Dou─â scurte pove┼čti despre ortodoxie

Publicat în Dilema Veche nr. 301 din 19 Noi 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Mi s-a ├«nt├«mplat, uneori, s─â fiu ├«ntrebat de prieteni din vest ce este, ├«n fond, ortodoxia. Nici ei, nici eu nu aveam timp pentru ample dezvolt─âri istorice ┼či dogmatice. Am ales deci o cale mai cur├«nd anecdotic─â, pornind de la unele situa┼úii de via┼ú─â. Una din ele mi-a fost relatat─â, cu mul┼úi ani ├«n urm─â, de prietenul meu Horia Bernea. O tr─âise el ├«nsu┼či. ├Äntr-o zi de var─â bucure┼čtean─â, foarte c─âlduroas─â, cu asfalt moale, str─âzi pustii ┼či arome incerte, Horia ajunsese, ca din ├«nt├«mplare, ├«n preajma unei biserici. S-a sim┼úit ├«ndemnat s─â intre. Ca s─â se reculeag─â, desigur, dar nu mai pu┼úin ca s─â ias─â un timp din b─âtaia soarelui ┼či s─â se bucure de un salutar episod de r─âcoare. Voia, cu alte cuvinte, s─â beneficieze simultan de confortul sufletesc ┼či de cel al respira┼úiei destinse, ambele reunite, ├«n spa┼úiul sacru, prin dubla semnifica┼úie a Duhului: adiere duhovniceasc─â, ├«nsufle┼úitoare, ┼či suflare proasp─ât─â, d─ât─âtoare de via┼ú─â. Din nefericire, acest elan nobil ┼či legitim a fost amputat prompt, de├«ndat─â ce prietenul meu a intrat ├«n biseric─â, ├«n─âuntru nu era nici un credincios: doar parohul locului, singur, a┼čezat la o mas─â improvizat─â, dinaintea altarului. Masa era acoperit─â cu ziare, preotul ├«nfrunta ar┼či┼úa ├«mbr─âcat lejer, ├«n maieu, iar pe mas─â a┼čteptau s─â intre ├«n rol, dac─â nu cumva intraser─â deja, o sticl─â cu vin ┼či un pahar. Horia Bernea avea, pentru vin, o afec┼úiune cre┼čtineasc─â. Scena cu care se confrunta i s-a p─ârut, totu┼či, indigerabil─â, ceea ce, conform temperamentului lui necomplezent, n-a ├«nt├«rziat s─â declare: "Bine P─ârinte, se poate a┼ča ceva? Intru smerit ├«n biseric─â, vreau s─â m─â rog ┼či dau peste dumneata instalat ├«n fa┼úa altarului ca la bodeg─â! E normal?" Preotul n-a dat nici un semn de tulburare. Nu s-a ru┼činat, nu s-a m├«niat, nu ┼či-a cerut scuze. A spus doar at├«t: "Fiule, aici e casa Domnului. Eu, unul, m─â simt foarte bine sub acoperi┼čul ei. M─â simt ca acas─â. Dac─â dumneata nu te sim┼úi bine, pofte┼čte afar─â!" Ca unul pentru care "firescul" era o virtute esen┼úial─â, Horia Bernea a fost entuziasmat de reac┼úia preotului. I se p─ârea, cum mi s-a p─ârut ┼či mie dup─â ce am ascultat povestea, c─â ├«n cuvintele lui se exprimase o component─â constitutiv─â a spiritului ortodox: naturale┼úe, lipsa oric─ârei solemnit─â┼úi juridice, ┼či un mod caracteristic de a tr─âi bucuria, f─âr─â ipocrizie, f─âr─â frustr─âri abisale, f─âr─â... psihanaliz─â. Farmecul unui astfel de amplasament spiritual e de necontestat. Ar fi de ad─âugat c─â acolo unde e farmecul e ┼či primejdia. Naturale┼úea poate vira, ├«n absen┼úa discern─âm├«ntului, spre trivialitate, iar refuzul mentalit─â┼úii juridice, al literalismului ├«ngust, poate duce la relativizarea oric─âror reguli, la excesul "pogor─âmintelor", al concesiei scuzabile. C├«t despre valorificarea bucuriei, ea poate aluneca oric├«nd c─âtre un imanentism lucrativ ┼či voios, sentimental ┼či nesim┼úitor deopotriv─â. O a doua ├«mprejurare semnificativ─â mi-a fost relatat─â de P─ârintele Iustin Marchi┼č. E vorba de o ├«nt├«lnire, la m├«n─âstirea S├«mb─âta, ├«ntre doi fra┼úi ai Comunit─â┼úii catolice Saint Jean ┼či Teofil P─âr─âian, vestitul monah nev─âz─âtor al ob┼čtei f─âg─âr─â┼čene (trecut de cur├«nd la cele ve┼čnice). "Cu ce treburi pe-aici, cu ce v─â ocupa┼úi?" " a ├«ntrebat, abrupt, P─ârintele Teofil. "├Äl c─âut─âm pe Dumnezeu" " a sunat, cuviincios, r─âspunsul oaspe┼úilor. "Cum adic─â, s├«nte┼úi c─âlug─âri ┼či nu L-a┼úi g─âsit ├«nc─â?" s-a mirat, ironic, gazda ortodox─â. Dialogul acesta e c├«t se poate de instructiv pentru evaluarea orient─ârii spirituale a celor dou─â confesiuni cre┼čtine. Catolicismul mizeaz─â preponderent pe dimensiunea c─âut─ârii, a interoga┼úiei, a cercet─ârii care nu exclude, ba dimpotriv─â, instrumentarul ra┼úiunii, ├«n vreme ce ortodoxia e mai degrab─â celebrarea extatic─â a faptului de a fi g─âsit. Catolicismul e febril, ortodoxia e euforic─â. De bun─â seam─â, nu cau┼úi niciodat─â f─âr─â perspectiva de a g─âsi ("nu m-ai c─âuta, dac─â nu m-ai fi g─âsit" spune o vorb─â celebr─â), ┼či nu g─âse┼čti niciodat─â pentru a te instala, decerebrat, ├«n placiditatea unei solu┼úii gata-f─âcute. Dar e limpede c─â avem de a face cu o caracteristic─â diferen┼ú─â de accent: investiga┼úie tenace, pe de o parte, s─ârb─âtoare glorificatoare, pe de alta. De la dogmatic─â la doxologie. Cum s-a ajuns la aceast─â fractur─â ┼či ├«n ce mod poate fi ea dep─â┼čit─â, f─âr─â ecumenisme de conjunctur─â, asta este o alt─â poveste, greu de rezolvat anecdotic.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
├Än Primul R─âzboi Mondial, Mihalache se ├«nscrie voluntar ca ofi┼úer ├«n rezerv─â ╚Öi se remarc─â prin curaj ╚Öi prin vitejie peste tot, dar mai cu seam─â la M─âr─â╚Öe╚Öti. Regele Ferdinand ├«nsu╚Öi ├«i prinde ├«n piept ordinul ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.