Credințe „stranii” și mari conspirații

Publicat în Dilema Veche nr. 842 din 28 mai - 3 iunie 2020
Frica lui Putin jpeg

Este fascinant, dar și teribil să vezi oameni care nu sînt nici clinic în delir, nici neapărat cu un IQ redus și care totuși neagă realitatea cea mai prozaică și, în același timp, se arată impenetrabili la orice argument rațional: de exemplu, susțin că pandemia de COVID-19 nu există, de fapt, ori că ea există și e produsă de comunicațiile 5G, ori că Pămîntul e plat, ori că vaccinurile îmbolnăvesc și așa mai departe. Dar au existat și există și alte credințe, la fel de  „stranii”, la fel de negatoare de realitate, impenetrabile la argumente contrare și foarte pernicioase: precum că n-a existat Holocaustul, ori că lagărele lui Stalin erau inexistente sau nesemnificative. Multe țări condamnă penal diferite tipuri de negaționism și totuși sînt destui care îl practică netulburați. Și astăzi sînt mulți contemporani, unii dintre ei cultivați și inteligenți, care cred și susțin, împotriva oricărei realități documentate abundent, că, de pildă, comunismul a fost o binecuvîntare. De asemenea, sînt foarte mulți oameni care se arată impenetrabili la argumente și la fapte îndată ce acestea pun în discuție, de exemplu, credința lor în mîntuirea lumii prin ecologism sau veganism.

Ce au comun aceste credințe „stranii”? Mai întîi, ele nu vor să admită, în pofida oricăror argumente, evidența, considerînd-o drept dezagreabilă sau pur și simplu fără sens. În al doilea rînd, susțin o „realitate paralelă” invizibilă, numai de ei știută, contrară științei raționale, ba chiar și, adesea, bunulu-simț. În al treilea rînd, spre a explica de ce „realitatea paralelă” nu e manifestă, ei inventează ceea ce numim o „mare conspirație”: în realitatea paralelă invizibilă se joacă, între personaje atotputernice, fără știința neinițiatului, un fel de „piesă de teatru” universală. Firește, „inițiații”, cei care văd „piesa” din spatele „cortinei”, binevoiesc să ne spună ceea ce se întîmplă, de fapt, și rămîne doar ca noi să-i credem.

Iată acum două exemple celebre pe care, în principiu, nu obișnuim să le așezăm în aceeași serie cu exemplele de mai sus:

1) Un mare poet de demult a reflectat la tradițiile poporului său și la războaiele tragice în care au murit cei mai buni și mai viteji dintre oamenii din trecut. S-a întrebat de ce a fost nevoie să curgă atîta sînge fără vreun rost și, negăsind nici un răspuns convenabil, a negat că  întîmplarea și firea omenească sînt totul, fără altă explicație. De aceea, a inventat o încîntătoare realitate paralelă populată de niște personaje atotputernice, dar deloc perfecte moral, numite zei și zeițe. Iar apoi a imaginat o „mare conspirație” a acestora împotriva oamenilor: două zeițe, ofensate de alegerea făcută de un om în favoarea celei de-a treia zeițe, s-au răzbunat crunt pe oameni, făcîndu-i să se masacreze reciproc fără nici un rost. Poetul era, ați ghicit, Homer și am vorbit despre Iliada.

2) Un alt mare poet din vechime – rămas anonim –, văzînd și el, ca toată lumea, nedreptatea din lume și evidența lipsei de sens a distribuției binelui și răului, n-a vrut să accepte nici el că aceasta e singura realitate. Ca atare, a imaginat întîi o realitate paralelă și apoi o „mare conspirație”, spre a pune în acord această realitate paralelă cu ceea ce era manifest: există un personaj numit „Dumnezeu” și un personaj malefic numit „Satana”, care fac un fel de pariu în detrimentul celui mai drept dintre oameni – Iov. Iov va fi chinuit de Satana în modul cel mai mîrșav cu putință, cu aprobarea lui Dumnezeu, pînă cînd nefericitul, care habar n-are de pariu, îl va sfida pe Dumnezeu, cerîndu-i o explicație. Explicația nu va veni și, deși Dumnezeu restaurează viața lui Iov, acesta nu va afla niciodată de „conspirație” – faptul că Dumnezeu a încheiat un pariu cu Satana pe seama lui.

Notăm în aceste cazuri celebre aceeași schemă elementară pe care am regăsit-o și în „credințele stranii”: o contestare a evidenței realității, în sensul că aceasta e, ca atare, inacceptabilă. Contestarea rezistă la toate argumentele, așa cum sînt cele aduse de prietenii lui Iov. Urmează inventarea unei alte realități „paralele” și invizibile pentru profan: zeii, zeițele, Dumnezeu, Satana, așadar a unei lumi populate de inși cu puteri nemăsurate, benefice și malefice. În fine, spre a se explica evenimentele omenești care constituie realitatea „normală”, se imaginează o „conspirație” cosmică: cearta zeițelor pentru obținerea mărului Hesperidelor, într-un caz, disputa și pariul dintre Dumnezeu și Satana, în celălalt. În felul acesta, realitatea cea dezagreabilă capătă un sens și o explicație. Lumea, firește, nu devine în sine nici mai bună, nici mai dreaptă, dar măcar pare a fi mai puțin opacă și dezagreabilă.

A nega evidențe și, în schimb, a imagina o conspirație majoră, dar invizibilă pentru profan: să fie acesta un scenariu comun al felului nostru de a crede? Se pare că avem mai toți credințe „stranii”; obiectul, stilul și substanța conspirației fac diferența.

O mare invenție – contractul social jpeg
Succesiunea generațiilor în comunitatea academică: Valentin Constantin și Diana Botău
Regimurile dictatoriale și mișcările fundamentaliste s-au asociat într-o ofensivă violentă, propagandistică și armată, împotriva lumii euroatlantice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Populiștii nu (mai) sînt o excepție
Întrebările despre soarta Uniunii Europene, acuzațiile de extremism și evocarea drobului de sare fascist au devenit aproape un clișeu.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A conviețui cu imposibilul
Dictatura este un mod de organizare statală în care sfera posibilului tinde spre zero.
Frica lui Putin jpeg
„Scena politică”
Avem impresia că e o lume falsă – o „mascaradă” –, ceva profund neautentic, spre deosebire de lumea economică, de pildă, care e reală.
AFumurescu prel jpg
Vai, săracii, vai, săracii ziariști…
Incredibil, doamnelor și domnilor! Revoltător!
MihaelaSimina jpg
Cea mai frumoasă clădire din Cernăuți
Unul dintre „sporturile” la care istoria este campioană se numește „paradox”.
Iconofobie jpeg
O rugăciune la Bicaz
Nu faptul că încercam să‑l păcălesc pe Dumnezeu mă surprinde, ci dorinţa mea viscerală să trăiesc prostește, un eon întreg, dacă se putea.
„Cu bule“ jpeg
Mesa
Faptul că mesa apare des în dialoguri dovedește că forma îi era familiară publicului din secolul al XIX-lea.
image png
Ce-i rămîne Mariei de făcut?
Întrebările morale cu privire la integritatea academică și presiunea de a se conforma normelor nescrise ale colectivului profesional rămîn deschise.
RNaum taiat jpg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Întoarcerea
Ajunși acasă, avem un fel de „rău de uscat“, cum li se întîmplă marinarilor.
image png
Misterele bugetare
Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație.
image png
Inteligența Artificială și ambiția personală
Riscul de a cădea în groapă e mai mare atunci cînd privirea e întotdeauna spre orizont.
image png
Neo-religii
Trăim deci în epoca neo-religiilor. (Asta cît ne vor mai lăsa ele să trăim...)
image png
Note, stări, zile
...Și, dacă ai noroc, ideea revine la tine tocmai cînd gîndești aceste lucruri.
image png
Inamicul public numărul 1
Să ne ferească Dumnezeu să ajungem să decidă opinia publică totul!
image png
Algoritmul istoric al jacardului
N-ai zice că-i vreo legătură. Istoria, însă, o țese subtil.
image png
image png
Toți sîntem puțin luați
Elevii merită un mediu educațional sigur și stimulativ.
image png
Marca urs
Ecourile publicității se sting totuși, în timp, lăsînd în urmă fragmente pitorești, dar efemere.
p 7 Drapelul Partidului Republican din SUA WC jpg
Regula neoliberală a minorității
Nouă însă probabil că ne pasă.
image png
Echipa de fotbal proaspăt calificată la Euro 2024 ar putea deveni chiar bună?
Dacă mai întîrzie puţin se trezesc bătrîni. Ce îi ajută? Nu au viciile generaţiilor trecute.
image png
Jucării și steaguri
Mă tem că aici diferența față de americani nu e doar de formă, ci și de fond.
image png
Despre apartenență: între liniște și îngrijorare
Patriotismul constituțional ar deveni astfel legătura de apartenență care solidarizează comunitatea, pe temeiul libertății.

Adevarul.ro

image
Un bărbat din Cluj care visa să construiască o cabană a rămas fără bani: Cu ce sumă au dispărut meseriașii
Indivizii i-ar fi promis bărbatului că pot să-i construiască o cabană. După ce au primit banii, aceștia s-au făcut nevăzuți.
image
Victoria lui Putin pare posibilă pentru prima dată de când a declanșat războiul în Ucraina
Pentru prima dată de când Vladimir Putin a invadat Ucraina, la 24 februarie 2022, pare că e posibil să obțină o victorie, scrie The Economist.
image
Ce efecte pot avea suplimentele cu magneziu asupra somnului
Magneziul este un mineral care se găsește în mod natural în organism și susține diverse funcții vitale, cum ar fi sistemul cardiovascular, regenerarea musculară și producerea de energie. Magneziul susține, de asemenea, procesul de relaxare.

HIstoria.ro

image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.
image
Trucul folosit Gheorghiu-Dej când a mers la Moscova pentru ca Stalin să tranșeze disputa cu Ana Pauker
Cînd merge la Moscova pentru ca Stalin să tranşeze în disputa cu Ana Pauker, Dej foloseşte, din instinct, un truc de invidiat.
image
Sfântul Andrei și Dobrogea, între legendă și istorie
Îndelung uitate de către establishment-ul universitar românesc, studiile paleocreștine încep să își facă din ce în ce mai clară prezența și la noi. Încurajarea acestor studii și pătrunderea lor în cadrul cursurilor s-au dovedit lucruri absolut necesare. Ultimii ani au dus la noi dezvăluiri arheologice privind primele comunități paleocreștine (paleoeclesii) din Scythia Minor (actuala Dobrogea), conturând două ipoteze și direcții de cercetare pentru viitor: ipoteza pătrunderii pe filieră apostolic