Despre b─â┼čc─âlie, hiperbol─â ┼či ├«njur─âtura preziden┼úial─â

Publicat în Dilema Veche nr. 121 din 18 Mai 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Englezii recurg adeseori la un mod de a vorbi care se nume┼čte understatement. E ├«nclina┼úia de a minimaliza ├«mprejur─ârile dramatice prin subevaluare, tehnica de a formula catastrofa ├«n termeni derizorii, situa┼úi sub nivelul propor┼úiei ei reale. Sursa acestui comportament e un amestec de bun─â-cre┼čtere, umor ┼či umoare (flegmatic─â). Nu te dai ├«n spectacol, nu iei lucrurile ├«n tragic, nu te pierzi cu firea. Cazi de pe punte m─âturat de furtun─â ┼či tot ce accep┼úi s─â articulezi e ceva de genul: "Cam bate v├«ntul, nu-i a┼ča?". ├Ä┼úi rupi picioarele ┼či spui, printre din┼úi, c─â situa┼úia e "oarecum dezagreabil─â". ├Ä┼úi pierzi toat─â agoniseala ┼či comunici celor din jur c─â ├«mprejurarea e "destul de plicticoas─â". Civiliza┼úia britanic─â e de neg├«ndit f─âr─â acest relativism brav, f─âr─â acest dispre┼ú suveran fa┼ú─â de orice form─â de ostenta┼úie ┼či p─âl─âvr─âgeal─â. Exist─â a┼ča ceva la rom├óni? Nu-mi trece prin cap dec├«t replica celebr─â a comisarului Miclovan, c─âzut sub gloan┼úele legionarilor: "Un fleac, m-au ciuruit!". ├Än rest, practic─âm mai cur├«nd lamenta┼úia enorm─â sau, la cealalt─â extrem─â, b─â┼čc─âlia. B─â┼čc─âlia nu e din aceea┼či familie cu understatement-ul. Ea nu e atenuare a tragediei, ci evacuare, vag iresponsabil─â, a tragicului: simpl─â deriziune. Understatement-ul e, de regul─â, autoreferen┼úial: e capacitatea de a ├«ndura cu discre┼úie, de a lua distan┼ú─â fa┼ú─â de tine ├«nsu┼úi. B─â┼čc─âlia se refer─â mai cur├«nd la ceilal┼úi ┼či e fundamental indiscret─â, zgomotoas─â, cinic─â. ├Än formele ei benigne, poate fi amuzant─â. Devenit─â sport na┼úional, e un simptom de anestezie moral─â nevindecabil─â. E bine s─â-┼úi p─âstrezi intact─â pofta de a r├«de, cu condi┼úia s─â nu r├«zi ca un prost, ca un nebun sau ca un nesim┼úit. Formulistica dezamors─ârii vesele e foarte dezvoltat─â ├«n limba rom├ón─â: expresia ei chintesen┼úial─â e caragialescul "a se sl─âbi!", cu variantele "s─â nu exager─âm!", "s─â n-o lu─âm nici a┼ča!", "n-o fi dracul chiar at├«t de negru!", "u┼čurel, nu te potrivi!", "s─â nu ne patetiz─âm!", "s-o l─âs─âm balt─â!", "stai, bre, prea te-ai aprins!", "hai mai bine s─â bem o bere!". Pe scurt, "a se sl─âbi!", a nu abuza, d─âsc─âlitor, de principii, criterii ┼či ├«ngrijor─âri. A nu afi┼ča mereu, moralizator, o fa┼ú─â de ├«nmorm├«ntare. S-ar zice c─â aluatul rom├ónesc e o combina┼úie insolit─â de stoicism, scepticism ┼či bun─â-dispozi┼úie. Dar nu e chiar a┼ča. Ne place la fel de mult apocaliptica acut─â, disperarea de bodeg─â, ieremiada. Suferim ┼či vrem s─â se observe! Strig─âtul, lacrima, voluptatea catastrofei fac ┼či ele parte din complicatul nostru portret. Avem ┼či "a se sl─âbi!", dar avem ┼či "criz─â teribil─â, mon┼čer!". Nu ne l─âs─âm dobor├«┼úi de soart─â, dar contempl─âm sumbru dezastrul recoltei de rapi┼ú─â ┼či sim┼úim c─â "Dumnezeu ┼či-a ├«ntors fa┼úa de la noi". Civiliza┼úiei britanice, noi ├«i opunem o "civiliza┼úie" a overstatement-ului. Ziarele ┼či televiziunile ┼čtiu s─â scoat─â ce e mai r─âu din orice ├«mprejurare. Ca ┼či cum "situa┼úiunea" n-ar fi, oricum, foarte grav─â, se fac eforturi intense pentru a o agrava. Unele jude┼úe s├«nt inundate, care va s─â zic─â ┼úara e sub ap─â. ├Än unele sate avem grip─â aviar─â, care va s─â zic─â pandemia bate la u┼č─â. Avem cultul ve┼čtilor proaste ┼či geniul exager─ârii. Marele cutremur st─â ┼či el ├«n sala de a┼čteptare, ca ┼či seceta sau potopul. ┼×tim s─â folosim tu┼čele groase, ne place s─â invoc─âm mirosul de s├«nge. Savur─âm, disec─âm ┼či ├«nte┼úim conflictele politice. Tr─âim din ele ┼či, ├«n fond, ne temem s─â nu le vedem sting├«ndu-se. E adev─ârat, realit─â┼úile ne ajut─â. Scena politic─â pare organizat─â anume pentru a da ap─â la moar─â gazet─âriei de scandal ┼či de gheril─â. Iar comentatorii s├«nt gata oric├«nd s─â bagatelizeze bubele grave ┼či s─â monumentalizeze fleacul. Pe acest fundal, nu e de mirare c─â, proasp─ât venit ├«n ┼úar─â dup─â o absen┼ú─â de dou─â luni, m-am trezit confruntat cu o nelini┼čte generalizat─â: trebuia s─â spun dac─â e adev─ârat c─â am plecat de la Cotroceni din cauza unei ├«njur─âturi preziden┼úiale. Chiar a┼ča? ┼×i cum suna ├«njur─âtura? ┼×i de ce m-a ├«njurat dl B─âsescu? Stupefiat, aflu c─â totul porne┼čte de la o declara┼úie public─â a bunului meu amic, Mircea Dinescu. Evident, Mircea Dinescu e un mare poet, iar pentru marii poe┼úi hotarul dintre realitate ┼či fic┼úiune e fluctuant, dac─â nu absent. Apoi, pentru un mare poet, hiperbola e un procedeu artistic mereu la ├«ndem├«n─â. ├Äl ┼čtiu ┼či ├«l ┼čtim pe Mircea. E impetuos, voitor de bine, r─âu de gur─â. Inspira┼úia l-a ├«ndemnat s─â trateze un peisaj prozaic cu mijloace expresioniste, s─â dreag─â busuiocul cu un u┼čor damf de corcodu┼či. A┼ča s├«nt arti┼čtii. Mi-e greu s─â ├«n┼úeleg ├«ns─â apetitul feroce cu care s-a n─âpustit asupra mea opinia autohton─â pentru a degusta "litigiul". ┼×tiu, o s─â-i dezam─âgesc pe to┼úi, dar trebuie s─â declar cu m├«na pe inim─â c─â dl Traian B─âsescu nu m-a ├«njurat niciodat─â. N-am avut onoarea. A existat, la un moment dat, ├«ntre noi, cam cu o lun─â ├«nainte s─â plec, o scen─â contondent─â, care s-a reglat, la rece, a doua zi. Dar scena cu pricina n-a inclus, ├«n vocabularul ei, zona buruienoas─â de care se face at├«ta caz. Asta e. Amicus Dinescu, sed magis amica veritas. C├«t despre motivele reale ale plec─ârii mele de la Cotroceni, r─âm├«ne cum am vorbit...

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
├Än Primul R─âzboi Mondial, Mihalache se ├«nscrie voluntar ca ofi┼úer ├«n rezerv─â ╚Öi se remarc─â prin curaj ╚Öi prin vitejie peste tot, dar mai cu seam─â la M─âr─â╚Öe╚Öti. Regele Ferdinand ├«nsu╚Öi ├«i prinde ├«n piept ordinul ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.