Comorbidit─â╚ŤiÔÇŽ

Publicat în Dilema Veche nr. 851 din 30 iulie - 5 august 2020
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg

Sper, cum sper─âm cu to╚Ťii (├«n afar─â de cei care cred c─â virusul e o ╚Ömecherie planetar─â), sper, deci, s─â trecem de criza pandemiei, f─âr─â pierderi gravisime. Dar ╚Öi dac─â vom reu╚Öi, ÔÇ×comorbidit─â╚ŤileÔÇŁ r─âm├«nÔÇŽ ╚śi nu m─â refer la cele care definesc patologia ├«nso╚Ťitoare a infect─ârii cu COVID-19, ci la cele de care suferim ╚Öi vom suferi ├«nc─â mult timp, ├«n ambian╚Ťa noastr─â politic─â, mediatic─â, economic─â, social─â, financiar─â. A face un inventar cuprinz─âtor al acestor ÔÇ×comorbidit─â╚ŤiÔÇŁ na╚Ťionale nu e treab─â de hebdomadar. Dar se pot men╚Ťiona c├«teva, ├«n speran╚Ťa c─â institu╚Ťiile specializate le vor cerceta cu un spor de rigoare ╚Öi c─â ╚Öi publicul cititor va c─âdea, ni╚Ťelu╚Ö, pe g├«nduri.

Unele s├«nt general umane. De pild─â, absen╚Ťa unei minime capacit─â╚Ťi de a exersa dubiul. E plin─â lumea ╚Öi mai ales lumea noastr─â de campioni ai certitudinii. Nu d─âm doi bani pe reflec╚Ťie r─âbd─âtoare, pe interogativitate, pe c─âutare. Noi ╚Ötim! S├«ntem de╚Ötep╚Ťi, edifica╚Ťi, cu mii de pa╚Öi ├«naintea ÔÇ×prostimiiÔÇŁ, dar ╚Öi a fandoselilor filosofice ale ÔÇ×eliti╚ÖtilorÔÇŁ ÔÇ×autointitula╚ŤiÔÇŁ. ╚śtim! Care-i problema?! Ce at├«ta tapaj, ce at├«ta politichie interesat─â? Lucrurile s├«nt clare! Vrei s─â pricepi ceva, ├«ntreab─â-m─â pe mine! Uite cum st─â, de fapt, chestia! A, nu te la╚Öi convins? E╚Öti prost! Bine-╚Ťi fac manipulatorii care te ├«ncalec─â zilnic! O component─â de subtext a siguran╚Ťei de sine este nevoia de a avea mereu dreptate ╚Öi, de fapt, convingerea c─â a╚Öa ╚Öi e. ╚śtii tu mai bine! E cu neputin╚Ť─â s─â te ├«n╚Öeli! De-aia se ╚Öi enerveaz─â caraghio╚Öii din jur! Prin simpla ta prezen╚Ť─â le dema╚Öti ignoran╚Ťa.

├Än lumea presei, comorbiditatea ÔÇ×fondatoareÔÇŁ e pofta nes─âtul─â, dizgra╚Ťioas─â, de ÔÇ×ratingÔÇŁ. P─âi, cum altfel?! Nu din asta tr─âie╚Öte gazet─âria? Cine ar mai cump─âra ╚Öi citi ╚Ötiri care nu s├«nt ÔÇ×breakingÔÇŁ? Totul e chestie de ambalaj. Trebuie s─â anun╚Ťi c├«t se poate de des ╚Öi de ╚Ťip─âtor dezastre (meteorologice, electorale, spitalice╚Öti, institu╚Ťionale, private, erotice, funerare, judiciare, conjugale, ecologice ╚Ö.a.m.d.). Iar gazetarul trebuie s─â fie tot timpul un acrobat al b─â╚Öc─âliei ╚Öi al injuriei groase. N-are mam─â, n-are tat─â, n-are reguli! Te ia la mi╚Öto sau ├«╚Ťi rupe g├«tul. O coleg─â (care nu-i prea seam─ân─â) se infecteaz─â cu COVID? Ce ╚Öans─â! D─âm de p─âm├«nt cu ea ╚Öi cu postul de televiziune pe care ├«l sluje╚Öte. Las╩╝ c─â ╚Ötim noi! Au vrut s─â-╚Öi poten╚Ťeze imaginea! Afaceri dubioase! Minciuni! Fi╚Ťe! Dar noi ─â╚Ötilal╚Ťi, de la enciclopedistul Ciutacu la marele G─âinu╚Ö─â ╚Öi la al╚Ťii din aceea╚Öi f─âin─â, nu ne l─âs─âm fraieri╚Ťi de o hoa╚Ť─â manevr─â de marketing. Lua╚Ťi de-aici! ├Än genere, ÔÇ×a face pres─âÔÇŁ e a dezgropa mor╚Ťi, a ├«nmorm├«nta vii, a face dezv─âluiri ├«nv─âluitoare, a p─âc─âli cititorul cu titluri sub care e altceva sau nimic. ÔÇ×A patra putere ├«n statÔÇŁ se comport─â ca fiind prima. Scandalul e axa talentului jurnalistic: autenticitate, curaj, haz, ÔÇ×meserieÔÇŁ. Iar ÔÇ×vedetaÔÇŁ domeniului are un tip de autoritate, de suprema╚Ťie, de prestigiu, fa╚Ť─â de care tot restul lumii e simpl─â materie prim─âÔÇŽ (Nu pot s─â nu men╚Ťionez, rapid, ╚Öi o ÔÇ×procedur─â stilistic─âÔÇŁ de mare noble╚Ťe, utilizat─â, cu vesel aplomb, de polemi╚Ötii exper╚Ťi ai momentului: caricaturizarea numelui ╚Öi a etniei: pre╚Öedintele e neam╚Ť, adic─â Werner, adic─â ÔÇ×Guwernerul meuÔÇŁ, numele prim-ministrului poate fi caricaturizat ca ÔÇ×Lucovid OrbanÔÇŁ ╚Öi c├«te ╚Öi mai c├«te asemenea piruete de virtuozitate scriitoriceasc─â, de natur─â s─â distreze, educativ, poporul.)

Ce s─â mai spunem de lumea politic─â? Ne-am bucurat s─â ne eliber─âm de amatorismul de ga╚Öc─â al guvern─ârii PSD. Dar nu putem s─â nu ├«nregistr─âm, cu melancolie, o ÔÇ×democratizareÔÇŁ a amatorismului ├«ntr-o ambian╚Ť─â politic─â pentru care a administra ╚Ťara e, p├«n─â la urm─â, o problem─â electoral─â. Nu conteaz─â prea mult competen╚Ťa real─â, performan╚Ťa profesional─â, calitatea uman─â, educa╚Ťia, ╚Ťinuta, CV-ul. Apar mini╚Ötri f─âr─â prestigiu verificabil, f─âr─â ispr─âvi trecute (de natur─â s─â-i legitimeze), f─âr─â profil ╚Öi f─âr─â iradiere conving─âtoare. Am certat-o pe Lia Olgu╚Ťa Vasilescu (care spunea ÔÇ×tramvaiÔÇŁ ├«n loc de ÔÇ×travailÔÇŁ) pentru franceza ei, dar auzim acum un ministru liberal al Mediului care cite╚Öte un text ├«n englez─â cu priceperea filologic─â a unui muncitor sezonier. Nu vreau s─â intru ├«n detalii, dar dac─â te g├«nde╚Öti la mini╚Ötrii no╚Ötri interbelici, ba, ├«ndr─âznesc s─â spun, chiar la primele guverne post-decembriste, cazi ├«n depresieÔÇŽ Rela╚Ťiile private, calculele de campanie, fudulia provincial─â au devenit criterii supreme ├«n metabolismul guvernamental. (O mic─â parantez─â: nu m-a deranjat faptul c─â dna Vasilescu nu ╚Ötie francez─â sau c─â dl Costel Alexe nu ╚Ötie englez─â; m─â deranjeaz─â tupeul ╚Ťan╚Ťo╚Ö al ambilor de a vorbi, nefiind obliga╚Ťi, ├«n idiomuri de care n-au habar. E o form─â de impostur─â, care nu garanteaz─â calitatea uman─â necesar─â pentru a administra o ╚Ťar─â.)

Alte comorbidit─â╚Ťi? Prostia volubil─â (extins─â la nivel planetar) ╚Öi carierismul iner╚Ťial, ├«n cheie finu╚Ť g─âunoas─â ca la T─âriceanu, n─ât├«ng-ost─â╚Öeasc─â precum la Cataram─â (o adev─ârat─â mobil─â g├«nditoare) sau zglobiu pubertar─â ca la Ponta. Nu ├«ncetez s─â m─â mir ╚Öi de suficien╚Ťa inexpresiv─â a dlui Barna. Evident, lista e mult mai lung─â. Am mai invitat, c├«ndva, cititorii s─â consulte fi╚Öele biografice ale parlamentarilor no╚Ötri, pentru a lua not─â de ÔÇ×anverguraÔÇŁ celor care ne conduc. Nu mai vorbesc de ÔÇ×flexibilitateaÔÇŁ autohton─â a politicienilor. De cur├«nd, am aflat c─â partidul (fatalmente ÔÇ×umanistÔÇŁ) inventat de dl Dan Voiculescu a absorbit vechi cadre din alte partide, pe a c─âror pricepere ╚Öi consecven╚Ť─â ne putem baza: Teodor Mele╚Öcanu (pentru a c─ârui vitalitate nu exist─â niciodat─â pe pia╚Ť─â destule partide bune de testat), geniala oratoare Maria Grapini, neobosita Gra╚Ťiela Gavrilescu (fost, ├«ntre multe altele, viceprim-ministru al inenarabilei Viorica D─âncil─â) sau C─ât─âlin Harnagea, un fel de Mata Hari de D├«mbovi╚Ťa, cu mari realiz─âri profesionale, despre care ├«ns─â nu poate vorbi, c─âci s├«nt secreteÔÇŽ O dat─â mai mult, sim╚Ťul pentru oameni al ÔÇ×profesoruluiÔÇŁ Voiculescu se dovede╚ÖteÔÇŽ Intact.

Nu mai am putere s─â inventariez toate simptomele comorbidit─â╚Ťilor na╚Ťionale. Rom├ónia seam─ân─â tot mai mult cu o clinic─â, ├«n criz─â de paturi, ventilatoare ╚Öi saloane de terapie intensiv─â. Dup─â Primul R─âzboi Mondial, minunatul P.P. Carp ╚Ötiuse s─â ofteze profetic: ÔÇ×Rom├ónia are prea mult noroc pentru a mai avea nevoie de politicieni!ÔÇŁ. Dar dac─â ne moare ╚Öi norocul?

P.S. Tocmai ├«ncheiasem acest articol c├«nd am descoperit pe net c─â ÔÇ×mii de rom├óniÔÇŁ cer demiterea Andreei Esca de la postul de televiziune unde lucreaz─â. E vorba de un ÔÇ×grup anticovidÔÇŁ, sup─ârat c─â celebra ╚Ötirist─â a f─âcut propagand─â interesat─â pentru ╚Ötiri false. Iat─â, ├«n sf├«r╚Öit, o prob─â de g├«ndire civic─â valah─â! Andreea Esca este un caz rar, ├«n presa noastr─â, de presta╚Ťie decent─â, cuviincioas─â, non-agresiv─â, impecabil─â profesional. Vorbe╚Öte corect rom├óne╚Öte, nu se d─â mare, nu caut─â s─â fac─â tapaj cu orice pre╚Ť. A╚Öadar: afar─â! Poporul suveran nu ├«nghite asemenea fasoane! ╚śi se bate, gata de sacrificiu, pentru binele na╚Ťiei. N-am ce comenta. Mi-e mai la ├«ndem├«n─â s─â citez o vorb─â a lui Cioran: ÔÇ×S├«ntem cop╚Ťi ca s─â disp─ârem!ÔÇŁ.         

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Mu┼čc─âtura de viper─â: ce nu ai voie s─â faci dac─â e┼čti mu┼čcat de acest ┼čarpe veninos
Mu┼čc─âtura de viper─â poate fi grav─â, ajung├óndu-se la deces ├«n lipsa interven┼úiei prompte. Speciali┼čtii explic─â ce trebuie f─âcut ┼či, mai ales, ce nu trebuie f─âcut ├«ntr-o astfel de situa┼úie. Sunt, de asemenea, m─âsuri de preven┼úie ┼či informa┼úii pe care orice amator de drume┼úii ar trebui s─â le cunoasc─â.
image
Un b─ârbat care ┼či-a ├«n┼čelat so┼úia a fost obligat de judec─âtori s─â-i achite desp─âgubiri de 20.000 euro
Un b─ârbat care ┼či-a ├«n┼čelat so┼úia ┼či a l─âsat-o f─âr─â avere a fost obligat de instan┼ú─â s─â-i pl─âteasc─â daune morale ┼či compensatorii ├«n valoare total─â de 20.000 euro.
image
P─â┼úania nea┼čteptat─â a unei rom├ónce ├«n Grecia. ÔÇ×Asta cu seriozitatea ┼či amabilitatea grecilor e doar un mitÔÇŁ
O rom├ónc─â spera s─â petreac─â un concediu de vis ├«n Grecia, iar pentru asta ┼či-a rezervat din timp camere la un hotel de patru stele. Ajuns─â acolo, turista a avut o surpriz─â nepl─âcut─â.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
├Än Primul R─âzboi Mondial, Mihalache se ├«nscrie voluntar ca ofi┼úer ├«n rezerv─â ╚Öi se remarc─â prin curaj ╚Öi prin vitejie peste tot, dar mai cu seam─â la M─âr─â╚Öe╚Öti. Regele Ferdinand ├«nsu╚Öi ├«i prinde ├«n piept ordinul ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.