Despărţirea de problemă

Publicat în Dilema Veche nr. 156 din 1 Feb 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

M─â dau b─âtut. Am constatat c─â ├«n materie de comunism ┼či marxism dezbaterea e inutil─â ┼či, de fapt, imposibil─â. Dialogul nu este recomandabil, c├«nd interlocutorii s├«nt oameni cu convingeri inflexibile, "adep┼úi" de tip religios ai propriului punct de vedere. Am constatat, de-a lungul anilor, c─â po┼úi spune aproape orice despre figuri culturale celebre, f─âr─â ca cineva (cu excep┼úia unor restr├«nse cercuri de fanatici) s─â sufere isteric. Po┼úi spune c─â Platon e fascist, c─â Immanuel Kant e prea prusac, c─â Wittgenstein nu ┼čtie carte, c─â filosofia britanic─â e o filosofie de prost─ânaci, care nu cred dec├«t ├«n ce se poate pip─âi, sau c─â g├«ndirea medieval─â e obscurantist─â. ├Än tinere┼úea mea n─ât├«ng─â, i-am spus, odat─â, dlui Noica, ceva de genul: "N-am ce face cu Hegel!". A devenit melancolic, dar nu m-a dat afar─â din camera ┼či din generozitatea sa. Po┼úi s─â-l conte┼čti pe Dumnezeu, po┼úi lupta ├«mpotriva icoanelor, po┼úi defini islamul ca pe o simpl─â introducere la terorism. Unii se mai sup─âr─â, dar ceea ce prevaleaz─â, ├«n cele din urm─â, este toleran┼úa flasc─â a lui anything goes. Ei bine, c├«nd e vorba de Marx ┼či de comunism, nivelul sensibilit─â┼úilor cre┼čte amenin┼ú─âtor. Tineri ┼či b─âtr├«ni, estici ┼či vestici, de┼čtep┼úi ┼či pro┼čti, oameni fini ┼či derbedei politici reac┼úioneaz─â prompt, cad ├«n fandacsie ┼či te invit─â s─â fii nuan┼úat, echilibrat, "deschis". Dac─â rezi┼čti, treci ├«ntr-o categorie uman─â infamant─â. E┼čti scolastic, inchizitorial, dogmatic, emo┼úional, obsedat, subiectiv, Jup├«n Dumitrache, r─âzbun─âtor, incult, destructiv, poate chiar extremist de dreapta. Dai citate - e┼čti vinovat c─â le-ai ales cu rea-credin┼ú─â; vorbe┼čti de locul violen┼úei ├«n filosofia politic─â a corifeilor, afli c─â iei, r─âuvoitor, drept doctrin─â, o simpl─â form─â de temperament sau c─â ignori "contextul"; invoci antisemitismul lui Marx, ┼úi se spune c─â faci asocieri grote┼čti ┼či e┼čti ├«ncuiat, cu ├«ntrebarea: "De ce atunci comunismul a fost ├«mbr─â┼úi┼čat de un num─âr dispropor┼úionat de mare de evrei?". (Nu ┼čtiu! A┼č vrea ┼či eu s─â aflu.) Urmeaz─â vechi reflexe de propagand─â: comunismul e bun, dar a fost gre┼čit aplicat sau sabotat de capitalism, marxismul a fost deformat (sau "├«ntinat") de urma┼či nepricepu┼úi, mari g├«nditori din Vest au ├«n┼úeles, nep─ârtinitor, contribu┼úia materialismului dialectic la ├«n┼úelegerea lumii. ├Äl pomene┼čti pe Furet, ┼úi se d─â la cap cu Bourdieu, vorbe┼čti de J.F. Revel, Aron ┼či Besan├â┬žon, e┼čti amendat cu Sartre ┼či cu o serie de neo- sau semi-marxi┼čti. Al┼úi topoi inevitabili: cre┼čtinismul ┼či inchizi┼úia, racilele liberalismului "burghez", colonialismul ┼či neocolonialismul etc. ├Än cele din urm─â - apogeu! - ┼úi se atrage aten┼úia c─â repro┼čurile tale cu privire la comunism s├«nt de factur─â comunist─â. (Dar parc─â nu era chiar a┼ča de r─âu s─â fii comunist!) M─â dau b─âtut. ├Ämi r─âm├«ne doar speran┼úa discret─â c─â "adep┼úii", anali┼čtii "f─âr─â prejudec─â┼úi", campionii discern─âm├«ntului nu vor reu┼či iar─â┼či s─â "pun─â ├«n practic─â" o ideologie pe care ei o analizeaz─â la rece, dar care pe al┼úii i-a costat via┼úa. R─âm├«n naiv ┼či posac. N-am nevoie de argumente pentru a spune c─â nu e admisibil s─â construie┼čti castele de cristal pe cadavre de copii (oricum, cadavrele se v─âd, castelele nu). C├«nd spun c─â o sut─â de milioane de mor┼úi e prea mult pentru o "idee generoas─â" nu mi se pare c─â stau prost cu "argumentele" ┼či c─â trebuie s─â m─â ocup asiduu cu "p─âr┼úile bune" ale asasinatului. Dar Marx e nevinovat - mi se spune. El e o "energie intelectual─â formidabil─â". Evident. Dar e la fel de evident c─â to┼úi criminalii dictaturilor comuniste ├«l invoc─â smerit. Cu citate. Nu-mi amintesc de vreo referin┼ú─â la Nietzsche ├«n discursurile lui Hitler. Da, dar r─âm├«ne g├«ndirea economic─â a lui Marx. Se poate. P├«n─â ┼či Lenin a trebuit s─â recunoasc─â ├«ns─â lipsa total─â a oric─ârei referin┼úe la economia "socialist─â", ├«n scrierile lui Marx. ├Än locul solu┼úiilor, c├«teva sloganuri agitatorice. Karl Popper (comunist ├«n tinere┼úe, dar vindecat ulterior, ceea ce dovede┼čte - vezi ┼či cazurile Koestler, Orwell, Panait Istrati - c─â acest tip de traseu nu e chiar imposibil) ├«l declar─â pe tenebrosul g├«nditor din Trier "un fals profet". "Dar mult mai important - spune Popper - este c─â a indus ├«n eroare o mul┼úime de oameni inteligen┼úi..." Un corespondent inteligent ┼či citit al Dilemei vechi poate ajunge, de pild─â, s─â pun─â ├«ntreb─âri aiuritoare, din care rezult─â c─â liberalismul ┼či comunismul s├«nt proiecte la fel de utopice, c─â, spre deosebire de capital, for┼úa de munc─â nu se mi┼čc─â liber pe pia┼úa interna┼úional─â (aviz c─âp┼čunarilor!), sau c─â ├«n capitalism se accentueaz─â inegalit─â┼úile. (Dar ├«n comunism? Dar dac─â se compar─â defini┼úia "s─âr─âciei" din Vest cu cea din Est?) De departe cea mai tare ├«ntrebare este ├«ns─â aceasta: "De ce cre┼čterea obiectiv─â a standardelor de via┼ú─â nu se reflect─â ├«ntr-o cre┼čtere subiectiv─â a st─ârii de bine?". Aici, dl Umbre┼č (acesta e numele corespondentului nostru) devine metafizic. I-a┼č r─âspunde, mai ├«nt├«i, c─â statele n-au a se ocupa de registrul subiectivit─â┼úii, iar apoi, c─â problema marxismului e tocmai aceea de a fi evacuat din spa┼úiul reflec┼úiei orice expresie a vie┼úii interioare. E unul din motivele pentru care nu-l frecventez. El are r─âspunsuri numai la ├«ntreb─âri pe care eu nu le am. Mi-e greu s─â-mi ├«nchipui c─â m-a┼č trezi ├«ntr-o diminea┼ú─â prost dispus, sau locuit de frica mor┼úii, sau chinuit de problema r─âului (nu cel strict social), sau ├«ndr─âgostit, sau obsedat de ├«ntreb─âri necomplezente asupra sensului meu ┼či al lumii ┼či a┼č recurge, pentru a m─â vindeca, la o pagin─â "┼čtiin┼úific─â" din Capitalul sau din Manifestul Partidului Comunist. Individul uman are ┼či alte probleme, ┼či alte nelini┼čti, dec├«t problema circula┼úiei for┼úei de munc─â ┼či a inegalit─â┼úii sociale. Despre toate acestea, Marx tace suveran. ├Änc─â ceva. N-am citit (┼či probabil n-o s─â citesc) literatur─â neo-marxist─â. Dar pentru a semnala r─âul adus pe lume de Marx, prin comunism, pot depune m─ârturia experien┼úei mele de via┼ú─â, ca ┼či pe aceea a milioane de semeni ai mei. A┼č fi satisf─âcut dac─â, pentru a semnala "ce e bun" ├«n comunism mi s-ar pune pe mas─â nu "idei" ┼či "argumente", ci tot fapte de experien┼ú─â. Vreau s─â v─âd, oriunde ├«n lume, solu┼úiile concrete, fericite, aduse de comuni┼čti crizelor pe care le descriu "ad nauseam", privind de jur ├«mprejur. ├Än aceast─â privin┼ú─â s├«nt marxist. Vreau s─â verific teoria prin practic─â. Nu marele rezervor de idei m─âre┼úe ale unei doctrine m─â intereseaz─â. Da┼úi-mi c├«teva fapte bune. P├«n─â atunci, m─â despart de problem─â ┼či de dezbaterile sterile care nu opun cearc─ânelor mele dec├«t o "corect─â" vioiciune mental─â. ┼×i dac─â ├«mi cere┼úi s─â dau jos icoanele de pe pere┼úi, da┼úi-mi voie s─â dau jos ┼či portretul lui Marx, sub care am tr─âit, f─âr─â s─â fiu ├«ntrebat, mai mult de jum─âtate din via┼ú─â.

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Ciobanul din Valahia ajuns domnitor al ┼ó─ârii Rom├óne┼čti. A dus o prigoan─â aprig─â ├«mpotriva marilor dreg─âtori
Mircea Ciobanul - domnitorul ┼ó─ârii Rom├óne┼čti care a primit acest nume pentru c─â ├«nainte de a urca pe tron cump─âra oi pentru Constantinopol. Chiar dac─â avea o preocupare pa┼čnic─â, asta nu l-a ├«mpiedicat s─â devin─â unul dintre cei mai cruzi domnitori rom├óni.
image
Concubine plimbate în turism sexual. Cele mai mari preţuri erau la Suceava
Un ora┼č din nordul Bucovinei a ajuns paradis pentru proxene┼úi ┼či prostituate datorit─â tarifelor mari care sunt practicate ├«n aceast─â zon─â.
image
ÔÇ×Pietrele FoameiÔÇŁ au ie┼čit la suprafa┼ú─â ├«n albiile secate ale R├óului Elba: ÔÇ×Dac─â m─â vezi, s─â jele┼čtiÔÇŁ
Europa se confrunt─â cu o secet─â sever─â ├«n urma unor valuri de canicul─â f─âr─â precedent, ceea ce a determinat sc─âderea dramatic─â a debitului unor r├óuri europene importante. ├Än Germania, ├«n albiile secate ale r├óurilor au ie┼čit la iveal─â pietre masive folosite ├«n urm─â cu sute de ani pentru a prevesti vremuri vitrege pentru omenire, relateaz─â Miami Herald.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.