De-a stînga-dreapta

Publicat în Dilema Veche nr. 84 din 25 Aug 2005
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Terminologia orientării ideologice a devenit nebuloasă. Vetustă. Şi riscantă. Orice spui, ţi se contabilizează: critici dreapta - eşti bolşevic, critici stînga - eşti fascist. Aşa au ajuns partidele de dreapta să-şi spună "de centru-dreapta", iar cele de stînga - "de centru-stînga". Onorabilitatea se varsă spre centru, ca într-o pîlnie de protecţie. A nu fi "la centru" e a fi extremist. Sînt totuşi de făcut cîteva observaţii de natură să precizeze termenii, chiar dacă realităţile nu vor deveni, prin aceasta, mai puţin inefabile. 1. Nu tot ce e la centru e cu adevărat echidistant. Există o "centralitate" cripto-stîngistă şi una cripto-dreptistă (e interesant că antonimul lui "stîngist" nu are consacrare şi circulaţie: nu se vorbeşte de "dreptişti" ci, direct, de extremişti de dreapta). Nu e clar, întotdeauna, dacă insul de la centru e din specia "nici-nici" sau mai curînd din aceea a lui "şi-şi". "Centrismul" poate fi o precauţie, un camuflaj retoric, o manevră de imagine. El poate fi, de asemenea, pură indiferenţă (indiferenţa, spre deosebire de echidistanţă, nu măsoară distanţele), ambiguitate sau dispariţia chefului de a te mai angaja. Cu alte cuvinte, centrismul nu e necesarmente o opţiune, ci, adesea, efectul unui simplu abandon ideologic, dezabuzare crepusculară. Centrist în sens strict, centrist autentic nu e, în principiu, decît "extremistul de centru"... 2. Nu tot ce respinge simultan stînga şi dreapta este de centru. Anarhistul nu e nici de stînga, nici de dreapta, dar nu se poate spune că e de centru. Să luăm cazul revoltei studenţeşti din Franţa anului '68. Toţi o clasăm, de regulă, mai degrabă în spaţiul extremei-stîngi. Debuturile de la Nanterre, o anumită frazeologie marxizantă, invocarea lui Mao şi a lui Che Guevara ar putea sluji ca argumente justificative. Pe de altă parte, Cohn-Bendit spune apăsat: "Nu sînt nici capitalist, nici comunist!". Studenţii proclamă, de la bun început, decesul societăţii burgheze, dar şi al statelor comuniste "birocratice", încăpute pe mîna puşlamalelor ("crapules") staliniste. Partidul comunist e, pentru acelaşi Cohn-Bendit, "pubela clasei muncitoare", sindicatele - nişte bordeluri. L'Humanité califică mişcările studenţeşti (într-o primă fază, înainte de a decide să le utilizeze manipulatoriu) drept "aventurism politic", Georges Marchais e un opozant tenace al lui Cohn-Bendit. Aragon e tratat de vieille barbe, Breton, Tzara şi Valéry sînt citaţi la fel de mult ca Sartre. ("Jos realismul socialist! Trăiască suprarealismul!") Atmosfera generală e euforică ("Decretăm starea de fericire permanentă!"), paradoxal ecumenică ("Aşteptăm Duhul Sfînt şi pe chinezi!", "Mao = Tao"), provocator brutală ("Violaţi-vă unii pe alţii!", "Nu mai munciţi! Furaţi!"), băşcălioasă ("Sînt marxist de tendinţă Groucho", "Nu fiţi dulci, fiţi săraţi!", "E dureros să te supui şefilor, dar e şi mai idiot să ţi-i alegi!"), anarhistă ("Civism = Fascism", "Nu votaţi! Urinaţi în urne!") etc. În luminile schimbătoare ale acestui caleidoscop e foarte greu să stabileşti dacă "turbaţii" şaizecişioptişti sînt de stînga sau de dreapta. Dar e limpede că nu sînt de centru. 3. Şi stînga şi dreapta construiesc pe o memorie diminuată. Ambele îşi ignoră excesele, ambele îşi subevaluează riscurile. Dreapta, mai ales la noi, are un soi de virilitate juvenilă, fără cearcăne, în care nu e loc şi timp pentru reconsiderări, amendamente, retractări igienice. Istoria ei pare a fi început ieri. În general, "poza" dreptei implică o anumită proastă dispoziţie (care se ia drept sobrietate), un anumit dandysm conservator, un anumit "ştaif", în acelaşi timp radical şi ceremonios. Stînga, la rîndul ei, nu trăieşte memoria decît ca pe o formă de nostalgie. Totul se salvează prin origini (nobile) şi prin "ani de ucenicie" (candizi). Optimistă, altruistă, mobilizatoare, dedicată năpăstuiţilor, stînga valsează tandru, după ce a mărşăluit neîndurător. (În zbuciumata ei istorie, stînga seamănă niţel cu Sartre, despre care nu mai ştiu cine spunea că e un sedentar căruia îi place violenţa.) Da, au fost şi unele greşeli, da, au fost şi ceva victime, dar portretul "mişcării" rămîne pur şi inviolabil. Dreapta cultivă individul, eul, stînga cultivă colectivitatea, masele, Omul. Dreapta e acră şi astringentă, stînga e generoasă, volubilă, umedă. "Noi, cei de stînga" - iată o formă de complicitate care nu se uită. Cicatricile şi coşmarul devin mai curînd literatură decît conştiinţă vinovată. Dreapta ancorează în principialitate atemporală, stînga preferă istorismul idealizant. Ce să alegi? Poate că soluţia ar fi să adoptăm drept model ordinea organică, în care totul e judicios distribuit, aşa încît şi stînga şi dreapta au o egală legitimitate şi funcţionalitate. Sau ordinea mistică, în care stînga şi dreapta Domnului lucrează distinct, dar conjugat, asemenea rigorii şi iubirii Lui. Poate că omul politic perfect ar trebui să aibă capul de dreapta şi inima de stînga. Oricum, în România de azi, tipul acesta de dilemă e inactual. N-avem timp de fineţuri, nu căutăm consecvenţe prosteşti. Iar partidele noastre politice nu se irosesc în laborioase tatonări identitare: problema e cu cine ne aliem în ţară şi în străinătate. Problema e să refacem la timp, în prezenţa Preşedinţiei şi a întregului Guvern, podul de la Mărăcineni.

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

Vulcan. Foto: Daniel Guță
Disponibilizări în Valea Jiului. Minele din ținutul cărbunelui își grăbesc închiderea definitivă VIDEO
Minele din Valea Jiului rămân fără 350 de angajați din această toamnă, iar în următorii ani vor fi închise definitiv, deși mulți dintre localnici deplâng soarta industriei dezvoltate aici din secolul al XIX-lea.
Accident FOTO ISU Arad jpeg
Preotul greco-catolic de la Dumbrăvița și-a pierdut viața într-un accident cumplit
Remus Dobra, preotul greco-catolic de la Dumbrăvița, Timiș, a decedat marți seara, 27 septembrie, în urmă unui accident de mașină pe Autostrada Vestului A1, în județul Arad.
Preparația Coroiești Vulcan Foto Daniel Guță (2) jpg
Preparația Coroiești, distrusă în timp record. A fost „perla” industriei miniere din România VIDEO
Preparația Coroiești a fost una dintre construcțiile emblematice ale Văii Jiului, fiind considerată o „perlă” a industriei miniere. Închisă de câțiva ani, a fost lăsată pradă hoților de fier vechi.

HIstoria.ro

image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.
image
Aristide Blank, finanțistul camarilei lui Carol al II-lea
Aristide Blank (1883-1961) a fost o personalitate complexă, care după ce a studiat dreptul și filosofia, s-a implicat în lumea financiară națională și internațională, reușind astfel să influențeze major viața politică românească dintre cele două războaie mondiale.