Despre educaţie

Publicat în Dilema Veche nr. 275 din 21 Mai 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Despre criza învăţămîntului şi despre consecinţele acestei crize asupra educaţiei se vorbeşte peste tot în lume. Criză avem şi noi, cu singura deosebire că, la noi, ea nu e subiect de dezbatere publică. În cel mai bun caz, vorbim despre precarităţile materiale ale "sistemului": salarii mici, infrastructură şubredă. Din cînd în cînd, se pomeneşte cîte ceva şi despre calificarea tot mai discutabilă a profesorilor sau despre diminuarea autorităţii lor asupra unor elevi tot mai "emancipaţi". Dar problemele de fond, consecinţele imensei rupturi dintre exigenţele lumii de azi şi educaţia de tip tradiţional, reconfigurarea "modelelor", redefinirea şi redistribuirea valorilor pe care vrem să le asumăm de-aici înainte rămîn, pentru ambianţa autohtonă, teme marginale, futilităţi. E limpede că, în momentul de faţă, idealul clasic al formării tinerilor nu mai poate acoperi nevoile, reflexele, ritmurile impuse de spiritul timpului. Această evoluţie, bună sau rea, e inevitabilă. Ea implică însă o sumedenie de "daune colaterale", de care trebuie să fim conşienţi şi cu care trebuie să ne confruntăm cît mai avantajos. Una dintre ele e stingerea treptată şi, uneori, galopantă, a ideii de "cultură generală". Ceea ce mediul academic al înaintaşilor noştri numea "Studium Generale" sună desuet. I-au luat locul specializarea, criteriul utilitar, funcţionalitatea imediată. Se vorbeşte deja despre entrepreneurial (sau enterprise) universities, adică despre transformarea instituţiilor de învăţămînt superior în adevărate fabrici producătoare de meseriaşi intelectuali, a căror ideologie şi metodologie sînt simple derivaţii ale economiei de piaţă: eficienţă promptă, concurenţă acerbă, profit. Exigenţa "educaţiei" e uzurpată de o exigenţă nouă: cea a "competenţei" (Winfried Schulze), competenţa nemaifiind o înzestrare difuză, gratuită, definitorie pentru profilul umanităţii generice şi al omului individual demn de umanitatea sa, ci o "tehnică" cu aplicabilitate imediată, un set de informaţii achiziţionate pentru obţinerea unui efect specific, pentru atingerea unui scop bine determinat. Sursa acestor informaţii nu mai este biblioteca, ci Internetul. Iar "răsfoirea" Internetului cere alte însuşiri decît cele ale cititorului tradiţional: veghe critică sporită, de importanţă vitală pentru separarea falsului de autentic, a aproximaţiei de exactitate, disciplină mentală, necesară pentru evitarea arbitrarului şi a abundenţei excesive a informaţiei disponibile în reţea, o altă organizare a timpului etc. A apărut, astfel, o departajare surprinzătoare între două concepte care, pentru deprinderile generaţiilor mai vechi, erau departe de a se exclude reciproc: omul educat e suspect de incompetenţă, iar competentul se dispensează, nu fără o umbră de dispreţ, de "fasoanele" educaţiei. O altă consecinţă a acestei evoluţii este atenuarea "sensibilităţii morale" (Friedrich Wilhelm Graf), dispariţia, de pe agenda educatorilor, a unor principii formative de tipul "tăriei de caracter", al "responsabilităţii", al unui anumit canon etic. "Succesul profesional" nu se mai suprapune cu "reuşita umană". Excesul de sentiment, de scrupul, de modestie, de curiozitate cognitivă dezinteresată începe să fie resimţit drept handicap. În plus, prestigiul unor autorităţi care, pînă nu de mult, erau repere ale bunei conduite (Biserica, de pildă, sau, în alt plan, familia) e în cădere liberă. Săptămîna aceasta, Uniunea Fundaţiilor pentru Ştiinţa Germană (Stifterverband für die Deutsche Wissenschaft) organizează, la Berlin, un seminar public pentru dezbaterea unor subiecte de felul celor de mai sus. Contemplu, melancolic, programul dezbaterilor şi mă gîndesc, vreau-nu vreau, la ţărişoară. Şi noi avem probleme. Dar prevalează spectrele corupţiei (diplome pe bani, învăţămînt paralel, pe bază de meditaţii, adică tot pe bani), enervările sindicaliştilor şi glumiţele pe socoteala ministrului. Începe şcoala sau nu? Dăm teză sau nu? Facem grevă sau nu? Ce să zic? Au şi aceste nelinişti justificarea lor. Doar că, din cauza lor, nu mai avem timp să cădem pe gînduri.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Un gigant italian deschide o nouă fabrică în România și angajează 800 de oameni
România pare extrem de atractivă pentru investitorii străini dat fiind că în ultima perioadă tot mai multe companii aleg să construiască noi fabrici în țara noastră.
image
Prețul uriaș cerut pentru un apartament din București. „Se vinde și strada? În Berlin e mai ieftin!”
Prețurile proprietăților imobiliare cresc de la o zi la alta în marile orașe, iar Bucureștiul e printre cele mai scumpe. Chiar dacă nu a ajuns încă la nivelul Clujului, Capitala e plină de oferte inaccesibile românilor de rând.
image
Cum să-i facem pe aliații NATO să ne sprijine ca pe baltici și polonezi. Un expert român pune degetul pe rană
NATO și SUA sunt mult mai puțin prezente în partea de sud a flancului estic decât în zona de nord, ceea ce creează un dezechilibru. Chiar dacă, anul trecut, Congresul SUA a votat ca regiunea Mării Negre să devină zonă de interes major pentru americani, lucrurile se mișcă încet.

HIstoria.ro

image
Măcelul din Lupeni. Cea mai sângeroasă grevă a minerilor din Valea Jiului
Greva minerilor din 1929 a rămas în istoria României ca unul dintre cele mai sângeroase conflicte de muncă din ultimul secol. Peste 20 de oameni au murit răpuşi de gloanţele militarilor chemaţi să îi împrăştie pe protestatari, iar alte peste 150 de persoane au fost rănite în confruntări.
image
Cuceritorii din Normandia
Normandia – locul în care în iunie acum 80 de ani, în așa-numita D-Day, aproximativ 160.000 de Aliați au deschis drumul spre Paris și, implicit, spre distrugerea Germaniei naziste.
image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.