De ce au zebrele dungi?

Publicat în Dilema Veche nr. 627 din 25 februarie - 2 martie 2016
Ce ştii să faci? jpeg

Miercurea trecută, la Institutul de Studii Avansate din Berlin, l-am ascultat pe profesorul Tim Caro, de la Universitatea din California, încercînd să explice de ce au zebrele dungi. E una dintre nenumăratele întrebări pe care nu le poți evita cînd contempli diversitatea amuțitoare, aș spune suprarealistă, a lumii create. De ce au girafele gîtul așa de lung? De ce hipopotamul, erbivor și cu o înfățișare mai curînd benignă, e mult mai periculos decît rinocerul, care pare mult mai agresiv? De ce e nevoie, în economia zoologică a lumii, de crocodili – urîți și cruzi –, de pești cu înfățișare de balaur, de flori carnivore etc.? Și, în general, de ce atîta exces de imaginație morfo-fiziologică, de vreme ce Darwin ne-a explicat că totul stă sub o singură și simplă lege: „selecție naturală“, supraviețuire, adaptare la mediu? În același tip de mediu, asistăm la o adevărată explozie de tehnici adaptative, supraviețuirea capătă, de la specie la specie, conotații și proceduri greu sistematizabile, selecția naturală are, uneori, un „ce“ arbitrar, pe care nu-l putem pricepe cu mijloacele rațiunii și ale instrumentarului nostru științific.

Iată, de pildă, cazul zebrelor desenate cu dungi. Profesorul Caro, însoțit de o echipă de mari specialiști, a luat în discuție, rînd pe rînd, toate ipotezele existente pînă în clipa de față. Sînt cinci. 1) Dungile au o funcție de camuflaj. Animalele de pradă au, chipurile, dificultăți să distingă zebra de peisaj. Aș! S-ar zice că din contra: prin dungile ei, zebra sare mai curînd în ochi, căci nimic nu e „dungat“ în jurul ei. 2) Combinația de alb și negru are efectul unui regulator termic. Într-o climă fierbinte, ea răcorește. Păi, atunci de ce nu sînt toate animalele din zona tropicală animale cu dungi alb-negre? 3) „Costumația“ în alb-negru e un semn de recunoaștere între indivizii comunității „zebrine“: ajută la interrelaționare sau la antamarea reproducerii. Dar de ce nu se recurge la semnale mai discrete: o stea în frunte, un anumit tip de miros etc.? 4) Dungile, mai ales atunci cînd zebrele aleargă în turmă, creează pe retina animalelor de pradă confuzii optice dezavantajoase: nu mai disting ținta individuală de nebuloasa colectivă aflată în mișcare. Cum s-ar zice, pe leu dungile îl zăpăcesc de cap, îi dau amețeală. 5) Ipoteza de ultimă oră: dungile de pe pielea zebrelor sînt un sistem de protecție împotriva unor specii de muște pernicioase.

Toate acestea sînt rezultate „experimentale“, confirmate sau nu, la capătul unor cercetări inaugurate încă din secolul al XIX-lea. Tim Caro se ocupă de subiect de vreo zece ani. Las deoparte unele subtilități colaterale: sînt zebrele vietăți negre cu dulgi albe sau viceversa? (Se pare că prima versiune e cea corectă, pentru că în primele faze embrionare zebra e neagră și abia în ultimele faze capătă dungi albe…) Altă „dilemă“: putem induce din felul nostru, omenesc, de a percepe zebrele felul în care le percep alte specii de animale? (Nu mai vorbesc de unele analogii amuzante privind diferența dintre dungi orizontale și dungi verticale, utilizată avantajos de anumite doamne, după cum vor ca vestimentația lor să le arate  mai suple sau mai corpolente.)

Am îndrăznit să-i spun profesorului Caro că nici una din ipotezele prezentate nu mă convinge. Dar că asta îmi dă o temeinică satisfacție. Iată motivele:

A. Prefer activitatea științifică la capătul căreia misterul nu e lămurit, ci amplificat. Uimirea vigilă e preferabilă, din punctul meu de vedere, edificării adormitoare.

B. Găsesc admirabilă aparenta gratuitate a demersului. Planeta piere, iar biologii se piaptănă cognitiv, dedicîndu-și viața unor întrebări fără relevanță imediată. Curiozitate în stare pură, dezinteresată, marcă nobilă a spiritului uman.

C. A-ți pune întrebări contemplînd realitatea din jur și mai ales pe aceea a naturii poate produce o resetare esențială a metabolismului nostru intelectual, confiscat, de o bună bucată de vreme, de lumea virtuală.

D. Rezultatele cercetării se exprimă, adesea, statistic, dar atmosfera în care ele apar este mai curînd lirică, naiv-su­blimă: interogativitatea ca specie a poeziei…

E. Dat fiind că, pînă una-alta, nu avem răspunsuri definitive (le vom avea vreodată?), trebuie să ne mulțumim, cred, cu ideea că universul nu e un ansamblu de tip sistematic, ci un ansamblu de tip experimental. Orice ipoteză pare să confirme apetența pentru „joc“ a Creatorului. Lumea e un laborator ingenios, spațiu de „testare“ a „posibilului“, euforie a „multiplului“, mod de a fi al inepuizabilei energii divine. Să nu ne facem iluzii: inteligența și „progresele“ instrumentarului nostru nu au mari șanse să egaleze fantezia, aplombul, îndrăzneala, subtilitatea și umorul lui Dumnezeu…

image png
Reevaluarea lucrurilor de acasă
Și e de observat că țara s-a schimbat în mod fizic, mult mai mult decît atitudinea locuitorilor ei.
p 7 Sam Altman WC jpg
Capitalul cîștigă și în domeniul IA
Nu e de mirare că OpenAI nu a reușit să-și respecte misiunea.
image png
image png
Birocrații inventate, care să justifice plusul la salariu
Ne mai mirăm, apoi, de ce pleacă profesorii din învățămînt sau de ce ezită să vină.
image png
Șanticler
Rămîne să mai vorbim, desigur, despre sensurile alunecoase și imprevizibile generate de larga circulație a cuvîntului efemer.
image png
Un recrut de odinioară
Pe spatele gecii tînărului erau imprimate, în galben ţipător, cuvintele US Air Force.
image png
Mintea democratică și impunitatea poporului
Pe cînd mintea democratică nu exista, popoarele erau pedepsite.
image png
Moș Crăciun, John Fitzgerald Kennedy și bomba nucleară
A fost fix pe dos. Anul 1962 a adus cea mai gravă criză din timpul Războiului Rece, criza rachetelor nucleare din Cuba.
image png
Nevoia de umanioare
Ele sînt însoţitorul şi sprijinul ideal in dürftiger Zeit şi beneficiază de resurse încă nevalorificate în spaţiul Europei de Est.
image png
O fabulă a lui Socrate
E ceea ce am pățit și eu: după ce m-a durut piciorul din cauza legăturii, iată că a urmat și plăcerea.
image png
Spirala ghinionului și ghicitul în gri
Poate nu la fel de ostentativ, dar cei care spun lucrurile sînt, din nou, tratați ca excentrici stridenți și, pe alocuri, isterici.
image png
Cine sapă la temelia pilonului II
Este incredibilă tenacitatea cu care politicienii din zona de stînga atacă pilonul II de pensii administrate privat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Succesiunea generațiilor în comunitatea academică: Valentin Constantin și Diana Botău
Regimurile dictatoriale și mișcările fundamentaliste s-au asociat într-o ofensivă violentă, propagandistică și armată, împotriva lumii euroatlantice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Populiștii nu (mai) sînt o excepție
Întrebările despre soarta Uniunii Europene, acuzațiile de extremism și evocarea drobului de sare fascist au devenit aproape un clișeu.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A conviețui cu imposibilul
Dictatura este un mod de organizare statală în care sfera posibilului tinde spre zero.
Frica lui Putin jpeg
„Scena politică”
Avem impresia că e o lume falsă – o „mascaradă” –, ceva profund neautentic, spre deosebire de lumea economică, de pildă, care e reală.
AFumurescu prel jpg
Vai, săracii, vai, săracii ziariști…
Incredibil, doamnelor și domnilor! Revoltător!
MihaelaSimina jpg
Cea mai frumoasă clădire din Cernăuți
Unul dintre „sporturile” la care istoria este campioană se numește „paradox”.
Iconofobie jpeg
O rugăciune la Bicaz
Nu faptul că încercam să‑l păcălesc pe Dumnezeu mă surprinde, ci dorinţa mea viscerală să trăiesc prostește, un eon întreg, dacă se putea.
„Cu bule“ jpeg
Mesa
Faptul că mesa apare des în dialoguri dovedește că forma îi era familiară publicului din secolul al XIX-lea.
image png
Ce-i rămîne Mariei de făcut?
Întrebările morale cu privire la integritatea academică și presiunea de a se conforma normelor nescrise ale colectivului profesional rămîn deschise.
RNaum taiat jpg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Întoarcerea
Ajunși acasă, avem un fel de „rău de uscat“, cum li se întîmplă marinarilor.
image png
Misterele bugetare
Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație.

Adevarul.ro

image
Una din patru persoane imunizate cu serurile anti-Covid Pfizer sau Moderna a experimentat efecte adverse
Mai mult de un sfert dintre persoanele care s-au imunizat cu vaccinuri ARN mesager împotriva infectării cu virusul SARS CoV2 au suferit un răspuns imun neintenționat, potrivit noilor studii.
image
Un român a jucat de 49 de ori același bilet câștigător la pariuri sportive. Suma enormă la care a ajuns
Un bărbat din județul Prahova a avut marea inspirație de a alege o combinație de 28 de meciuri câștigătoare pe un bilet, dar nu s-a oprit aici. A copiat același bilet de numai puțin de 49 de ori.
image
Țara în care intrarea românilor e ca și interzisă. „Nu mai îmi trebuie nici gratis, e revoltător”
Doi tineri români cu un copil au fost umiliți pe un aeroport fără ca cineva să poată interveni în favoarea lor. Cazul lor nici măcar nu este unic, iar statul român nu reușește să rezolve o problemă cunoscută foarte bine de ani de zile, dar care arată limitele politicii externe a României

HIstoria.ro

image
Moartea lui Aurel Vlaicu. Concluziile anchetei
În cursul anchetei în cazul accidentului aeronautic în care și-a pierdut viața Aurel Vlaicu (31 august/13 septembrie 1913) s-au conturat două ipoteze, pe care locotenentul av. Gheorghe Negrescu le prezintă astfel:
image
Zguduitoarea dramă amoroasă din Brăila, care a captivat presa interbelică
În anii 1923-1924, numita Anny Bally din Brăila, „de o frumuseţe rară“, a încercat să se sinucidă din dragoste. În 8 noiembrie 1924, tot din amor, şi-a împuşcat iubitul, după care s-a împuşcat şi ea.
image
Importanța stației NKVD de la Londra în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
În 1941, stația NKVD de la Londra era cea mai productivă din lume, comunicând Moscovei 7.867 de documente diplomatice și politice, 715 documente pe probleme militare, 127 referitoare la aspecte economice și 51 legate de activități sau operațiuni ale serviciilor de informații.