești și latinești și reflectăm adesea destul timp pînă a da cea mai bună soluție unui puzzle sintactic aparent contorsionat și nenatural, dar care oamenilor cărora le fusese destinat li se părea limpede și firesc.

Știm de asemenea că cei vechi, chiar și lipsiți de știință de carte, erau capabili să rețină în memorie lungi pasaje din poemele epice – mii, zeci de mii de versuri. Memorizarea îi făcea să fie mobilați intelectual, cultivați cu cultura poporului și a civilizației lor, deoarece aceste poeme n-aveau doar o valoare estetică și literară, ci constituiau, așa cum s-a spus, veritabile „enciclopedii orale”, care conțineau cam tot ceea ce constituia pentru ei cultură generală și norme etice și sociale. Faptul se întîmpla nu numai în Grecia sau în India brahmanică, dar și în mai toate civilizațiile analfabete, și pînă de curînd. La noi, din contra, analfabeții funcțional, atît de numeroși altminteri, nu numai că posedă abia o fracțiune minimă din cultura noastră, dar nu mai dețin în memorie nici măcar cultura populară și tradițională pe care bunicii lor analfabeți încă o mai posedau. Căzuți între lumi, nu mai știu aproape nimic, cu excepția unei culturi „de bulă”, dobîndită pe cîteva rețele de socializare și care îi lasă nepregătiți pentru viață. Ce să mai spunem că atîția contemporani nu reușesc să-și vorbească nici limba proprie corect gramatical și semantic? 

În general, contemporanii disprețuiesc memorizarea, care în mai toate școlile și sistemele educaționale moderne e considerată o povară inutilă, odată ce există calculatoare. Cei vechi, ca să recheme în minte un lucru, recurgeau la memoria vie proprie, fixată în versuri binecunoscute de toată lumea, sau ascultau recitările unui rapsod. Noi recurgem la Wikipedia sau, mai recent, la vreun chatbot. Efortul e minim, dar oare nu ne dezobișnuim astfel de a ne folosi mintea? Toată lumea admite că, pentru o bună formă fizică, trebuie să practici exerciții corporale de diverse feluri. Dar cînd e vorba despre forma mentală, se doresc comoditatea și evitarea efortului. Copiii muncesc prea mult – auzim de peste tot. Poate. Și totuși, la modul general, cum vrem atunci să ne păstrăm într-o bună formă intelectuală dacă ne lenevim și refuzăm să practicăm exercițiile intelectuale, altădată indispensabile vieții? Rezultatul este că, folosindu-ne mintea insuficient, fie individual, fie statistic și în proporție de masă, ajungem să ne prostim. Să ne mai mirăm atunci de amploarea teoriilor conspiraționiste, unele dintre ele de-a dreptul stupide? Ele nu sînt decît efectul normal al declinului inteligenței celor care le cred.

Adevărul este că am devenit niște anexe ale calculatoarelor noastre și, mai ales, ale telefoanelor mobile. Nu mai păstrăm în minte aproape nici un număr de telefon, deoarece le păstrează agenda automată a telefonului. Nu mai avem nevoie să știm limbi străine, fiindcă Google Translate face el treaba traducerii (nu prea bine, dar totuși o face.) Nu mai avem nevoie să ținem minte configurația orașelor noastre, deoarece Google Maps o face în locul nostru și chiar mai bine. Nu mai avem nevoie să compunem scrisori de intenție sau alte documente, deoarece chatbot-urile ne oferă modele, ba chiar pot să compună textele respective în locul nostru. Învățarea online din timpul pandemiei a arătat că ne putem priva și de contacte sociale fizice. Încă de multe decenii, majoritatea dintre noi am pierdut contactul cu meseriile tradiționale (cizmar, olar, fierar, potcovar, țesător, morar), care au fost preluate de industria modernă. Nu numai că noi înșine nu mai practicăm asemenea meserii care țineau și de inteligența tehnică și manuală, dar nici nu mai cunoaștem pe nimeni în jurul nostru care să le practice. În curînd, odată cu automatizarea condusului, pînă și meseria de șofer va deveni rară sau numai un hobby. Nu Inteligența Artificială e pericolul, ci prostia care se „naturalizează”. Treptat, inteligența devine un „organ nefolosit” și atavic, care, în chip firesc, se atrofiază sau se strică, la fel ca apendicele sau măseaua de minte. Și tot la fel ca și măseaua de minte, și mintea la un moment dat, în societatea proștilor, va trebui extrasă în mod profilactic.

Pierdem așadar numeroase abilități intelectuale cu care am fost înzestrați de natură – memorie, judecată, analiză –, lăsîndu-ne substituiți de calculatoare, așa cum ne despărțim de abilități manuale și tehnice, deposedați fiind de industrie. Devenim comozi, indolenți și, pe măsură ce umanitatea în ansamblu știe și poate tot mai multe, fiecare dintre noi, individual, știe și poate tot mai puține. Disproporția e un scandal care, din obișnuință, nu ne mai scandalizează. Și poate cel mai grav, am ajuns dependințele mașinilor și rețelelor noastre, incapabili să ne descurcăm decent – sau poate chiar să trăim decent – fără smart de ultimă generație. 

Așadar: da, din păcate, anticii erau mai deștepți decît noi. Și mai liberi.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Răzvan Lucescu, „îngropat“ în bani: suma primită de la magnatul grec, patron la PAOK Salonic
La 55 de ani, fiul legendarului „Il Luce“ și-a câștigat reputația de tehnician de elită prin rezultate impresionante. Titlul pe care l-a cucerit cu PAOK, pentru a doua oară, confirmă această realitate.
image
Experiența copleșitoare a doi români printre tătarii din Rusia. „România? Fantastică țară!” VIDEO
Cristi și Ralu, doi cunoscuți vloggeri români, au ales să meargă în Rusia, dar nu oriunde. Cei doi au ajuns la Kazan, capitala Tatarstanului, iar experiența lor a fost una copleșitoare
image
Vârsta de pensionare se va modifica la fiecare 3 ani. Cum pot ieși femeile mai devreme la pensie
Un articol din noua lege a pensiilor, care intră în vigoare de la 1 septembrie 2024, prevede că vârsta de pensionare se va modifica la fiecare 3 ani.

HIstoria.ro

image
Războiul aerian împotriva Germaniei
Pe la mijlocul anului 1943, soarta războiului s-a întors în favoarea Aliaților atât în Europa, cât și în Pacific. Informațiile ULTRA au jucat un rol extrem de important în războiul aerian deasupra Germaniei.
image
Unde e corectitudinea presei românești din anii celui de-al Doilea Război Mondial?!
Februarie 1941. România generalului Antonescu aparține Axei. Germania, noul nostru partener strategic, e în război cu Anglia. Presa vremii respective urmărește îndeaproape mersul Războiului.