Cîteva specii de imbecili

Publicat în Dilema Veche nr. 366 din 17 - 23 februarie 2011
Note, st─âri, zile jpeg

Textul de mai jos a fost scris ├«n timpul unei c─âl─âtorii la Berkeley, California. Mi se pare plauzibil ├«n continuare, mai ales dup─â discu┼úia despre prostie, g─âzduit─â, de cur├«nd, de Televiziunea Rom├ón─â. Evident, subiectul e inepuizabilÔÇŽ 

Ca ┼či moartea, imbecilitatea e democratic─â: nu distinge ├«ntre s─âraci ┼či boga┼úi, ├«ntre prostime ┼či aristocra┼úie, ├«ntre est-europeni, vest-europeni ┼či americani. Cu alte cuvinte, ├«nt├«lne┼čti imbecili peste tot ┼či la toate nivelurile. Imbecilitatea are imagina┼úie: ea valorific─â ├«n chip diferen┼úiat resursele de ├«ntunecime ale fiec─ârui individ ┼či ale fiec─ârei na┼úii, a┼ča ├«nc├«t rezultatul s─â fie sau s─â par─â multicolor. 

├Än latura ei cinic─â, nocturn─â, orice c─âl─âtorie este o explorare a imbecilit─â┼úii universale: descoperi ne├«ncetat noi variante ┼či le percepi mai limpede pe cele de-acas─â. Din America, de pild─â, imbecilul rom├ón mediu se vede foarte bine decupat, ca o umbr─â chinezeasc─â perfect─â, ca o efigie. El str─âluce┼čte prin c├«teva indemolabile certitudini: e sigur c─â e de┼čtept, e sigur c─â, vreme de cinci sute de ani, a ap─ârat Occidentul de turci ┼či e sigur c─â e victima unei conspira┼úii mondiale. Imbecilul rom├ón mediu se identific─â intim cu toate gloriile neamului. El a c├«┼čtigat la C─âlug─âreni, el a murit la M─âr─â┼če┼čti, el i-a b─âtut pe americani la fotbal. Ca atare, pretinde un respect unanim, necondi┼úionat. Are aerul c─â e credincios; ├«n realitate, mai mult dec├«t s─â cread─â ├«n Dumnezeu, el e ocupat s─â demonstreze c─â Dumnezeu crede ├«n el, ├«n el mai mult dec├«t ├«n al┼úii. Cum altfel s-ar explica virtu┼úile excep┼úionale cu care a fost d─âruit? E un unicat pre┼úios, ├«ntr-o lume de moftangii. Asta nu ├«nseamn─â c─â imbecilul rom├ón mediu nu are ┼či oarecare insatisfac┼úii: ├«n perioada de tranzi┼úie mai cu seam─â, el percepe dezghe┼úul ca pe o disolu┼úie. E trist c─â nu se conserv─â ÔÇ×realiz─ârileÔÇť anterioare (ÔÇ×rod al muncii ┼či suferin┼úei noastreÔÇť) ┼či reu┼če┼čte s─â intoneze un ÔÇ×ceÔÇť ironic ori de c├«te ori se refer─â la ÔÇ×privatizareÔÇť (┼či ÔÇ×privatiza┼úiÔÇť), ÔÇ×democra┼úieÔÇť, ÔÇ×economie de pia┼ú─âÔÇť sau ÔÇ×FMIÔÇť. Imbecilul rom├ón mediu declar─â frecvent c─â ÔÇ×orice s-ar zice, Ceau┼čescu a fost un patriotÔÇť ┼či c─â Vadim Tudor ÔÇ×o fi cum o fi, dar ├«n chestia ungureasc─â are dreptateÔÇť. ├Än aceea┼či suit─â de convingeri se mai pot cita fraze de genul: ÔÇ×Casa Poporului e o dovad─â a creativit─â┼úii na┼úionaleÔÇť, ÔÇ×Iliescu e prea moaleÔÇť sau ÔÇ×eram ┼čef de serviciu ┼či am ajuns taximetristÔÇť. Evident, citind aceste r├«nduri, imbecilul rom├ón mediu nu ├«n┼úelege de ce e socotit imbecil. 

Exist─â, se sub├«n┼úelege, ┼či imbecilul superior: el se recolteaz─â, ├«n genere, dintre intelectuali ┼či prefer─â, demagogiei patriotarde, delirul egolatru. Imbecilul superior se simte un erou al eticului, un inspirat, un om al misiunii. El confund─â subtilitatea mental─â cu ac┼úiunea politic─â ┼či ├«┼či ia reveriile drept solu┼úii constitu┼úionale. C├«nd constat─â c─â utopia sa nu e ├«mp─ârt─â┼čit─â de mase, c─â Montaigne n-are succes la Pa┼čcani, e dezam─âgit ┼či acuz─â de imbecilitate masele ┼či Pa┼čcanii. Imbecilul superior crede sincer c─â to┼úi cei care-l contest─â sau au alte p─âreri dec├«t el s├«nt imbecili. El mai crede c─â intransigen┼úa opozant─â postrevolu┼úionar─â e suficient─â ca s─â ne fac─â s─â uit─âm dizgra┼úioasa lui cumin┼úenie prerevolu┼úionar─â. Imbecilul superior e un campion al nesincroniz─ârii, al inadecv─ârii, al suficien┼úei lunatice. Adeseori, sub aparen┼úa sa fragil─â ┼či roman┼úioas─â se ascunde o dezm─â┼úat─â poft─â de putere, pofta de putere a imbecilului de r├«nd... 

Dar s─â nu fim vanito┼či. S─â vorbim ┼či de imbecilii altora. Exist─â, de exemplu, imbecilul mediu american: se declar─â liber-cuget─âtor ┼či crede ├«n fantome, consacr─â chifteaua f─âr─â mirodenii drept v├«rf al artei culinare, bea lapte la friptur─â, crede c─â tot ce se spune la televizor e ÔÇ×┼čtiin┼úificÔÇť ┼či c─â nu America a fost descoperit─â de europeni, ci viceversa. 

Mult mai interesan┼úi s├«nt ├«ns─â imbecilii americani superiori. Am cunoscut c├«┼úiva, ├«ntruchipa┼úi ├«n profesori universitari, de preferin┼ú─â politologi. Ei au o sumedenie de p─âreri uluitoare: calific─â dezastrul comunist drept un ÔÇ×experiment istoric interesantÔÇť, descalific─â drept r─âuvoitoare invocarea Gulagului ├«n contextul unei analize ÔÇ×obiectiveÔÇť a stalinismului, refuz─â s─â admit─â c─â ┼ú─ârile est-europene au tr─âit sub sisteme politice totalitare. La urma urmelor, comunismul nici n-a fost a┼ča r─âu (dovad─â c─â, ├«n fostele ┼ú─âri comuniste, comuni┼čtii s├«nt reale┼či de ÔÇ×poporÔÇť drept c├«rmuitori legitimi ┼či credibili). Stalin, la r├«ndul lui, a fost un personaj extrem de ÔÇ×complexÔÇť: e ru┼činos, intelectualmente, s─â-l compari cu Hitler. Nici Ceau┼čescu nu trebuie demonizat abuziv: ├«n unele privin┼úe, Ronald Reagan s-a dovedit mai d─âun─âtor. Imbecilul american superior nu cite┼čte dec├«t Derrida ┼či crede c─â ├«i flateaz─â pe muzican┼úii polinezieni dac─â ├«i compar─â cu Mozart. De altfel, modul ├«n care un asemenea imbecil ├«n┼úelege s─â-┼či manifeste ÔÇ×deschidereaÔÇť intelectual─â, lipsa nobil─â de prejudec─â┼úi, e mai cur├«nd jignitor pentru cei cu deprinderi ÔÇ×conven┼úionaleÔÇť: manierele curtenitoare s├«nt suspectate de ÔÇ×condescenden┼ú─âÔÇť, declara┼úia de amor e un act terorist, de macho discriminator. Apar┼úin─âtorii ÔÇ×pieilor ro┼čiiÔÇť trebuie numi┼úi native Americans, dac─â nu vrei s─â treci drept rasist, negrii trebuie numi┼úi African-Americans (ceea ce d─â senza┼úia c─â a pomeni de culoarea pielii e a pomeni un detaliu infamant). Vrei s─â invoci un gras, ├«l vei defini horizontally challenged (greu de tradus: ÔÇ×solicitat pe orizontal─âÔÇť, ÔÇ×pus la ├«ncercare pe orizontal─âÔÇť?). Cineva prea ├«nalt e ÔÇô dup─â acela┼či tipic ÔÇô vertically challenged. Teama (psihanalizabil─â) de a nu leza susceptibilit─â┼úile minorit─â┼úilor a creat ÔÇô pe l├«ng─â asemenea forme de p─âs─âreasc─â ÔÇô noi ┼či paradoxale minorit─â┼úi, net dezavantajate: minoritatea fum─âtorilor, ÔÇ×minoritateaÔÇť heterosexualilor, minoritatea albilor ┼č.a.m.d. Din fericire, America depinde ├«n mai mic─â m─âsur─â de imbecilii ei dec├«t depindem noi, deocamdat─â, de imbecilii no┼čtri. E ├«ns─â un fapt c─â exist─â o interna┼úional─â a imbecilit─â┼úii, ├«n care risc─âm s─â intr─âm mai repede dec├«t ├«n Europa... 

Ap─ârut ├«n Dilema,  nr. 96, 11-17 noiembrie 1994

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
├Änchisoare pe via┼ú─â ├«n┬áMarea Britanie pentru ┼čoferii care produc accidente mortale. ├Än ce condi┼úii se aplic─â pedeapsa maxim─â
Marea Britanie introduce pedeapsa cu ├«nchisoarea pe via┼ú─â pentru ┼čoferii care ucid, ├«n cadrul unei ample reforme a justi┼úiei care a intrat duminic─â ├«n vigoare, potrivit informa┼úiilor publicate de BBC.
image
O t├ón─âr─â ┼či-a dorit o noapte de vis ├«n compania unui ÔÇ×Don JuanÔÇŁ. Idila s-a transformat ├«n co┼čmar
O t├ón─âr─â care credea c─â va tr─âi o noapte de vis al─âturi de un a┼ča-zis ÔÇ×Don JuanÔÇŁ s-a trezit a doua zi ca dintr-un co┼čmar. B─ârbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada ├«nchis─â de ANPC din cauza mizeriei ┼či a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protec┼úia Consumatorilor din Municipiul Bucure┼čti a constatat un mod defectuos ├«n desf─â┼čurarea activit─â┼úii Patiseriei/cofet─âriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune ├«n pericol via┼úa ┼či s─ân─âtatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.