Cine nu se teme de AI

Publicat în Dilema Veche nr. 1033 din 25 ianuarie – 31 ianuarie 2024
Frica lui Putin jpeg

Printre diferitele spaime întemeiate pe care le stîrnește AI (Inteligența Artificială) în ultimul timp, cele mai concrete și mai actuale par a fi cele legate de pierderea foarte multor locuri de muncă, concomitent cu substituirea oamenilor cu roboți superinteligenți, capabili să îndeplinească nenumărate sarcini. Se spune că multe meserii, mai ales cele comportînd multă rutină, cum ar fi cea de contabil, de casier, de vînzător, de chelner, de manager de vînzări, de agent de asigurări, de șofer, de mecanic auto și multe altele, vor dispărea în curînd. Dar unde nu vedem rutină? Mai peste tot: de exemplu, nici redactorii și corectorii de carte nu vor fi scutiți de problema de a-și mai găsi un loc de muncă în meserie, ba nici măcar traducătorii. Sigur, traducerile făcute de roboți deocamdată abundă în greșeli. Dar perfecționarea inevitabilă le va curăța treptat, „curățîndu-i” și pe traducătorii-oameni. Sînt și multe alte profesii care, se spune cu dreptate, sînt amenințate: de exemplu, chiar cea de scriitor, sau de scenarist, sau de compozitor, de vreme ce se pare că roboții pot compune mulțumitor, după algoritmi bine ajustați, texte, muzică, scenarii, imagini. Același lucru se poate afirma și despre designerii de orice fel, care, în curînd, vor ajunge și ei supranumerari. Sigur, AI n-are prea multă imaginație, dar – să fim sinceri – nici multe din așa-zisele „creații” omenești nu sînt decît platitudini rearanjate și restilizate, după cerințele curentelor la modă. Arta a pierdut aura de mister din epoca romantică; a devenit și ea un fel de rutină mai sofisticată, care reciclează la nesfîrșit teme, motive, imagini și mărci stlistice – toate putînd fi reproduse satisfăcător și chiar mai bine de algoritmi. Nu vor fi perfecte? Vor fi lipsite de fior? De acord, dar și marea majoritate a produselor omenești asociate artelor sînt aproape la fel, iar „fiorul” e și el un ideal romantic demodat în era AI. Și chiar dacă va persista o mică diferență între oameni și roboți în creație, se zice că pentru nevoile pieței ea poate fi neglijată.

Mai sînt și alte profesii care vor fi, dacă nu evacuate cu totul, măcar reduse la limită: medicul de familie, de exemplu, va fi substituit de roboți care vor consulta și vor pune singuri cel puțin un diagnostic preliminar. (Asta pînă ce, peste un timp, nu vom fi și operați de roboți!) Apoi cea de judecător: marea majoritate a cazurilor sînt prevăzute de legi și intră în cazuistică; ele vor putea fi judecate, măcar la nivel de bază, de roboți specializați. Bineînțeles însă că efectul AI va fi – este deja – imens în educație: deja mulți studenți, ba chiar și unii doctoranzi s-au prins că ChatGBT sau BING pot scrie lucrări de diplomă, de masterat și chiar de doctorat satisfăcătoare și care scapă detecției antiplagiat. De asemenea, sînt în curs experimente care arată că roboții pot preda copiilor diferite materii, așa că și profesia de dascăl uman va fi pusă în discuție. Sigur, rămîne întrebarea pentru ce fel de profesii se vor mai pregăti copiii și tinerii în cadrul procesului educațional, dacă oricum nu vor mai avea prea multe opțiuni, din cauza roboților. Poate doar ca să se împăuneze cu o diplomă, pentru care au avut de luat decizia dificilă dacă să încredințeze redactarea ei chatbot-ului ABC sau LMN.

Ca să n-o lungesc: susțin că aproape toate meseriile vor putea fi substituite mai devreme sau mai tîrziu de roboți inteligenți și îndemînatici – de la cele simple, manuale, cum ar fi cea de șofer de taxi sau mecanic de tren, pînă la cele mai sofisticate ca aceea de scriitor de articole de gazetă (exact ca acesta de față). Rămîn însă, după părerea mea, două puternice și foarte însemnate excepții, deoarece există două ocupații tradiționale, unde mașinile, oricît de inteligente și perfecționate, n-au și nu vor avea niciodată „o pîine de mîncat” (deși ele „mănîncă“ numai kilowați/oră electrici).

Cea dintîi excepție îi privește pe escrocii de toate felurile. E limpede că a-ți înșela deopotrivă aproapele și departele, a te bizui pe buna lor credință, numai spre a-i stoarce de bani și a-i păgubi de alte bunuri, a minți, a seduce, a face promisiuni despre care știi că rămîn deșarte, a practica impostura de orice fel, pretinzînd că ești ceea ce nu ești sau că faci ceea ce nu faci, a trage „tunuri” în finanțele publice, a te folosi la nevoie de orice portițe legale – și, în ciuda roboților, vor rămîne întotdeauna destule – spre a fenta regulile, a practica disimularea și servilismul față de cei puternici, a da și a lua șpăgi la greu etcetera, etcetera – toate aceste acțiuni, cuprinse în termenul general de „escrocherie”, sînt, în mod evident, imposibil de reprodus de mașini.

Mai întîi, acestea sînt programate să fie oneste, să-i servească pe oameni și să aplice regulile justiției. Apoi, roboții nu înțeleg și n-au conștiința a ceea ce fac sau spun; or, nu poți înșela deliberat pe cineva fără să ai, mai întîi, conștiința adevărului și nu doar simpla știință a lui. E necesar apoi să ai intenția de a-l ascunde altcuiva îndreptățit să-l știe, apoi să ai conștiința deopotrivă a minciunii și a acestei rele intenții, și, în al patrulea rînd, să cunoști faptul că acționezi reprobabil moral sau legal. Dintre aceste patru acte, numai primul mi se pare că ar putea fi reprodus de AI, și încă la un nivel foarte elementar. Restul – nu, căci mașinile nu numai că n-au conștiință, dar nu pot avea nici conștiința răului pe care l-ar produce, dacă ar acționa împotriva regulilor pe care au fost programate să le respecte. Ar putea avea, cel mult, intenția inconștientă a binelui, dar oricum nu și pe cea a răului, care rămîne monopolul nostru etern, al oamenilor. Într-un cuvînt, escrocii, adică cei care cred că nu pot obține binele (pentru ei) decît dacă provoacă deliberat daune pentru ceilalți prin înșelăciune, minciună, amăgire, abuz, făcînd promisiuni deșarte și uzînd de impostură și fals – escrocii, deci, se vor adapta strălucit invaziei AI. Ba chiar vor prospera, căci printre ei își vor găsi refugiul destui inși privați de micuța lor meserie onestă, aproape dispărută între timp.

Fie. Mai rămîne de știut atîta: care e cealaltă profesie despre care afirmăm că va rezista neabătut „cuceririi” din partea roboților? Cine sînt, deci, ceilalți oameni care nu-și vor pierde job-urile din cauza AI? Clar: politicienii sînt. De ce? Simplu, elementar: din aceleași motive ca și escrocii.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Cristian Mureșan, economist român din Paris: „Ce s-a întâmplat în Europa de Est e un miracol economic fără precedent“ EXCLUSIV
Economistul Cristian Mureșan spune că în 1989, țări precum Polonia și România au plecat pe picior de egalitate și au avut o creștere spectaculoasă a PIB-ului, mai ales după aderarea la Uniunea Europeană.
image
image
Care este cea mai ieftină capitală din Europa pentru amatorii de city break-uri. Se poate mânca cu mai puțin de 3 euro
În orașul cu cel mai bun preț pentru amatorii de city break-uri costurile sunt cu peste 10% mai mici decât cel de pe locul secund, Lisabona.

HIstoria.ro

image
Amânarea unui sfârșit inevitabil
„Născut prin violenţă, fascismul italian era destinat să piară prin violenţă, luându-și căpetenia cu sine“, spune istoricul Maurizio Serra, autorul volumului Misterul Mussolini: omul, provocările, eşecul, o biografie a dictatorului italian salutată de critici și intrată în topul celor mai bune cărţi
image
Căsătoria lui Caragiale cu gentila domnişoară Alexandrina Burelly
Ajuns director la Teatrul Naţional, funcţie care nu l-a bucurat atât de tare precum credea, Ion Luca Caragiale a avut în schimb o mare şi frumoasă împlinire: a cunoscut-o pe viitoarea doamnă Caragiale.
image
Bătălia de pe frontul invizibil al celui de-al Doilea Război Mondial
La izbucnirea războiului, în 1939, în Marea Britanie exista pericolul formării unei puternice coloane a cincea. Agenții Serviciului britanic de securitate (MI-5) au reușit să neutralizeze rețele importante de simpatizați pro-germani din Regatul Unit.