Educație, intelectuali, miniștri...

Publicat în Dilema Veche nr. 960 din 1 septembrie – 7 septembrie 2022
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg

Am primit și eu textul scrisorii celor 100 de intelectuali privind noua versiune a legii educației. Cu invitația de a-mi adăuga și eu semnătura. Am ezitat, nu pentru că nu eram de acord cu textul propriu-zis, ci pentru că experiența ultimilor 30 de ani m-a făcut să nu mai cred în asemenea proceduri. După 1989, societatea civilă, GDS-ul, nenumărate asociații profesionale au tot trimis forurilor responsabile sute, dacă nu mii, de asemenea scrisori. Fără nici un rezultat. Totul s-a redus la o gesticulație legitimă, dar ineficientă, „nobilă” moralmente, dar ineficientă pragmatic. Nu voi încerca, acum, să explic mecanismul prin care, la noi, civismul alunecă adesea, cu cele mai bune intenții, spre decorativ. Fapt e că instituțiile oficiale vizate de „provocările epistolare” nu le iau în serios, dacă nu chiar le discreditează, atribuindu-le motivații impure, partizane, antiguvernamentale... De reacții responsabile, de dezbatere reală, aplicată, de colaborare cetățenească nu poate fi vorba. Pornind de la această experiență – la care se adaugă și o demobilizare personală dinaintea realităților politice naționale și planetare –, nu m-am grăbit să semnez scrisoarea cu pricina.

Din păcate, ceea ce a urmat mi-a confirmat decizia „absenteistă”. Ce-ar fi fost normal? Ar fi fost normal ca Ministerul Învățămîntului, văzînd numele înscrise pe lista expeditorilor, să se declare gata de dialog. Intelectualii semnatari să-și aleagă un grup de 5-10 reprezentanți, care să fie invitați la o întîlnire analitică civilizată cu ministrul de resort, căruia, de fapt, i se adresa mesajul lor. Nici vorbă! Ministrul nu vrea dezbatere. Preferă să dea cu tifla „protestatarilor”, cu argumente conspiraționiste și „obiectivități” statistice. Autorii scrisorii nu sînt decît un impur  „grup de interese”, pus pe subminarea autorității guvernamentale. Ca să nu mai spunem că sînt doar 100! Păi, se compară ei cu cei 3,5 milioane de elevi cărora le este dedicată legea?! O replică pe măsură ar fi, în acest caz, că nu se compară 100 de inși cu performanțe profesionale clare și recunoscute cu 1 ministru! Cam în aceeași linie se situează și alte „argumente” ministeriale: 1) Nu puteam prelungi la nesfîrșit dezbaterile. Se cere o soluție urgentisimă, chiar dacă imperfectă (cum zic răuvoitorii). 2) E drept că elaborarea proiectului de lege a luat ceva timp, dar au fost și vremuri grele: pandemia, războiul din Ucraina, tulburările climatice etc. (cu alte cuvinte, vinovați pentru întîrzierile, bîlbîielile și derapajele legii sînt Putin, COVID-ul și seceta). 3) Am organizat, totuși, dezbateri! De ce n-au participat la ele și vitejii care se arată acum, după război... 4) Am organizat dezbateri cu elevi, cu asociații sindicale din învățămînt, cu studenți. Intelectualii să zică mersi! Ș.a.m.d. 

image

Ar mai fi multe de spus. Dar la ce bun să repet sau să amplific de pomană ceea ce s-a spus deja răspicat despre detaliile legii sau despre desființarea CNATDCU și rigorile „exagerate” în administrarea plagiatelor doctorale, despre inflația „digitalizării”, chiar și acolo unde nu e nevoie de ea, ba chiar acolo unde efectele ei sînt riscante? Sigur că educația trebuie să accepte propuneri de reformă impuse de modernitate, exigențe globale, administrație funcțională, conformă cu rigorile instituționale impuse de evoluția contextului, de reformulările antropologice, de noile modele profesionale și sociale. Dar „progresul” – pentru cine înțelege corect condiția umană și spiritul timpului – nu înseamnă strict detronarea tuturor achizițiilor benefice deja existente. Progresul nu exclude recuperarea tradițiilor benefice. Progresul inteligent nu se sfiește să fie și restaurator, adică, atunci cînd e cazul, „regresiv”, recuperator. Iar legiferările „actuale” nu trebuie să semene a acomodări conjuncturale, a înregimentare fără discernămînt în ultima modă.

Pe scurt, e nevoie de flexibilitate, cordialitate dialogală, respect pentru alteritate și spirit critic. Și cred că inițiatorul proiectului „România educată”, președintele țării, nu poate asista prea înțelegător la reacții de o anumită suficiență simplificatoare și iritată, ca acelea cu care ne-a surprins pe mulți actualul ministru, ca răspuns la scrisoarea celor 100 de bombănitori...

P.S. I-aș sugera, totuși, dlui ministru Cîmpeanu să aibă curiozitatea și răbdarea de a consulta CV-urile celor 100 de intelectuali „vinovați” de răzmeriță. Va descoperi, în majoritatea cazurilor, portrete ale unor performeri în plan cultural și administrativ, pe care nu-i poți evacua atît de nonșalant, atunci cînd te contrazic. Despre ei se va mai vorbi și după ce o sumedenie de miniștri actuali vor reintra in anonimat...

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.