De ce nu merge – o privire și de jos în sus...

Publicat în Dilema Veche nr. 888 din 15 - 21 aprilie 2021
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg

Mă simt mereu vinovat cînd, dintr-un motiv sau altul, se întîmplă să reiau la această rubrică texte mai vechi. Ca acesta, de pildă, apărut în 2005. Dar vinovăția e însoțită și de un soi de panică (justificatoare). Cînd un comentariu de-acum 15-16 ani se potrivește încă, fără nici o modificare, cu realitatea curentă, înseamnă că ne pîndește o fatală „încremenire în proiect“! Și atunci am, poate, dreptul să-mi spun ca repetiția ar fi nu doar îngăduită, dar chiar necesară. Și încă ceva: e prea simplu să localizăm, mereu, sursa disfuncționalității numai la nivelul „șefilor“. Ar fi de încercat și un diagnostic la nivelul „omului-masă“, al cetățeanului obișnuit. Vezi mai jos...

                       

Lucrurile nu merg. Sau dacă merg, merg greu. Sau se urnesc cu întîrziere. Sau merg aiurea. De ce? De ce sîntem atît de problematici, de lenţi, de inadecvaţi? De ce, cînd ajunge la putere, Opoziţia tinde să fie la fel de ineficientă ca Puterea cu care se lupta pe vremea cînd era în opoziţie? E poporul neguvernabil? E democraţia inaptă (la noi) să aducă la vîrf competenţe reale? Sîntem singurii „specialişti“ din lume în furatul căciulii proprii? De ce nu merge nici sub președintele X, nici sub Y, nici sub Z, nici sub partidul Alfa, nici sub partidul Omega? De ce sîntem mereu victimele unei „moşteniri grele“? Toată lumea îşi pune aceleaşi întrebări, chiar dacă livrează răspunsuri diverse. Unii vorbesc de ghinionul nostru istoric, alţii – de felurite conspiraţii planetare, alţii – de „sistemul ticăloşit“, alţii – de Soros, de Securitate, de „elitiști“ sau de mafioți. Nu ştim răspunsul adevărat. Şi, de fapt, nici nu-l căutăm în mod autentic. Opoziţia are explicaţii partizan-propagandistice, iar Puterea zice, de regulă, că, dimpotrivă, lucrurile merg. Sau că or să meargă: imediat sau mîine sau cel tîrziu poimîine. Din cînd în cînd, avem – e drept – aerul că „ne descurcăm“. Dar în realitate nu facem decît să improvizăm, să cîrpim, să salvăm aparenţele. Lucrurile nu merg.

Poate că ar trebui, între altele, să renunţăm la căutarea unor cauze prea „complexe“ şi să ne pierdem, astfel, în speculaţii. Poate că ar trebui s-o luăm mai de jos, de la detalii şi trivialităţi curente. În ce mă priveşte, cred, de pildă, sincer, că lucrurile ar merge mai bine dacă cetăţeanul român ar vorbi cu voce mai scăzută în cîrciumi şi pe stradă. Dacă ar da casetofonul mai încet, cînd se plimbă cu el prin pădure sau în limuzină, dacă n-ar fi atît de priceput să transforme orice closet public într-o hazna „ancestrală“. Lucrurile ar merge mai bine dacă am înjura mai puţin, dacă n-am mai scuipa pe jos, dacă am ceda mai graţios trecerea colegilor de trafic şi pietonilor. Ar fi mai bine şi dacă emisiunile de divertisment de la mai toate televiziunile n-ar semăna, prea des, a bordel sau a ciondăneală de mahala sau dacă, în general, realizatorii TV n-ar fi gata să dea pe post orice dejecţie, de dragul rating-ului. Ar fi mai bine, pentru toată lumea, dacă politicienii, gazetarii şi omul de rînd ar vorbi mai corect româneşte. Dacă n-am abuza de telefoanele mobile, dacă ne-am spăla mai des, dacă am citi mai mult. Lucrurile ar merge mai bine dacă poliţiştii s-ar strădui, mai des, să nu mai fie miliţieni, dacă profesorii şi-ar recăpăta (şi onora) prestigiul, iar elevii şi-ar recupera hărnicia și candoarea. Ar fi cu siguranţă mai bine dacă sfiala ar redeveni o virtute mai preţioasă decît tupeul, dacă am roşi de ruşine mai des decît roşim de furie. Încet-încet, am putea ajunge şi la exigenţe mai înalte şi mai ţintite. Am constata că lucrurile merg prost cîtă vreme un șantier sau un proiect nu progresează decît dacă sînt vizitate, electoral, de preşedintele ţării, de prim-ministru, de oficialități locale. (Și nici atunci...) Că e semn rău dacă vămile funcționează arbitrar. Și dacă numirile în funcţii înalte se fac pe bază de interese private sau de partid. Ai mereu sentimentul că răsplătirea lui X sau asocierea lui Y sînt, pentru decidenţi, infinit mai importante decît onoarea politică şi decît interesul naţional. E mai urgent să cadorisești un vechi coleg de liceu, de afaceri sau de gașcă decît să te asiguri de buna funcţionare a unei instituții vitale; e mai urgent să satisfaci o „relaţie“ decît să rentabilizezi un minister. Lucrurile ar merge mai bine dacă noii numiţi n-ar reuşi, cu atîta uşurinţă, să stîrnească dorul de cei vechi. Ar fi mai bine dacă s-ar găsi cineva să-i şoptească cîte unui politician că nu se spune „problemele care le-am analizat“ şi „promisiunile care le-am făcut“, fiindcă atunci ar trebui să spunem „mama pe care m-a născut“, sau „ideile pe care mi-au venit“. O să ziceţi că asta e un moft. Că nu probleme de limbă are Guvernul. Eu zic că are: greşita utilizare a limbii semnalează neglijenţă, defect de comunicare, formaţie lacunară. Revoluţia română a fost şi o revoluţie împotriva unei elocuţii exasperante, cu „pretin“, „avengură“, „prevéderi“ şi puzderie de dezacorduri. Evident, nu am meschinăria să fac paralele răutăcioase: atrag doar atenţia asupra unor insuficienţe de care trebuie să scăpăm, dacă vrem ca lucrurile să meargă.

O ultimă melancolie: dovada că lucrurile nu merg e că, în loc să-mi văd de ale mele, mă trezesc, săptămînă de săptămînă, în situaţia de a comenta efemeride. Sînt condamnat – ca toată lumea – la derizoriu. Ceva – cu România şi, probabil, cu mine însumi – nu e în regulă.

Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
Bătălia cu giganții jpeg
Și-am încălecat pe-o șa...
Au trecut 23 de ani de cînd am intrat pentru prima dată în redacția Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Comunicare fără comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleranței și pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enervează claritatea morală și pe unii, și pe alții
Claritatea morală nu e limpezimea conștiinței emitente, ci limpezimea privirii asupra realității.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine și cum luptă cu inflația
Inflația nu este decît o „taxă” pe care o încasează statul și mediul economic și o plătesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
Mă mir fără a fi uimit
Surpriza spirituală, generată de o realitate care te fascinează, îți stîrnește, instantaneu, curiozitatea, interesul adînc și, apoi, apetitul pentru cunoașterea ei.
„Cu bule“ jpeg
Șaiba
Nu știm exact cînd și de ce tocmai „șaiba” a devenit, în româna colocvială, emblema depreciativă a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimbării grilelor de lectură, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, căi de acces spre dezvoltarea personală și spre experiența cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte în cheia valorilor contemporaneității.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin „e chipul unei lumi pe care mintea occidentală contemporană nu o înțelege“.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Locul în care democrația liberală s-a dus să moară
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptură cu trecutul de corupție și guvernare ineficientă.
Bătălia cu giganții jpeg
Cîte sortimente de brînză se produc în Franța?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Teme „riscante” ale dezbaterii religioase
Părintele Iustin Marchiș, de care mă leagă o viață de dialog spiritual, mi-a trimis, de curînd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconvențional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualități
Rămîne aproape întotdeauna în istorie un rest inexplicabil prin considerente pur raționale, prin forțe obiective, prin factori clasificabili și relevanți statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns în țară și m-am străduit din răsputeri, ca de fiece dată, să (re)înțeleg societatea românească.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un întreg univers ilustrat de obiecte de epocă, toate care mai de care mai interesante, ce înfățișează poveștile și informațiile din text.
O mare invenție – contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred astăzi că forma de guvernămînt stabilită prin actuala Constituție este sursa disfuncționalităților și eșecurilor sistemului politic din România.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul înțelept sesizează, în efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia întregii lumi și, ca atare, își poate permite să verse, compasiv, o lacrimă de regret.
„Cu bule“ jpeg
Urmăritori, adepți, follower(ș)i
Influența engleză actuală, mai ales cea manifestată în jargonul Internetului, poate produce anumite perplexități vorbitorilor din alte generații, atunci cînd schimbă sensurile uzuale și conotațiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lecții ale războiului din Ucraina
Interdependența economică nu preîntîmpină războiul.
Un sport la Răsărit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumită idee despre sport, aceea că iei corpul tău, aşa cum l-ai clădit cu muncă şi apă plată, şi faci tot ce poţi pentru a învinge fără reproş.

Adevarul.ro

image
Experienţa unui turist în Cluj: „Nu pare din România. Arată într-un fel... “
Un turist a relatat impresiile sale după ce a vizitat Clujul şi spune că oraşul arată diferit de alte localităţi din România. Turistul a făcut mai multe remarci şi a explicat ce l-a impresionat.
image
METEO Vin furtuni violente. Ce zone vor fi afectate, când scăpăm de valul tropical
Deşi temperaturile scad uşor, căldura extremă face ravagii în România. După valul de aer tropical, meteorologii anunţă furtuni violente.
image
Reacţia neaşteptată a doi şoferi ucraineni în faţa unui român. „Mi s-a făcut pielea de găină, n-am ştiut ce să răspund“
Un şofer român a povestit cum a decurs întâlnirea neaşteptată cu doi ucraineni la Berlin, într-o parcare. Cei doi au avut o reacţie emoţionantă atunci când au aflat că au în faţă un român.

HIstoria.ro

image
România, alianțele militare și Războaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
„Greva regală” și răspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II – călăul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a iniţiat seria de reforme ce urma să modernizeze îmbătrânitul Imperiu Otoman şi să îl ridice la nivelul puterilor occidentale. Urcând pe tron în contextul luptelor dintre reformatori şi conservatori, Mahmud a înţeles mai bine decât vărul său, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul întregului imperiu.