Coaliții

Publicat în Dilema Veche nr. 872 din 23 decembrie 2020 - 6 ianuarie 2021
Frica lui Putin jpeg

Deși au trecut treizeci și unu de ani de regim democratic, România n-are încă o experiență prea pozitivă a coalițiilor guvernamentale „adevărate”. Înțeleg prin „adevărate” acele coaliții formate din partide care au ponderi comparabile și negociază serios, nu cele formate conjunctural de un partid dominant și niște acoliți, așa cum a fost alianța dintre PSD și ALDE din ultimii ani.

Pînă în 1996, am avut „patrulaterul roșu”, format de PSD (numit pe atunci FDSN) cu partide național-comuniste, precum PRM, PSM sau PUNR. Această coaliție sinistră a fost înlocuită de alianța dintre Convenția Democratică (ea însăși formată din mai multe partide și organizații civice, dintre care cea mai importantă era Alianța Civică) și strămoșul PD-ului, numit pe atunci FSN. Istoria a înregistrat-o ca pe un eșec, avînd în vedere desele scandaluri din coaliție, deciziile contradictorii, lipsa unei conduceri ferme. Economia, obligată la reforme amînate pînă atunci, se prăbușea, șomajul și inflația băteau record după record. Totuși, a fost prima guvernare care a încercat să aplice consecvent un program reformist și pro-occidental. Nu întîmplător, în 1999, Uniunea Europeană a acceptat să înceapă cu România negocierile de aderare.

A urmat guvernarea cvasimonocoloră a lui Adrian Năstase, cu un PSD dominant. Acesta nu s-a mai putut alia cu PRM, avînd în vedere negocierile cu UE, și a fost susținut discret în Parlament de UDMR și, pînă la un punct, și de PNL. Orice s-ar spune, a fost o guvernare eficientă sub raport economic, obligată de UE să amelioreze legislația (de exemplu, dezincriminarea homosexualității sau înființarea DNA). N-a reformat de dragul reformei, ci din necesitate. A fost însă stabilă și relativ eficientă. Ceea ce nu se poate spune despre diferitele coaliții de guvernare formate în cele două mandate prezidențiale ale lui Traian Băsescu. Alianța D.A. n-a durat de facto mai mult de doi ani, asta după ce inițial ea trebuise să recurgă la „soluția imorală – atragerea partidului minuscul al lui Dan Voiculescu în barca guvernării. (Vă amintiți, poate, că deja în 2007, de Anul Nou, cînd România intra în UE, s-au ținut două mitinguri separate: la unul vorbea președintele Băsescu, la celălalt – prim-ministrul Popescu Tăriceanu.) Un prim Guvern Boc a încercat în 2008 o coaliție între PDL și PSD, eșuată în cîteva luni. Apoi am avut guverne Boc minoritare, susținute pînă la un punct de UDMR, pînă în 2012. Mai departe, s-a încercat rău-famata coaliție USL dintre PNL și PSD, apărută mai mult ca reacție la Traian Băsescu decît dintr-o unitate profundă de idei dintre cele două partide. A capotat și ea, cînd PNL s-a despărțit de foștii aliați, intrînd în opoziție și începînd procesul de unificare cu PDL. În 2016, cîștigînd alegerile cu peste 45%, PSD n-a mai avut nevoie decît de o coaliție fictivă cu un ALDE pitic. Iar din 2019 am avut un guvern monocolor și minoritar PNL.

S-ar părea deci că variantele cele mai comune la noi sînt: 1) o dominație PSD care își mai majorează susținerea în Parlament cu unul-două partide minuscule, cu UDMR și cu grupul minorităților, și care tinde să fie stabilă, fiind adesea condusă autoritar de un lider necontestat, precum Ion Iliescu, Adrian Năstase, Liviu Dragnea; 2) o coaliție anti-PSD, de cele mai multe ori instabilă, handicapată de certuri între partide și care se poate prăbuși chiar înainte de termen, cum s-a întîmplat în 2012.

În plus, se pare că ghinionul urmărește coalițiile anti-PSD: în 1996-2000, au fost urgențele unei reforme mult întîrziate de guvernul precedent; în 2009-2010, a lovit criza economică mondială; în 2021, cînd partidele de centru-dreapta revin la putere, nu vom scăpa de pandemie, iar criza economică rezultată ne va afecta încă ani de aici înainte. În schimb, guvernările PSD au beneficiat mai întotdeauna de o situație globală și europeană favorabilă. Asta și explică – măcar parțial – de ce, cînd au ajuns la putere, au făcut-o la scoruri bune, precum în 2000, în 2012 sau în 2016, după guvernul tehnocrat, dar chiar și acum, în 2020, cînd, în pofida așteptărilor multora, au reușit să rămînă cel mai mare partid din România, deși au pierdut guvernarea, neavînd cu cine se alia.

Acum avem din nou o coaliție anti-PSD: PNL – USR-PLUS – UDMR. Va fi ea mai solidă și mai eficientă decît au fost coalițiile în trecut? Vor fi respectate înțelegerile? Răfuielile inter- și intra-partide vor fi limitate? Liderii acestei coaliții noi vor fi înțelepți? Ar trebui. Căci oricum norocul, deocamdată, nu-i de partea ei.

O mare invenție – contractul social jpeg
Moartea lui Tudor Vladimirescu: asasinat sau executarea unei pedepse?
Codul penal militar intern al Eteriei nu avea nici o valoare juridică.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Rusia trebuie să piardă”
Orice alt deznodămînt va duce la destrămarea ordinii internaționale așa cum o știm acum, cu consecințe ce nu pot fi estimate.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Punct și de la capăt
Dar, în general, reacția unora dintre politicienii și gazetarii autohtoni după eșecul Schengen n-a reușit să depășească mimica unei bosumflări provinciale.
Frica lui Putin jpeg
Antimaniheism
Dar se poate întreba cineva: dacă răul nu se activează fără o anumită, fie și mică, proporție de bine, de ce binele însuși nu e mai puternic și mai activ?
m simina jpg
Pisicile de la Palatul de Iarnă
În altă ordine de idei, aș merge pe mîna Ecaterinei cea Mare: Albastru de Rusia și Angora albă.
AFumurescu prel jpg
Federaliștii și antifederaliștii români
A te trezi cu un picior în fiecare tabără, ca să nu zic luntre, e o binecuvîntare și un blestem.
Iconofobie jpeg
Poeți (și critici?)
Dar şi cei croiţi astfel sînt, la urma urmelor, să admitem, nişte poeţi.
„Cu bule“ jpeg
Mim și mimă
În franceză, după unele oscilații de încadrare într-un gen, mime s-a fixat ca substantiv masculin, iar pantomime ca feminin.
HCorches prel jpg
Oldies but goldies
De la Simona Popescu la Emil Brumaru, de la Mircea Dinescu la Mircea Cărtărescu, autorii contemporani nu lipsesc.
radu naum PNG
Există un stadion nou de fotbal în Ghencea. Pentru ce echipă?
Da, există, dar numai pentru unii. Pentru alţii, nu există. E ca şi cum n-ar fi, ca şi cum în mijlocul acelui cîmp din Ghencea ar fi doar un lan de grîu, sau o groapă ca a lui Ouatu, sau vidul cosmic.
p 7 WC jpg
Revenirea „delictului de gîndire”
O persoană, spunea Atkin, nu poate fi reținută sau privată de bunurile proprii în mod arbitrar, nici chiar în vreme de război.
index jpeg 6 webp
Afacerea Tate și modelul românesc
Era, într-un fel, un amestec de sisteme de vînzare de tip MLM (multi-level marketing) cu principiile funcționării unei secte.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Skynet dă în bobi*
Tehnologiile avansate vor continua să evolueze și să aibă un impact major asupra societății.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Dubla măsură
Să ne înțelegem: nu vreau să-i evacuez nici pe Marx, nici pe Engels, nici pe G.B. Shaw, pe Sartre, pe Éluard sau pe Aragon din lista de repere semnificative ale culturii europene.
Frica lui Putin jpeg
Regii, vecinii noștri
Dacă acestea sînt așa, înțelegem pasiunea modernă pentru monarhia constituțională. Cu regii și prinții Angliei mai ales sîntem toți „vecini” prin intermediul presei, al Internetului și acum, iată, al unei cărți.
m simina jpg
La Azuga (II)
Din păcate, după cel de-al Doilea Război Mondial noul regim politic din România a căutat să minimalizeze contribuția monarhiei în istoria țării.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ce oameni avem, ce oameni sîntem
Și în UE, relațiile dintre state au o bună doză de răceală și de cinism.
Iconofobie jpeg
Puțină genetică … literară
„Gena” funcționează, în acest context, asemenea sorții implacabile din tragedia antică. Devine fatum malus, predestinare obtuză.
„Cu bule“ jpeg
Paranghelia la discotecă
Descoperisem mai întîi un film grecesc din 1980, cu titlul în original Paranghelia, în care conflictul era declanșat de comandarea (= paranghelia) de către protagonist a unei muzici anume, într-un local.
HCorches prel jpg
Ca un cuțit de bucătărie proaspăt șters
Mircea Cărtărescu, în cîteva fraze, a spus, așadar, niște adevăruri tranșante și care trebuie rostite de o voce cu autoritatea lui.
radu naum PNG
Scapă Halep?
Există puţine certitudini în cazul controlului pozitiv cu Roxadustat al Simonei Halep, dar un lucru e sigur: orice ar fi, nu putem fi obiectivi.
p 7 WC jpg
A discreditat prăbușirea FTX „altruismul eficace”?
În cazul lui Bankman-Fried, riscul nu viza doar propria sa avere, reputație și poate chiar propria libertate.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Exploratorii existenței
Kundera nu extinde aceste observații și asupra altor acte artistice, dar cred că și în pictură, de exemplu, pot funcționa aceleași mecanisme.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Un an special pentru noi
Am trecut prin toate cele ale României. De 30 de ani, nimic din ce este românesc nu ne este străin.

Adevarul.ro

image
Tatăl care și-a violat fiul cu retard mental: „Trebuie să aibă și el viaţă sexuală. Nu poate rămâne virgin”
Motivarea hotărârii prin care bărbatul din Zlatna a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru două infracţiuni de viol, victima fiind fiul său cu retard mental, arată o situație cutremurătoare
image
image
Când au elevii vacanță în februarie, în funcție de județ. Harta cu toate informațiile
La decizia inspectoratelor şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, următoarea vacanţă a elevilor, de o săptămână, va fi programată undeva în perioada 6 - 26 februarie, dar nu pentru toată lumea la fel.

HIstoria.ro

image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Din culisele Operațiunii Marte
În istoria războiului sovieto-german, nume ca „Moscova”, „Stalingrad”, „Kursk”, „Belarus” sau „Berlin” evocă mari victorii sovietice.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.