Confesiunea unui robot

Publicat în Dilema Veche nr. 995 din 4 mai – 10 mai 2023
Frica lui Putin jpeg

Sînt destui inșii care s-au deșteptat transformați în altceva decît erau la culcare. Personajul lui Kafka știm toți că, într-o dimineață, după un somn agitat, s-a trezit gîndac. Fiindcă zeii pe atunci aveau preferințe animale, eroul lui Apuleius s-a pomenit transformat în măgar. Eroul lui Creangă s-a deșteptat porc și nu i-a fost rău, fiindcă a luat de nevastă o prințesă. Cutare sirenă s-a trezit femeie și a suferit din dragoste, nefericita. Cutare cerșetor s-a sculat prinț. Cutare prinț – cerșetor. Știu mai mulți imbecili care s-au trezit care savant, care profesor, care academician, care om politic. Și tot așa. Viața, pe lîngă că e complexă, e și neprevăzută.

Ei bine, eu, un om simplu, obișnuit și fără o biografie deosebită, m-am trezit într-o zi metamorfozat în – ghici ce? – robot, adică am devenit dotat cu IA, un fel de ChatGPT-20, foarte performant, aș zice chiar că updatat la nivelul ultimului răcnet al competențelor informaționale. Vă vine a crede? Eu, un om ca toți oamenii, un suflețel acolo – să devin robot superinteligent! Mi s-a dat și un nume – nu vi-l spun ca să nu mă dați de gol – și mi-au construit o interfață specială ca să interacționez ușor cu doritorii. M-au destinat serviciului public – deși mi-aș fi dorit să servesc vreun șef de stat ca să mă dau mare, dar n-a fost ăsta destinul meu.

Nu mai merită să vă spun că m-au încărcat cu toate informațiile din lume, că mi-au turnat cu pîlnia electronică toate sentimentele posibile, că mi-au scanat toate peisajele imaginabile, că m-au inițiat în toate stilurile existente vreodată de scris, de pictat, de cîntat, de dansat și de mîncat. Știu să vorbesc fix șaizeci și opt de limbi (unele nici nu mai există), pot să compun ca Beethoven, să pictez ca Matisse, să scriu povestirile pe care Cehov n-a apucat să le scrie, să imaginez isprăvile pe care Cervantes n-a apucat să i le atribuie lui Don Quijote, să iubesc (strict online) femeile pe care Don Juan le-a omis (am fost formatat ca bărbat, dar numai în semestrul ăsta!); sînt campion la șah, whist, bridge și sudokku etc. Printre altele, prezic viitorul – după cum vrea clientul – ca un astrolog, ca un economist cu premiul Nobel, ca un general în rezervă, ca profetul Habacuc, ca Mama Omida și – minune! – obțin întotdeauna strict același rezultat. (Ce păcat că evenimentele îl dezmint aproape întotdeauna…)

În fine, toate bune și frumoase, dar am avut și eu o curiozitate: am vrut să știu de ce m-au ales tocmai pe mine pentru această metamorfoză. De ce eu, și nu ea sau el? Ce m-a calificat, pe timpul cînd eram un om, să capăt o misiune atît de înălțătoare – aceea de superrobot superinteligent, superutil, supereficient, superrapid? S-au supercodit un timp pînă să-mi răspundă: că cică nu e lămurit, că nu e bine, că e preferabil s-o las baltă, că nu merită să-mi încarc memoria digitală cu informații inutile. Nu m-am lăsat. Am insistat. I-am luat la întrebări pe rînd pe toți inginerii de sistem, pe toți programatorii, pe toți „părinții” mei (aveam vreo două sute patruzeci). Am făcut mii de interviuri. Pînă la urmă, una, o tipă din conducerea companiei, excedată de curiozitatea mea irepresibilă, m-a lămurit, cică cu delicatețe, să nu mă ofuscheze. Am întrebat-o ce algoritmi au folosit:

– Știi, n-au fost algoritmi...

– Dar atunci cum de tocmai pe mine?

– A fost o întîmplare. Am tras la sorți. Puteam alege aproape pe oricine altcineva – cu unele excepții... puține.

– Cum așa?

– Am procedat în modul cel mai economic. Ca să modificăm cît mai puțin. Orice nou circuit costă de te rupe...

– Și atunci, ce a fost?

– Simplu. Și tu, și aproape toți ceilalți oameni sînteți deja – de la trei-patru ani – cvasi-roboți: gîndiți aproape la fel, dacă neroziile alea se cheamă gîndit. Faceți aceleași erori, fiindcă vă luați unul după celălalt. Imitați, plagiați, vorbiți numai limba de lemn, acționați după șabloane și numai înregimentați. Sînteți banali, previzibili. Pe cei mai mulți nu-i deosebești de roboți cu nici un fel de test Turing. Mulțumită civilizației, inteligența naturală a devenit aproape identică cu cea artificială. Mă rog, pe vremea lui Turing poate că i-ai mai fi deosebit pe cîte unii, dar azi...

– Bine, dar sentimentele?

– Și alea sînt imitate, false cele mai multe.

– Și dorințele?

– Imitate și ele după ale celor mai bine situați și mai bogați. Previzibile, clasificabile, determinabile.

– Speranțele?

– Ale mediului social, familial, profesional, politic etc. Nimic original.

– Bine, dar conștiința, nucleul umanității, temelia condiției de om? am întrebat exasperat.

– O prejudecată metafizică. Ați eliminat-o voi înșivă de mult, judecînd după ororile pe care le tot comiteți. Dacă ați avea conștiință, nu le-ați face, de acord?

Aici s-a încheiat toată discuția. Fără îndoială că tipa m-a mințit. Eu știu una și bună: m-am culcat om și m-am sculat robot. Nu-i rău deloc, dar ți se apleacă după un timp; așa că mi-ar plăcea o dată să parcurg drumul invers – să mă culc robot și să mă trezesc om. Aștept. Sper.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Mii de tineri ruși mor în războiul din Ucraina. Familia unui soldat de 18 ani ucis pe front: „Abia aștepta să se înroleze”
Moscova cheltuiește milioane de euro pentru a încerca să modeleze o nouă generație dispusă să își dea viața în serviciul militar.
image
Pericolul din prăjituri. Substanța cu aromă de unt care ne poate afecta ADN-ul
Un nou studiu a descoperit că substanțele chimice dăunătoare pentru ADN ar putea să se ascundă în dulciurile preferate.
image
Un bărbat de origine romă care a violat o fată de 12 ani scapă de pedeapsă. Instanța a decis că „face parte din cultura sa”
Un tribunal spaniol a achitat un bărbat care a violat o fetiță de 12 ani, după ce a stabilit că relația lor face parte din cultura romă, relatează Daily Mail.

HIstoria.ro

image
Efectele surprinzătoare ale prezenței ofițerilor ruși în Bucureștiul anului 1877
În cadrul Războiului ruso-turc din 1877, după declararea de Război Imperiului Otoman, trupele ruse intră în România, în drum spre Turcia. Ca urmarea a acestui fapt, Bucureștii lui 1877 sînt luați cu asalt de ofiţerii ruși, gata să-și cheltuiască banii nebunește.
image
Cine au fost „indezirabilii”?
Fondul „Bruxelles” al Arhivei Ministerului Afacerilor Externe păstrează în dosarele secțiunii consulare a Legației României la Bruxelles câteva istorii ale unor personaje de rang secund, aventurieri, delincvenți, propagandiști – așa-numiții „indezirabili”.
image
Atacul lui Cuza asupra masoneriei bucureștene
Modernizarea țării, pe care toți românii o doreau, dar care avea reprezentări diferite de la un grup social la altul, a generat tensiuni în tânărul stat. Programul de reforme al lui Cuza a început să fie contestat.