Cleptomania

Publicat în Dilema Veche nr. 112 din 22 Mar 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Competen┼úele trebuie valorificate. Dac─â tot se fur─â at├«t de abundent, de consecvent, de impenitent, de impertinent, n-ar trebui s─â brevet─âm c├«te ceva? S─â transform─âm porecla ├«n renume? Aud c─â, ├«n Israel, evreii de origine rom├óneasc─â s├«nt numi┼úi "ho┼úii de rom├óni". Avem, deci, o dexteritate, care bate la por┼úile "brand-ului de ┼úar─â". A se sl─âbi cu prejudec─â┼úile, cu demagogia onestit─â┼úii, cu m├«ndria na┼úional─â de parad─â. Un viciu bine executat e aproape o virtute. Ce-ar fi America f─âr─â istoria gangsterilor ei, Sicilia f─âr─â mafio┼úi, Parisul f─âr─â cer┼četorii de sub podurile Senei sau Amsterdam-ul f─âr─â bordeluri? De ce s─â aspir─âm doar la intangibilul premiu Nobel? Un loc ├«n Guinness Book, la o rubric─â, nou-├«nfiin┼úat─â, de cleptologie (chiar cleptosofie dac─â-mi permite┼úi!) ne-ar strica? Experien┼úa noastr─â e imens diversificat─â, pe toate palierele anvergurii ┼či ale ingeniozit─â┼úii. Studiile comparative ├«n domeniu s├«nt ├«nc─â la ├«nceput, dar cred c─â putem conta, ├«nc─â de pe acum, pe c├«teva performan┼úe unice. Avem furtul cu pana┼č, non┼čalant, la lumina zilei, al "elitei" politice (cleptocra┼úie care va s─â zic─â). Avem furtul obidit, n─âuc, sinuciga┼č, al oamenilor am─âr├«┼úi, care iau "ochii de pisic─â" de pe autostr─âzi ca s─â-i pun─â la c─âru┼ú─â sau la closetul din curte, iau ┼úevile de la sistemele de iriga┼úii ca s─â le pun─â la ci┼čmea, lemnul din p─âdure - pentru foc ┼či petrolul din conduct─â - pentru contraband─â. Pu┼úin le pas─â c─â pot provoca, astfel, nepl─âcute efecte colaterale, cum ar fi accidentele rutiere, seceta, pr─âbu┼čirile de teren etc. Avem furtul tehnocratic, al speculan┼úilor hiper-ingenio┼či, al informaticienilor geniali, al bricoleur-ilor plini de fantezie. Se pun micro-camere de luat vederi la bancomate, se manevreaz─â astu┼úios subtile cicluri de v├«nzare-cump─ârare, se exerseaz─â p├«n─â la virtuozitate fenta fiscal─â. Iat─â o capodoper─â de acum c├«┼úiva ani: s-a observat c─â, dac─â umpli cu ap─â de izvor capacele unor sticle de bere ┼či le pui ├«n congelator, ob┼úii mici monede de ghea┼ú─â, care se potrivesc la fix cu anumite distribuitoare automate de m─ârfuri - bagi lentila ├«nghe┼úat─â ┼či pic─â prompt sticla de cola sau ciocolata sau pachetul de ┼úig─âri. Avantaj: dup─â ce ├«┼či ├«ndepline┼čte func┼úia, ghea┼úa se tope┼čte ┼či apa se evapor─â; nu r─âm├«ne nici o urm─â, nici un semn de brutalitate. Crim─â perfect─â! (Cititorii, adul┼úi sau minori, s├«nt ruga┼úi s─â nu ├«ncerce!) Asta nu ├«nseamn─â c─â ne lipsesc mu┼čchii pentru ac┼úiuni ├«n for┼ú─â, de o eficien┼ú─â bolov─ânoas─â. ├Än loc s─â piard─â timpul cu laborioase decodific─âri in situ ale unor seifuri bancare, c├«┼úiva rom├óni de isprav─â au preferat, de pild─â, s─â priponeasc─â seiful nedeschis de un camion (furat) ┼či l-au scos din cl─âdire direct prin zid, t├«r├«ndu-l, ├«n puterea nop┼úii, pe asfaltul neted al ┼čoselei, p├«n─â acas─â, unde se puteau ocupa de el ├«n tihn─â. Nu e de mirare c─â vigoarea noastr─â adaptativ─â e, practic, nelimitat─â. Ne-am format ├«n condi┼úii dure, de front, pe vremea lui Ceau┼čescu. Cine nu-┼či aminte┼čte de marele talent al fabricantului de vinuri ┼×tef─ânescu sau de transportatorul de g─âini care, pe lungile drumuri de la cresc─âtorie spre pie┼úele de desfacere, poposea o noapte la c─âsu┼úa lui de la ┼úar─â, exact c├«t era necesar ca g─âinile s─â se ou─â?! Cum la ├«nc─ârcare se f─âceau acte pentru p─âs─âri, iar la desc─ârcare se preluau tot p─âs─âri, ou─âle nocturne intrau tacit, cu miile, ├«n proprietatea ┼čoferului. Uneori, furtul se practic─â, prestidigitatoriu, din nevoia de antrenament. Alteori - versiunea Jean Valjean - motiva┼úia e foamea pur─â ┼či simpl─â. Sau foamea de cultur─â. ├Än perioada "destins─â" a dictaturii, se puteau vizita, la r─âstimpuri, expozi┼úii de carte str─âin─â, din care vizitatorii autohtoni subtilizau masiv ┼či competent, sub privirile tolerante ale organizatorilor. Exist─â ┼či furtul paradoxal, n─âsc─âtor de dileme. Cum s─â judeci femeia de serviciu care ├«┼úi fur─â o carte de rug─âciuni? De cur├«nd, la Colegiul "Noua Europ─â", unde, cu mari eforturi logistice ┼či financiare, s-a n─âscut, ├«n ultimii doisprezece ani, o foarte util─â bibliotec─â academic─â, inventarul anual a constatat dispari┼úia a peste cincizeci de volume, majoritatea foarte pre┼úioase. Asta nu mai are nimic de a face cu Jean Valjean ┼či trebuie s─â recunosc c─â resursele mele de umor au intrat, brusc, ├«n regim de asfixie. ├Än biblioteca cu pricina nu intr─â dec├«t oameni "fini": bursieri, studen┼úi sau profesori. Fie c─â e vorba de vreun savant paranoic, care fur─â nu numai pentru nevoile proprii, ci ┼či din dispre┼ú pentru ceilal┼úi, fie c─â e vorba de un negustor vulgar, bucuros s─â scoat─â bani din orice, fie c─â e vorba de un fanatic kitsch al "┼čtiin┼úelor oculte", care vede ├«n Hermes Trismegistul, Ficino ┼či Bruno antecesori ai doamnei Blavatsky ┼či ai lui Allan Kardec, avem, oricum, de-a face cu gestul, de nescuzat, al unui suflet str├«mb. Nici lecturile (acestea) nu-l vor salva, nici contravaloarea lor ├«n bani. Cu a┼ča ceva nu po┼úi intra nici m─âcar ├«n Guinness Book. P├«n─â ┼či tic─âlo┼čia trebuie s─â aib─â mai mult─â clas─â ┼či oarecare ingenium. La acest nivel, e necompetitiv─â. Oricum, rezultatul e antipatic. La intrarea ├«n bibliotec─â s-a montat un sistem anti-furt. A┼ča ├«ncepe recuperarea statului poli┼úienesc...

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
├Än Primul R─âzboi Mondial, Mihalache se ├«nscrie voluntar ca ofi┼úer ├«n rezerv─â ╚Öi se remarc─â prin curaj ╚Öi prin vitejie peste tot, dar mai cu seam─â la M─âr─â╚Öe╚Öti. Regele Ferdinand ├«nsu╚Öi ├«i prinde ├«n piept ordinul ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.