Cîteva note despre demnitate

Publicat în Dilema Veche nr. 290 din 3 Sep 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

├Äntr-un anumit sens, despre demnitate ar fi preferabil s─â vorbim latine┼čte. E, ├«n ├«ns─â┼či sonoritatea cuv├«ntului, o provocare clasicizant─â, o trimitere la portretul roman, la o specie a virtu┼úii, ├«n acela┼či timp impozant─â ┼či inactual─â. Demnitatea e condi┼úia statuar─â a omului. ├Än asta const─â noble┼úea, dar ┼či riscul ei. Noble┼úea se manifest─â mai ales pe fondul unor circumstan┼úe precare: s─âr─âcie demn─â, b─âtr├«ne┼úe demn─â, suferin┼ú─â demn─â. Riscul e ├«ncremenirea ├«n solemnitate, cultul ridicol al propriei efigii. ├Än acest context, s-ar spune c─â demnitatea adev─ârat─â e o combina┼úie reu┼čit─â ├«ntre curaj ┼či umor: ecvanimitate fa┼ú─â de ├«mprejur─ârile neprielnice ┼či distan┼ú─â fa┼ú─â de sine. Astfel definit─â, demnitatea ne apare ca o virtute stoic─â. Dar ce carier─â mai poate face stoicismul ast─âzi, ├«n plin─â postmodernitate? Este demnitatea "politically correct"? M─â tem c─â nu, c─âci corectitudinea politic─â nu pare s─â iubeasc─â statuile, cu iradierea lor "elitist─â", cu prestan┼úa lor muzeal─â. Eu ├«ns─â nu-mi pot re┼úine o (suspect─â) simpatie pentru ceea ce nu este ├«ntru totul corect politic. Un pic de desuetudine, o f─âr├«m─â de elitism sc─âp─âtat, o mic─â inadecvare nu pot dec├«t s─â atenueze excesele geometrice ale virtu┼úilor, perfec┼úiunea lor mecanic─â. ├Än doz─â homeopatic─â, abaterea de la regul─â face parte, ├«n definitiv, din farmecul inconfundabil al firescului ┼či al umanit─â┼úii. Spuneam c─â demnitatea se manifest─â, de regul─â, pe un fundal de precaritate, de criz─â. S-ar zice c─â e un corelativ al nefericirii. E┼čti demn ├«n fa┼úa mor┼úii, ├«n ├«nchisoare ┼či, ├«n genere, sub lovitura sor┼úii. Din acest punct de vedere, spa┼úiul est-european a fost, ├«ntre 1945 ┼či 1989, o ambian┼ú─â privilegiat─â pentru exersarea demnit─â┼úii. Fiecare episod de via┼ú─â era un test. O asemenea situa┼úie este, evident, profund anormal─â: omul nu trebuie pus la ├«ncercare ├«n acest fel. O ┼úar─â, un sistem politic, o ideologie care impun individului condi┼úia unui eroism de fiecare clip─â p─âc─âtuiesc printr-o cinic─â arogan┼ú─â. A te ├«ngriji de demnitatea omului e a face ├«n a┼ča fel ├«nc├«t el s─â nu fie obligat s─â-┼či probeze, ├«n permanen┼ú─â, demnitatea. Aceasta este deosebirea ├«ntre statul totalitar ┼či statul de drept: statul totalitar constr├«nge la o insomnie a demnit─â┼úii, "instig─â" la un exerci┼úiu istovitor ┼či " ├«n cele din urm─â " nedemn al demnit─â┼úii. Statul de drept are mai cur├«nd grij─â ca un cet─â┼úean s─â nu trebuiasc─â s─â fac─â ne├«ncetat recurs la demnitate, pentru a supravie┼úui sau pentru a-┼či salva sufletul. Statul de drept protejeaz─â demnitatea omului, statul totalitar o biciuie┼čte, o isterizeaz─â, o ├«mpinge spre propria ei limit─â. Trebuie spus, pe de alt─â parte, c─â exist─â anumite riscuri ┼či de partea cea bun─â... Dac─â statul totalitar condamn─â libertatea la ecor┼čeu, statul de drept ├«ncurajeaz─â la somnolen┼ú─â. ├Än condi┼úii de confort deplin ┼či de solid─â protec┼úie social─â ┼či juridic─â, nu mai e foarte clar ce ├«nseamn─â demnitatea individual─â. Ea diminueaz─â ca anvergur─â, lu├«nd aspectul simplei decen┼úe. ├Än alte cazuri, apare nevoia unei poten┼ú─âri artificiale a conceptului: convingerea mea este c─â unele excese ale "corectitudinii politice" s├«nt rezultatul unui efort de a inventa o problematic─â a demnit─â┼úii, acolo unde ea ┼či-a pierdut reperele tradi┼úionale. ├Än orice ├«mprejurare, se poate g─âsi, totu┼či, o accep┼úiune mereu valid─â, mereu necesar─â, a demnit─â┼úii. E cea care sugereaz─â o form─â superioar─â de func┼úionalitate, o adecvare riguroas─â la un scop dat. C├«nd cineva se achit─â impecabil de o anumit─â ├«ns─ârcinare, c├«nd cineva corespunde tuturor condi┼úiilor necesare pentru a ├«ndeplini o anumit─â misiune, spunem despre el c─â este sau a fost la ├«n─âl┼úimea ei, c─â este sau a fost demn de ea. Cultul lucrului bine f─âcut, scrupulul reu┼čitei f─âr─â compromis " fac parte din "calific─ârile" demnit─â┼úii. ├Än┼úeleas─â astfel, demnitatea este aptitudinea suprem─â de a sluji (unui scop, unei idei, unei institu┼úii). La antipodul ei se afl─â servilismul, slujirea nedemn─â, care nu vrea reu┼čita faptei, ci flatarea st─âp├«nului, respectiv a "comanditarului". Capacitatea de a sluji cu distinc┼úie ┼či d─âruire interioar─â, ┼čtiin┼úa "├«nalt─â" de a fi util " iat─â o ├«nzestrare rar─â, de elit─â, cea mai caracteristic─â manifestare social─â a demnit─â┼úii. Acesta e singurul sens acceptabil al "demnit─â┼úilor" publice, fie ele ministeriate, pre┼čedin┼úii, prim─ârii sau mandate parlamentare: asumarea unei slujiri dezinteresate, a unui travaliu sacrificial, ├«n beneficiul celorlal┼úi. Dar nu e neap─ârat─â nevoie de un rang ├«nalt, pentru a ilustra demnitatea slujirii. O delicioas─â replic─â din B─ârbierul din Sevilla lui Beaumarchais (Act I, Scena 2) rezum─â perfect ceea ce vreau s─â spun: "┼×tiind c├«te virtu┼úi s├«nt necesare pentru a sluji, v─â ├«ntreb, Excelen┼ú─â, c├«┼úi st─âp├«ni cunoa┼čte┼úi, care s─â fie demni de a fi vale┼úi?". E o remarcabil─â defini┼úie a demnit─â┼úii ├«n act: a sluji ca un st─âp├«n, a te ridica la ├«n─âl┼úimea umilit─â┼úii eficiente: Iisus sp─âl├«nd picioarele ucenicilor... Spa┼úiul acesta subtil dintre suveranitate ┼či subordonare este materia ├«ns─â┼či a libert─â┼úii umane. Iar demnitatea e bunul uz al libert─â┼úii. S─â ad─âug─âm c─â, de cele mai multe ori, e vorba de un dar, de o voca┼úie, ┼či nu de rezultatul unei strategii prestabilite. Nu te po┼úi hot─âr├« s─â fii demn. Te compor┼úi cu demnitate printr-o mobilizare spontan─â a resurselor tale de libertate. Cu alte cuvinte, demnitatea e autentic─â atunci c├«nd se exprim─â ca naturale┼úe. De aceea, nimic nu e mai nepotrivit dec├«t o teorie a demnit─â┼úii. Demnitatea nu se manifest─â prin pomp─â retoric─â, prin discurs. Nici m─âcar printr-un discurs ├«n latin─â.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Experimentul social al unui român care a vrut să afle ce cred românii când li se spune că viaţa în luxul paradisului din Bali costă mai puţin decât în Cluj
Patrik Bindea este specialist ├«n marketing ┼či de c├óteva luni a ├«nceput un experiment social. El a f─âcut o compara┼úie ÔÇ×cosmetizat─âÔÇŁ a costului vie┼úii ├«n paradisul din Bali, cu Bucure┼čti sau Cluj, iar concluziile acestul ÔÇ×clickbaitÔÇŁ elaborat au fost surprinz─âtoare: oamenii au ├«nghi┼úit ÔÇ×g─âlu┼čcaÔÇŁ ┼či au generat un trafic nebun post─ârii.
image
Un YouTuber care a vizitat un McDonald's-ul rebrănduit din Rusia a povestit cât de multe diferenţe sunt faţă de varianta americană
Un reporter rus de la un cunoscut canal de YouTube a mers la McDonald's-ul rebranduit din Moscova, care s-a deschis pe 12 iunie, ┼či a spus c─â mirosul ┼či m├óncarea sunt diferite.
image
Cum au vrut bulgarii s─â anexeze toat─â Dobrogea. Jafuri, crime ┼či bomboane otr─âvite ├«n Primul R─âzboi Mondial
Dup─â nici jum─âtate de veac de la ie┼čirea Dobrogei de sub st─âp├ónirea otoman─â, provincia dintre Dun─âre ┼či Marea Neagr─â a cunoscut din nou ororile ocupa┼úiei, de data aceasta ale bulgarilor, care au ├«ncercat s─â anexeze toat─â provincia prin jefuirea ┼či omor├órea popula┼úiei.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.