Disonanța

Publicat în Dilema Veche nr. 913 din 7 – 13 octombrie 2021
Frica lui Putin jpeg

Marele fizician Niels Bohr se pare că avea niște superstiții benigne, gen „bătutul în lemn”, evitarea lui 13 sau a „pisicii negre”. Odată, cineva l-a întrebat, surprins: „Oare tocmai dumneavoastră credeți în superstiții băbești?”. „De crezut nu cred în ele, desigur“, ar fi răspuns Bohr, „dar poate ajută.”  

Disonanța cognitivă e un fenomen răspîndit, și nu numai în mediile mai needucate sau nereflexive. Însă, de foarte multe ori, ea trece de nivelul anecdotei agreabile și îmbrățișează, la nivel de masă, aspecte acute, dramatice, poate chiar tragice.

Cînd se întîmplă la noi o nenorocire, asociată neglijenței, iresponsabilității, subfinanțării etc. (vezi o secție ATI care recent a ars la Constanța), foarte multă lume spune: „Așa ceva nu s-ar fi întîmplat în străinătate (adică în Vest)”. Și – e limpede – cu această judecată e de acord marea majoritate a populației. De asta și formula, devenită slogan electoral: „Vrem o țară ca afară!”. Așadar, vrem să imităm Occidentul în ceea ce privește buna organizare a serviciilor publice, curățenia orașelor, asistența sanitară, pensiile, locuințele și, în general, nivelul de trai. Pe de altă parte – paradoxal, s-ar zice –, o majoritate a populației nu vrea să imite Occidentul în ceea ce privește dorința de vaccinare contra COVID-19. În particular, ea vrea desigur ca secțiile ATI să nu mai ia foc, ca în Vest (se mai întîmplă și pe acolo), dar nu vrea să le țină relativ neocupate prin vaccinare masivă. Românii, în majoritatea lor, sînt convinși că o bună asistență medicală, spitale noi etc. sînt necesare, dar, pe de altă parte, tot în majoritatea lor (două treimi deocamdată), refuză sau ezită să asculte de sfatul medicilor legat de vaccinarea anti-COVID-19. Popular, se crede că „spitalele de la noi te omoară”; de ce atunci, măcar în cazul special al pandemiei actuale, nu caută să le evite prin vaccin, nu prin ingerare de usturoi sau de suplimente alimentare dubioase?

Se va spune că, la noi, oamenii nu cred în autorități, inclusiv în cele medicale. De acord, neîncrederea în autorități e majoră și cu rădăcini vechi. Dar explicația refuzului vaccinării, ba și aceea a unui absurd coronascepticism, poate fi numai parțial aceasta. Căci nimic în legătură cu pandemia – explicații, carantinare, testare, tratament, vaccinare, tipuri de vaccinuri – nu e original românesc, totul e preluat din Occident, în principiu din Uniunea Europeană – ceea ce populația știe prea bine. Cum explică atunci antivacciniștii (mă refer la cei militanți, care au demonstrat recent în București) că ceea ce s-a dovedit folositor în Occident (vezi scăderea masivă a cifrelor infectărilor, a cazurilor grave și a deceselor din ultimele săptămîni) poate fi dăunător în România? Poți accepta că guvernul român e corupt, ineficient și mincinos, dar să fie la fel și guvernele german, francez, danez, italian, spaniol, portughez etc., care au adoptat aceeași strategie generală? Dacă n-avem încredere în guvernul nostru, de ce n-avem încredere măcar în guvernele acelor țări (unde trăiesc, de altfel, milioane de români, rude cu cei de acasă), pe care, de altfel, le invidiem și ne dorim să le ajungem din urmă și de unde am luat și luăm toate inovațiile tehnologiei, inclusiv vaccinurile? De ce nu se vaccinează românii, nu fiindcă o spun ai noștri, pe care îi suspectează, ci măcar fiindcă o spun ăia din afară, pe care spun că vor să-i ajungă?

Fără îndoială, înregistrăm o notabilă disonanță cognitivă. Vrem și totodată nu vrem să fim „ca afară”. Vrem și nu vrem să „semănăm” cu ei. Cum răspund la ea – dacă răspund – militanții antivacciniști e mai puțin important. Dar e important că ea constituie un fenomen de psihologie socială, mult răspîndit la noi, din păcate, pe care nu poți să nu-l asociezi cu o formă periculoasă de naționalism și „nativism” cultural, de refuz obstinat al modernității de tip occidental, ba chiar de populism extremist de dreapta, de altfel preluat politic de AUR. Or, se vede din istorie și de pretutindeni de pe lume că niciodată aceste refuzuri nu sînt compacte; ele refuză selectiv ceea ce li se pare critic și dăunător, acceptînd totuși, de voie, de nevoie, alte aspecte. În ultimă instanță, știm bine că toate formele vechi și noi de rezistență la modernizare nu sînt – și încă din epoca romantică – decît specii „mutante” ale modernizării înseși, așadar, în mod fundamental, marcate de disonanță cognitivă și atitudinală.

Este, pînă la urmă, o mare ironie faptul că majoritatea celor care spun că vaccinul „te face steril”, că „virusul nu există” sau că „e numai o gripă” au citit asta nu cutreierînd „Galaxia Gutenberg” (de care au uitat de mult), ci pe Internet, de obicei pe un telefon „smart”, adesea pe platforme ca Facebook, Instagram etc. Astfel, tehnologia ultimă e pusă să se întoarcă împotriva tehnologiei ultime. Marea inovație din biomedicină (vaccinurile ARNmesager) e pusă să conteste marea inovație din informatică. Cunoașterea joacă împotriva ei înseși; omul – împotriva lui însuși. Nimic foarte nou, dar mereu uimitor.

640px Boulevard Unirii jpg
Cu mîndrie despre România, cu luciditate despre români
România va construi și spitalele regionale și municipale (este greu de spus cînd), pentru că dacă acum este moda stadioanelor, cu siguranță va veni și cea a spitalelor.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Dependența de China
În discursul despre care aminteam mai devreme, Rishi Sunak propunea ca relațiile cu China să fie guvernate de acum înainte de un „pragmatism robust”.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Nota testamentară a lui Constantin Noica
S-au găsit, inevitabil, și hermenuți subtili, care să extindă „marasmul” nicasian asupra „discipolilor”.
Frica lui Putin jpeg
Dr.
Bine, dar de ce totuși au nevoie să-și pună la rever acest păcătos de dr.? Vanitate?
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Doar educația...
Și eu cred că responsabilitatea, respectul pentru ceilalți și hărnicia sînt valorile fundamentale pe care trebuie să le insuflăm celor ce vin după noi.
m simina jpg
Primul SMS din istorie
Fix treizeci de ani, așadar, de la primul mesaj scurt trimis (Short Message Sent) din istorie.
Iconofobie jpeg
Un demon atipic
Ambii reprezintă niște „realități” abstracte, imprecise, încărcate de mister și neclaritate semantică.
„Cu bule“ jpeg
Șofer de duminică
Popularitatea expresiei se reflectă în extinderea tiparului la alte ocupații.
HCorches prel jpg
Voi știți formula permanganatului de potasiu?
Așa era ea, o profesoară severă din cale-afară, la orele căreia nu se auzea nici musca.
radu naum PNG
Putem să vorbim despre un campionat prea mondial de fotbal?
Un minunat Panama-Oman va putea fi savurat la viitoarea Cupă Mondială. Sau un Brazilia – St. Kits şi Nevis, acolo să vezi distracţie! Nu s-au gîndit rău venerabilii.
p 7 WC jpg
Evitabila creștere a extremei drepte germane
Dar nu și în Germania, unde partidul de extremă dreapta Alternative für Deutschland (AfD) are, deocamdată, un succes neînsemnat.
Comunismul se aplică din nou jpeg
De ce se opune Austria
Mi-am adus aminte atunci și cum o cunoștință din Oetz mi-a explicat odată că pe văile mai dinspre Elveția mă puteam întîlni cu oameni nesuferiți și încuiați.
O mare invenție – contractul social jpeg
Subiect de drept și drept subiectiv (I)
În limba engleză, termenul subject a rămas fidel sensului etimologic de supus.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Conferințele noastre, viitorul nostru
Cînd generația liceenilor de azi va ajunge la butoanele țării, sînt convins că ne va fi mai bine decît ne este acum!
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Presa acum 85 de ani și azi
Nu mai e vorba de o slujbă publică, destinată să lămurească în vreun fel pe privitor.
Frica lui Putin jpeg
Condiția de înger
abandonînd umanitatea pentru un scurt răstimp, a împrumuta aripile de la îngeri.
AFumurescu prel jpg
Interesul și fesul
Dacă nu mă credeți, întrebați-vă prietenii de pe Facebook, Instagram, Twitter, TikTok și ce alte rețele „sociale” vor mai fi fiind. În lumea virtuală.
m simina jpg
Abraham Lincoln de Ziua Recunoștinței
Abraham Lincoln este primul președinte american care a salvat un curcan de la sacrificare, dar nu cu ocazia Zilei Recunoștinței, ci de Crăciun.
Iconofobie jpeg
Întîmplări întîmplătoare
„Întîmplările” sînt piesele unui puzzle imens ce creionează o imagine aflată dincolo de puterea noastră de cuprindere.
„Cu bule“ jpeg
Vechea gașcă
Originea cuvîntului nu a fost lămurită, deocamdată.
HCorches prel jpg
Nu-i cazul să renunți
Din fericire, chiar și în cadrul acestor formări pe care le mai susținem, constatăm că numărul acestor profesori este în scădere.
p 7 WC jpg
Libertate de expresie pentru cine?
Expresia lui Musk „într-o manieră sănătoasă” permite o gamă largă de interpretări, unele dintre ele foarte restrictive pentru libertatea de expresie.
radu naum PNG
Comunismul se aplică din nou jpeg
Bucureștiul văzut cu alți ochi
Bucureștiul acela, bombardat de americani și apoi și de germani, era încă frumos și bogat.

Adevarul.ro

image
Andreea Antonescu, supărare mare înainte de naștere. Totul are legătură cu fiica sa: „E foarte greu pentru mine“ | adevarul.ro
Deși așteaptă cu nerăbdarea aducerea pe lume a celui de-al doilea copil, Andreea Antonescu are o amărăciune în suflet. Fiica ei a ales să locuiască în SUA, alături de tatăl său, după ce s-a pronuntat divorțul dintre părinții săi.
image
Halep jubilează: Victorie mare în cazul de dopaj. Explicațiile venite pe filiera TAS | adevarul.ro
Simona Halep (31 de ani) poate răsufla ușurată după mult timp.

HIstoria.ro

image
Katiușa, „orga lui Stalin“: O revoluție în materie de artilerie autopropulsată
Adevărata revoluție în materie de artilerie autopropulsată a venit de la ruși: teribilele lansatoare multiple de rachete Katiușa.
image
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor
Fără îndoială, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor a fost scoaterea de sub cenușă a orașului roman Pompeii, redus la tăcere în vara lui 79 de erupția vulcanului Vezuviu.
image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.