Cunoașterea de sine

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 948 din 9 ÔÇô 15 iunie 2022
Frica lui Putin jpeg

C├«nd Montaigne, s─â zicem, spune despre oameni c─â s├«nt nestatornici ╚Öi c─â ÔÇ×╚Öov─âiala ├«mi pare a fi cusurul cel mai obi╚Önuit ╚Öi mai v─âdit al firii noastreÔÇŁ (II, 1, ├«n traducerea lui Vlad Russo), ├«l credem cu u╚Öurin╚Ť─â, de╚Öi e departe de a fi fost contemporanul nostru ╚Öi n-avea nici o idee despre structura celulei. Dar ╚Öi el d─â pilde din Antichitate, ale unor oameni cu mult mai vechi dec├«t el ╚Öi care ignorau existen╚Ťa Americii. La fel ├«i credem ╚Öi pe al╚Ťi morali╚Öti, care au tr─âit cu sute de ani ├«naintea noastr─â, c├«nd critic─â viciile naturii noastre, de╚Öi nu puteau comunica la distan╚Ť─â prin WhatsApp, ca noi. De asemenea, s├«ntem pe deplin de acord cu Aristotel, c├«nd, de pild─â, ├«n Etica Nicomahic─â, IV, 6, observ─â: ÔÇ×├Än rela╚Ťiile de familie, ca ╚Öi ├«n cele sociale... unii oameni par s─â ╚Ťin─â cu tot dinadinsul s─â plac─â; s├«nt cei care, pentru asta, laud─â totul ╚Öi nu se opun la nimic...ÔÇŁ (trad. Stela Petecel). ╚śi totu╚Öi, Aristotel a tr─âit cu 2.300 de ani ├«n urm─â ╚Öi nu-l credem, dimpotriv─â, c├«nd, ├«n alte tratate, vorbe╚Öte despre ÔÇ×CerÔÇŁ, ÔÇ×A cincea esen╚Ť─âÔÇŁ, ÔÇ×mi╚Öc─âtorul imobilÔÇŁ ╚Öi alte asemenea groz─âvii. Ori, c├«nd citim ├«n Pildele lui Solomon, c─â oamenii r─âi ÔÇ×nu dorm, dac─â n-au f─âcut r─âul; le piere somnul, dac─â nu fac pe cineva s─â cad─âÔÇŁ (4, 5, 15-16), s├«ntem ├«ndat─â de acord cu adev─ârul profund al observa╚Ťiei. De unde rezult─â c─â, deja acum vreo trei mii de ani, oamenii care habar n-aveau despre gravita╚Ťie, electricitate, forma Universului, ADN ╚Öi codul de bare aveau deja o cunoa╚Ötere a naturii omene╚Öti egal─â, practic, cu a noastr─â.

Nu pricep atunci de ce se spune c─â cea mai dificil─â ╚Öi mai rar─â dintre toate e cunoa╚Öterea de sine, aceea pe care o recomanda celebra inscrip╚Ťie din templul de la Delfi (gnothi sauton). Exemplele de dinainte ÔÇô ╚Öi ele ar putea fi ├«nmul╚Ťite cu u╚Öurin╚Ť─â ÔÇô arat─â c─â ea pare a fi, dimpotriv─â, cea mai lesnicioas─â, dat fiind c─â rezultatele ei ÔÇô exprimate ├«n maxime ╚Öi sentin╚Ťe morale ÔÇô ╚Öi-au ar─âtat valoarea ├«nc─â din timpurile cele mai vechi. A╚Öadar, recomandarea de la Delfi era de prisos, deoarece cunoa╚Öterea de sine era deja nu numai cea mai solid─â dintre toate, dar aproape unica sigur─â ╚Öi r─âmas─â nefalsificat─â. Celebrul refren al lui Fran├žois Villon ÔÇ×je connais tout, fors que moi-mesmeÔÇŁ, inspirat de alte sentin╚Ťe asem─ân─âtoare, pare ╚Öi el fals sau e un paradox sofistic. Invers, rezult─â c─â cea mai facil─â ╚Öi mai prompt─â cunoa╚Ötere este cea de sine, deoarece pe ea am avut-o ├«nc─â de foarte mult─â vreme, din zorii civiliza╚Ťiei, dac─â nu ╚Öi de mai ├«nainte, din epoca de piatr─â. Habar n-aveam pe atunci s─â zbur─âm sau s─â cunoa╚Ötem ad├«ncimea m─ârilor, sau forma p─âm├«ntului, dar ╚Ötiam deja bine, de exemplu, c─â ÔÇ×cine se uit─â dup─â v├«nt nu va sem─âna, ╚Öi cine se uit─â dup─â nori nu va seceraÔÇŁ (Ecleziastul, 11, 4).

Faptul c─â despre noi ├«n╚Öine ╚Ötim ├«nc─â de mult cam tot ce se poate ╚Öti esen╚Ťial e dovedit ╚Öi de altceva: perenitatea marilor opere literare clasice ÔÇô autorii lui Ghilgame╚Ö, Arjuna, Oedip, Hamlet, Don Quijote, Don Juan, Anna Karenina etc. ╚Ötiau deja tot ce ╚Ötim ╚Öi noi despre sufletul ╚Öi cugetul omului; de aceea putem citi cu emo╚Ťie ╚Öi interes ├«n continuare dramele ╚Öi pove╚Ötile lor, av├«nd impresia c─â e vorba ├«n ele ╚Öi despre noi, de╚Öi ele dateaz─â de sute sau mii de ani. N-am ad─âugat nimic la cunoa╚Ötere ├«n acest teritoriu, care fusese deja defri╚Öat de str─âbunii no╚Ötri. Dac─â ├«ns─â cu literatura s-ar fi ├«nt├«mplat ca ╚Öi cu tratatele ╚Ötiin╚Ťifice, n-am mai putea citi cu empatie ╚Öi emo╚Ťie nici o oper─â de dinainte de telefonul mobil, de calculatoare sau de aselenizare. Materia din care s├«nt f─âcute stelele cele mai ├«ndep─ârtate am aflat-o de pu╚Ťin─â vreme ╚Öi o lung─â bucat─â de timp nici nu ne-a trecut prin cap c─â am putea-o cunoa╚Öte. Dar materia din care s├«nt f─âcute pasiunile ╚Öi sentimentele noastre ÔÇô urile, invidiile, iubirile, m├«niile, entuziasmele, fricile ÔÇô, pe ea se pare c─â o cunoa╚Ötem de mult de tot; de fapt, m─â ├«ntreb dac─â a existat vreo perioad─â ├«n istoria omului c├«nd ea s─â-i fi fost ascuns─â sau incomplet cunoscut─â, a╚Öa cum mult timp n-am cunoscut compozi╚Ťia aerului. Poate c─â ne-am n─âscut dintotdeauna cu cunoa╚Öterea aceea ╚Öi c─â, a╚Öa cum n-am fi putut fi oameni deplini f─âr─â abilitatea de a vorbi, n-am fi putut exista nici f─âr─â cunoa╚Öterea de noi ├«n╚Öine. A╚Öa se explic─â faptul c─â ea este cuno╚Ötin╚Ťa cea mai universal r─âsp├«ndit─â, cea mai veche, cea mai sigur─â ╚Öi cea mai nesupus─â erorii.

Sau poate c─â am dob├«ndit-o totu╚Öi, dar acum foarte multe mii de ani, ╚Öi c─â pe soclul ei, odat─â cl─âdit, s-a ├«n─âl╚Ťat civiliza╚Ťia ÔÇô pe ea mai cur├«nd dec├«t pe agricultur─â, pe ol─ârit sau metalurgie. Atunci, ├«nseamn─â c─â, de╚Öi e cea mai indispensabil─â, este ╚Öi cea mai u╚Öoar─â ╚Öi cea mai elementar─â. ╚śi se pare c─â, odat─â cunoscut─â, ╚Ötiin╚Ťa respectiv─â a ajuns repede perfect─â, imposibil de ameliorat ├«n continuare. ╚śi a fost singura cu o asemenea calitate, ├«n timp ce perfectarea celorlalte n-are limit─â. C├«t despre ├«ndemnul delfic ÔÇ×Cunoa╚Öte-te pe tine ├«nsu╚ŤiÔÇŁ (suger├«nd incompletitudinea cunoa╚Öterii de sine), cred c─â era deja foarte anacronic chiar ├«n momentul c├«nd a fost inscrip╚Ťionat: e pesemne un moft al unei pretinse ├«n╚Ťelepciuni, cu aere de profunzime, cu scopul de a-i impresiona pe naivi!

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
├Änchisoare pe via┼ú─â ├«n┬áMarea Britanie pentru ┼čoferii care produc accidente mortale. ├Än ce condi┼úii se aplic─â pedeapsa maxim─â
Marea Britanie introduce pedeapsa cu ├«nchisoarea pe via┼ú─â pentru ┼čoferii care ucid, ├«n cadrul unei ample reforme a justi┼úiei care a intrat duminic─â ├«n vigoare, potrivit informa┼úiilor publicate de BBC.
image
O t├ón─âr─â ┼či-a dorit o noapte de vis ├«n compania unui ÔÇ×Don JuanÔÇŁ. Idila s-a transformat ├«n co┼čmar
O t├ón─âr─â care credea c─â va tr─âi o noapte de vis al─âturi de un a┼ča-zis ÔÇ×Don JuanÔÇŁ s-a trezit a doua zi ca dintr-un co┼čmar. B─ârbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada ├«nchis─â de ANPC din cauza mizeriei ┼či a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protec┼úia Consumatorilor din Municipiul Bucure┼čti a constatat un mod defectuos ├«n desf─â┼čurarea activit─â┼úii Patiseriei/cofet─âriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune ├«n pericol via┼úa ┼či s─ân─âtatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.